Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Documentarea si previziunea calitativa - metoda interpretarii sistemice



Documentarea si previziunea calitativa - metoda interpretarii sistemice



Obiectivele lectiei

intelegerea necesitatii documentarii si culegerii datelor in previziune

- insusirea metodelor simple in previziunea fenomenelor economice


Concepte cheie: Metoda analizei si sintezei, Metoda interpretarii sistemice, Metoda marilor tururi, Metoda mainilor mature, Metoda Brainstorming, Metoda Delphi, Metoda listelor verificatoare, Metoda analogiilor, Metoda scenariilor, Metoda jocurilor, Metoda arborilor de pertinenta


Documentarea si culegerea datelor

De obicei se incepe cu documentarea, prin acumularea de cunostinte si informatii generale, din biblioteci, internet si publicatii oficiale guvernamentale. Sursele pentru documentare pot fi: carti si reviste de specialitate, Anuarul statistic, Topul firmelor, Colectia de legi si reglementari, Programul de guvernare, strategii de ramura, diferite site-uri pe internet etc. Aceste surse pun la dispozitie cifre sau previziuni similare cu domeniul de studiat si ofera un cadru general ce permite apropierea de subiect. Multe dintre referinte nu sunt accesibile tuturor si pentru a avea acces cercetatorul trebuie sa fie membru al unei organizatii profesionale de profil sau membru al unui club, iar cele mai importante surse electronice "on line" se pot obtine contra unor sume relativ importante. Este necesar a sublinia necesitatea indicarii surselor de obtinere a informatiilor, astfel ca, acele informatii neoficiale obtinute din conversatii, mijloace audio etc. nu sunt recomandate. Intrucat previziunile bune implica intelegerea si cunoasterea buna a domeniului sau fenomenului de interes, documentarea este urmatoarea etapa a previziunii.



Este necesar sa se cunoasca particularitatile domeniului, sa se diferentieze cercetarile similare obtinute de realitatea obiectiva a domeniului si a fenomenelor specifice de previzionat, sa se insuseasca bine tehnicile, metodele si modelele de previziune din punct de vedere teoretic, pentru a discerne asupra acelora care sunt potrivite domeniului studiat.

Culegerea datelor, atat pentru conturarea clara a domeniului studiat si a fenomenelor de previzionat, cat si pentru acumularea de informatii, cifre, previziuni similare este o alta etapa a acestei activitati. Datele sunt trecute pe fise sau sunt procesate electronic si stocate in fisiere, indicandu-se sursa, perioada la care se refera si observatiile cercetatorului.


Metoda analizei si sintezei

Aceasta metoda presupune parcurgerea a doua etape: analiza si sinteza.

I. Etapa analizei fenomenelor sau proceselor economice consta in: observarea fenomenelor sau proceselor; descompunerea acestora in parti componente si studierea separata a fiecarei parti; evaluarea actiunii fiecarui factor care influnteaza partile componente ale fenomenelor sau proceselor; determinarea sistemului de legaturi cauzale care exista intre acesti factori; gruparea fenomenelor sau proceselor ce actioneaza intr-un anumit domeniu sau la nivelul economiei nationale; comparatia cu fenomene sau procese similare; ilustrarea concluziilor analizei. In previziunea activitatii unei firme scanarea, analiza si interpretarea mediului extern si intern al firmei reprezinta actiuni fundamentale.

II. Etapa sintezei consta in recompunerea intregului din elementele analizate, in generalizarea aspectelor particulare, analitice, simple, in aspecte agregate, complexe. Etapa se incheie cu concluziile analizei.


Metoda interpretarii sistemice

Aceasta metoda are la baza ideea de sistem, de prezentare ordonata a unei multimi de elemente interconectate, avand o anumita functionalitate.

Un sistem este compus din subsisteme, intre care exista relatii de interconditionare, de la parte la intreg si invers. Metoda are la baza analiza sistemelor complexe. Principiile analizei si caracteristicile care diferentiaza acest tip de analiza de metodologiile clasice sunt: tendinta integratoare a analizei sistemelor complexe; orientarea spre problemele cheie ale organizatiilor; caracterul de permanenta a analizei; cel care initiaza si coordoneaza activitatea trebuie sa provina din interiorul organizatiei; practicarea cu suplete a analizei sistemelor complexe; adoptarea unei organizari deschise, participative; viziunea sistemica; prioritatea obiectivelor; abordarea in profunzime a mecanismelor decizionale si ca urmare utilizarea metodelor stiintifice; optimizarea proceselor decizionale prin utilizarea nemijlocita a tehnicii moderne de calcul si stocare a informatiei.


Metoda marilor tururi (grand tours)

Tehnica presupune organizarea mai multor deplasari la firme din acelasi domeniu de activitate, in schimb de experienta sau vizite tehnice, pentru a observa diferentele tehnice, tehnologice, organizatorice, manageriale si culturale. Informatiile culese despre factori variati socio-culturali-tehnici si politici sunt relevante pentru previziunea tehnologica, in special pentru strategia competitionala. Tehnica se caracterizeaza insa printr-un grad mare de subiectivism.


Metoda "mainilor mature" (Old Hands)

Aceasta tehnica se bazeaza pe culegerea informatiilor din diferite surse: camere de comert, misiuni economice, firme de specialitate si consultanti care au experienta in domeniul respectiv. In esenta, tehnica presupune "sfaturi". In aceeasi categorie intra si angajarea unuia sau a mai multor consultanti specialisti in problematica aleasa. Informatiile culese de acestia sau de la institutii si firme de specialitate contra cost inlocuiesc o parte din munca de documentare. Limitele acestei metode sunt legate de costurile mari pentru plata expertilor sau consultantilor.


Metoda DELPHI

Metoda Delphi reuneste un grup de experti care au tangenta cu domeniul studiat. De regula organizatorul contacteaza expertii si le pune la dispozitie un material de studiu, un chestionar si formulare de apreciere sau de previziune. Apoi, in faza a doua, expertii se intrunesc si discuta punctele de vedere ale fiecaruia, se stabileste mediana previziunilor si intervalul de incredere (cuartilele). Expertii, vazand opiniile celorlalti si fundamentarile aduse, isi pot schimba punctul de vedere, astfel incat cei care au pareri indepartate de mediana si le pot apropia, dar fara a se face presiuni asupra lor. Pe baza fundamentarii si expunerii motivelor expertii isi pot mentine punctul de vedere initial sau il pot schimba. Rundele de discutii se pot repeta cu suplimentari de argumente, combaterea argumentelor celorlalti, modificarea punctului de vedere, dar de regula, dupa 2-3 runde se ajunge la un consens, la o valoare care sa se incadreze intr-un interval in apropierea medianei. Cei care nu sunt de acord cu consensul se pot retrage din grup. Limita acestei metode este data de calitatea expertilor si a cunostintelor lor despre domeniul respectiv, precum si de calitatile organizatorului care face selectia expertilor si pune problema in discutie.


Metoda Brainstorming

Metoda Brainstorming sau metoda dezbaterilor euristice este o metoda de gandire colectiva pentru a se gasi solutii de perspectiva la probleme ce apar in activitatea curenta. Aceasta metoda consta in organizarea unor echipe de lucru alcatuite din experti din diferite domenii de activitate care sunt solicitati sa-si puna in valoare ideile, experientele si cunostintele asociate rezolvarii aceleasi probleme, privita din mai multe puncte de vedere.


Grupurile de lucru sunt conduse de un presedinte sau de un moderator, care are menirea de a stimula creativitatea membrilor grupului, de a crea o atmosfera deschisa, lipsita de inhibitii si care colecteaza ideile ce pot oferi o solutie sau solutii la problema discutata.

Discutiile se organizeaza in mai multe runde, urmarindu-se ca ideile sa se concentreze, din aproape in aproape, pe obiectivul stabilit. Spre deosebire de metoda Dephi, aceasta metoda nu presupune iteratiile si obligativitatea timpului de reflectie, dar este dinamica, prolifica, antreneaza discutiile. Avantajele acestei metode sunt: stimuleaza expunerea de idei intr-un climat de colegialitate si apreciere reciproca; permite completarea ideilor unele pe altele si asigura astfel o traiectorie ascendenta a dezvoltarii ideilor; ideile exprimate pot genera alte idei valoroase.


Metoda listelor verificatoare (Check Lists)

Aceasta tehnica implica intocmirea de liste cuprinzand diferite aspecte ale problemei analizate care sunt cercetate comparativ in diferite zone de actiune. Se utilizeaza in special in cercetarile si previziunile de marketing. Metoda presupune parcurgerea urmatorilor pasi de lucru: 1. Intocmirea listei cu zonele geografice in care se va studia fenomenul. 2. Listele intocmite initial se verifica, sunt eliminate de pe lista acele zone care nu sunt compatibile cu problema analizata si se includ altele, fara insa a se efectua o analiza aprofundata. 3. Verificarea detaliata. In aceasta faza verificarea se realizeaza in 3 directii: identificarea factorilor care se opun rezolvarii problemei, a barierelor; identificarea factorilor care influenteaza problema sau fenomenul studiat pentru previziune; identificarea factorilor specifici industriei sau firmei care sa contribuie la succesul afacerii. Analiza listelor detaliate, a infor-matiilor colectate, selectarea informatiilor si intocmirea listei scurte care va sta la baza previziunilor. Lista scurta se realizeaza prin metoda scorurilor.


Metoda analogiilor

Aceasta metoda se bazeaza pe studiul proceselor sau fenomenelor economice similare care au avut loc intr-o perioada anterioara, intr-o amploare diferita, intr-o societate diferita, in conditiile unei tehnologii diferite, dar care are trasaturi comune esentiale cu procesul sau fenomenul economic de previzionat. Metoda presupune parcurgerea urmatorilor pasi: culegerea informatiilor despre situatii similare; identificarea diferentelor; cuantificarea diferentelor; previziunea pe baza situatiilor similare; corectia previziunilor in functie de diferentele cuantificate.


Metoda scenariilor

Metoda consta in observarea prezentului si stabilirea mai multor alternative in care procesele sau fenomenele economice pot evolua in viitor. Aceste variante sau alternative de evolutie poarta denumirea de scenariu. Cu cat scenariile sunt mai simple, cu atat mai pot fi mai eficace in previziuni. Procesul de realizare a scenariilor implica parcurgerea a trei etape si mai multi pasi de lucru: analiza mediului; pregatirea scenariilor si formularea strategiei.

Caracteristicile care stau la baza identificarii si selectarii scenariilor sunt: numarul scenariilor identificate nu este limitat; se recomanda sa se evite scenarii pur optimiste sau pur pesimiste; sa fie stimulative si provocatoare; sa fie elastice si plauzibile; sa intruneasca perspectivele din mai multe puncte de vedere, echilibrand aspectele favorabile cu cele defavorabile.

Scenariile se scriu in forma cea mai adecvata situatiei, in asa fel incat sa exprime interesele si nevoile, neexistand un format standard. De regula, scenariile se prezinta sub forma descriptiva, ca un text scris, bazat pe variabile calitative. Conditia este ca scenariile sa aiba un titlu. In unele organizatii se utilizeaza forma conventionala de raport.

Metoda jocurilor

Metoda jocurilor este un instrument util pentru manageri atat pentru cercetarea si intelegerea mediului extern, cat si pentru determinarea, intr-un mediu competitiv a celor mai bune decizii privind miscari disponibile in situatii de interdependenta cu factori externi.

Metoda utilizeaza metafora "jocurilor" pentru a descrie o situatie in care participantii se numesc jucatori si consta intr-un plan de actiuni care trebuie sa fie urmat de jucatori.

Aceasta metoda se bazeaza pe logica si matematici aplicate in economie si marketing. Se presupune ca decizia optima a fiecarui jucator va depinde de reactia celorlalti jucatori si astfel se cere o abordare dinamica si interactiva a luarii deciziilor strategice. Obiectivul este de a identifica deciziile optime in conditii de incertitudine si interdependenta. Jocurile se caracterizeaza prin: un set definit de posibile cursuri ale actiunilor; preferinte identificabile ale fiecarui jucator intre posibilele rezultante ale jocului; relatia rezultanta este determinata de alegerea fiecarui jucator; jucatorii aleg strategiile prin examinarea rationala a informatiilor disponibile, prin actiuni proprii si corelat cu asteptarile din partea celorlalti jucatori; echilibrul rezultat este o combinare a celor mai bune strategii ale fiecarui jucator. In realitate insa deciziile se iau avand mult mai multe informatii incomplete, dar pot fi acumulate experiente valoroase.

Dintre modelele mai renumite din cadrul teoriei jocurilor sunt:  dilemma prizonierilor  si "suma zero".


Metoda arborilor de pertinenta

Aceasta metoda se bazeaza pe elaborarea alternativelor, variantelor sau posibilitatilor care conduc la previziunea proceselor sau fenomenelor, atunci cand obiectivele sunt dinainte fixate. Metoda se realizeaza pe baza teoriei arborilor de decizie si se mai numeste "metoda arborilor de posibilitati". Analiza se realizeaza pe doua cai: arbori orizontali, cand se previzioneaza modificari structurale, indeosebi datorate transferurilor tehnologice orizontale (modelul Swanger) si arbori verticali, cand se previzioneaza modificari in sistem pe diferite nivele. Metoda arborilor verticali presupune parcurgerea urmatorilor pasi: stabilirea necesitatilor viitoare; determinarea obiectivelor viitoare; elaborarea variantelor sau posibilitatilor viitoare; evaluarea posibilitatilor si determinarea variantei optime de previziune. Evaluarea si determinarea variantei optime se realizeaza prin tehnica coeficientilor de importanta sau metoda scorurilor.


Bibliografie: Doval E., Previziunea economica in managementul firmei, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006, pag. 45-68


Intrebari de autoevaluare:

Cum se realizeaza documentarea si culegerea datelor?

Care sunt sursele pentru documentare?

In ce consta si care sunt avantajelele si dezavantajele metodei analizei si sintezei, care sunt etapele analizei si sintezei?

In ce consta si care sunt avantajelele si dezavantajele metodei interpretarii sistemice?

In ce consta si care sunt avantajelele si dezavantajele metodei marilor tururi (grand tours)?

In ce consta si care sunt avantajelele si dezavantajele metodei "mainilor mature" (OLD HANDS)?

In ce consta si care sunt avantajelele si dezavantajele metodei metoda DELPHI?

In ce consta si care sunt avantajelele si dezavantajele metodei Brainstorming?

In ce consta si care sunt avantajelele si dezavantajele metodei listelor verificatoare (CHECK LISTS)?

Care sunt pasii de lucru in metoda listelor verificatoare?


Model Test de evaluare

Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele:


Luna







Volumul aprovizionarii in mii lei







Ce reprezinta 11,5 mii RON?

a.

media

b.

mediana

c.

eroarea medie absoluta

d.

quartila intai

e.

quartila a doua

R: b




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright