Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Factori care influențeaza asupra structurii financiare



Factori care influențeaza asupra structurii financiare


Factori care influențeaza asupra structurii financiare


Gradul de indatorare a unei intreprinderi este influentat de o serie de factori, unii care actioneaza in sensul diminuarii acestuia, iar altii in sens opus. Poate cei mai importanti factori care inhiba dorinta intreprinderilor de a-si majora gradul de indatorare sunt: riscul de faliment si costurile manageriale. Pe de cealalta parte, adeptii unui grad mare de indatorare sunt motivati in principal de costul mai redus al capitalurilor imprumutate si de economiile de impozit ce se vor obtine ca urmare a deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile. In afara acestor factori, a caror influenta este majora si indubitabila, mai exista si altii, de o importanta poate mai redusa, dar care nu pot fi neglijati in analiza pe care o realizam aici. Pentru o mai buna intelegere a modului de actiune al acestora, inainte de prezentarea lor explicita (doar a acelor factori care nu au fost abordati anterior), ii vom grupa sub urmatoarea forma :










 



























Riscul de faliment

Unul dintre principalele dezavantaje ale optiunii pentru o structura financiara in cadrul careia datoriile sa aiba o proportie importanta, il constituie riscul de faliment si, in ultima instanta, de lichidare a intreprinderii. Chiar si in cazul in care este evitata lichidarea, relatiile intreprinderii cu clientii, furnizorii, angajatii si creditorii vor fi puternic afectate.

Furnizorii care ofera bunuri si servicii pe credit isi vor reduce sau elimina in intregime termenele generoase de incasare, daca considera ca este foarte posibil ca societatea comerciala sa nu mai existe in viitoarele luni. Aceeasi reactie o vor avea si potentialii clienti ai intreprinderii a caror productie se bazeaza pe continuitatea activitatii furnizorilor sai. Angajatii intreprinderii isi vor pierde una dintre cele mai importante motivatii care ii tineau in intreprindere (siguranta locului de munca), astfel incat, cei mai capabili salariati isi vor cauta posturi in intreprinderi mai stabile. De asemenea, bancile si cei mai importanti creditori vor fi mult mai circumspecti in acordarea unui viitor credit unei intreprinderi, asupra careia planeaza riscul falimentului. Aceste costuri indirecte asociate falimentului pot fi de fapt mult mai mari ca volum, raportate la costurile directe, cum ar fi onorariile avocatilor, contabililor, cheltuielile de judecata, etc.

Costurile manageriale (costurile de agent)

In general, in cazul intreprinderilor mari, proprietarii acesteia nu sunt si cei care se ocupa de managementul ei. Proprietarii intreprinderii angajeaza, pentru a le conduce afacerea, "agenti" (manageri). Acesti manageri insa nu actioneaza intotdeauna avand ca obiectiv prioritar maximizarea averii actionarilor si de aceea ei trebuiesc motivati in acest sens. Costurile manageriale, sau "costurile de agent" , cum mai sunt ele denumite, reprezinta ansamblul de cheltuieli directe si indirecte, realizate in scopul motivarii managerilor, pentru ca acestia sa actioneze in interesul proprietarilor intreprinderii.

Avand in vedere ca ceea ce ne preocupa in acest moment este determinarea modului in care aceste costuri de agent afecteaza politica de indatorare a intreprinderii vom porni de la ipoteza simplificatoare conform careia nu exista nici un conflict de interese intre actionari si manageri. In cazul in care managerii actioneaza in scopul maximizarii averii actionarilor, creditorii intreprinderii au motive sa se teama ca aceasta majorare a profiturilor obtinute de actionari, se realizeaza pe cheltuiala lor.

Capacitatea de indatorare

Capacitatea de indatorare este in stransa legatura cu elementele prezentate anterior. In general, creditorii prefera plasamentele sigure si de aceea impun restrictii cu privire la nivelul indatorarii viitoare. Ei doresc sa fie siguri ca, si in cazul in care intreprinderea da faliment, isi pot recupera sumele investite prin vanzarea activelor acesteia. De aceea, nu este in general acceptat de catre creditori un grad de indatorare peste care intreprinderea nu mai este capabila sa faca fata obligatiilor sale, prin intermediul activelor pe care le detine.

Preferintele manageriale

Riscul financiar angrenat de existenta unui grad de indatorare ridicat, nu ii influenteaza doar pe actionarii si creditorii societatii comerciale. Salariatii si mai ales managerii intreprinderii sunt la fel de interesati in mentinerea unui nivel moderat al riscului si de aceea s-a constatat ca, in general, managerii opteaza pentru un nivel de indatorare mai redus decat cel dat de capacitatea de indatorare.

Teoria semnalului

Comportamentul managerilor este un bun convector de informatii cu privire la situatia viitoare a intreprinderii. Managerii si salariatii au interesul pastrarii continuitatii activitatii intreprinderii deoarece, de obicei, ei sunt cei care sufera cel mai tare de pe urma lichidarii acesteia. Din aceasta cauza, managerii vor creste nivelul de indatorare doar in cazul in care previziunile financiare viitoare sunt optimiste. Modificarile in politica de finantare constituie un semnal pentru actionari, care privesc aceasta majorare a gradului de indatorare ca un semn al unei cresteri viitoare a valorii actiunilor pe care le detin.

Controlul

Un alt element care influenteaza structura financiara a intreprinderii este controlul decizional pe care-l exercita actionarii, deoarece acestia, prin dreptul lor de vot, pot influenta valoarea capitalurilor imprumutate. Astfel, de exemplu, un actionar majoritar care nu are suficiente disponibilitati pentru a subscrie la o noua emisiune, dar totodata nu doreste sa-si dilueze controlul asupra intreprinderii, va fi refractar la idea obtinerii de fonduri prin intermediul unei emisiuni suplimentare. El va prefera (datorita controlului asupra intreprinderii, dar preferinta sa se va transforma in decizie) procurarea de resurse prin recurgerea la capitaluri imprumutate. Pot exista desigur si cazuri adverse, in care controlul actionarilor determina un nivel minim al indatorarii.

Gradul de indatorare al ramurii

Datorita multitudinii de factori ce trebuiesc luati in considerare si datorita inexistentei unui algoritm precis de determinare a unui grad de indatorare optim, de multe ori, managerii intreprinderii opteaza pentru o solutie mai simpla. Ei observa care este gradul de indatorare pe care il au intreprinderi similare, ce actioneaza in acelasi sector de activitate, care este nivelul gradului de indatorare pe care piata il considera ca fiind rezonabil, si il adopta in cazul intreprinderii pe care o conduc.

8. Motivarea managerilor

Se considera ca un grad inalt de indatorare ii motiveaza pe manageri sa - si optimizeze actiunile, in interesul actionarilor. Sa luam spre exemplu, cazul unui manager care este in acelasi timp si actionarul unic al intreprinderii sale. In cazul in care intreprinderea are nevoie de capital pentru dezvoltare, recurgerea la capitaluri imprumutate pare de departe cea mai buna solutie. Care este motivul? In cazul in care procurarea resurselor s-ar realiza prin intermediul unei emisiuni de actiuni, aceasta ar dilua controlul actionarului - manager si i-ar diminua interesul pentru succesul afacerii. Intreprinderea va fi condusa mai putin eficient, din cauza diminuarii eforturilor acestuia.

Acelasi efect apare si in cazul unei intreprinderi in care actiunile sunt disipate la un numar mai mare de actionari, fara a exista un actionar majoritar. In acest caz, in mod obisnuit, actionarii nu se opun deciziilor managerului, deoarece costul cooptarii tuturor investitorilor ar depasi beneficiile generate de aceasta actiune. In cazul in care are loc o emisiune suplimentara de actiuni (fara acordarea de drepturi de preferinta), este posibil ca pachetul majoritar sa fie achizitionat de un grup de actionari mult mai activi, care sa se implice direct in deciziile managerului.

9. Riscul de reinvestire

Diminuarea riscului de reinvestire apare datorita caracterului obligatoriu al platilor reprezentand serviciul datoriei, in cazul utilizarii capitalurilor imprumutate. Deci, suma ce ramane la dispozitia managerului este mai redusa.

In cazul in care resursele financiare ar fi foarte mari, ar putea aparea riscul ca, in lipsa existentei unor oportunitati investitionale cu valoare neta pozitiva, care sa asigure investirea intregii sume disponibile, managerul sa investeasca aceste resurse in proiecte neprofitabile.

Acest risc este foarte mare in cazul intreprinderilor cu profituri ridicate, dar care au alternative investitionale reduse. Surplusul de cash-flow anual este, in acest caz, plasat prin achizitionarea de oportunitati de crestere a valorii intreprinderii, care, de multe ori, costa mult mai mult decat valoreaza.

10. Eficienta strategica si operationala

Managerii unei intreprideri cu un grad mare de indatorare sunt mult mai atenti la pericolul scaderii eficientei si profitabilitatii, desi acesta are aceeasi incidenta si pentru o societate comerciala cu o autonomie financiara mare, cat si in cazul uneia dependente de capitaluri exterioare ei. In ultimul caz, datorita obligativitatii serviciului datoriei, situatia pare mai grava. Managerii nu-si pot permite activitati perdante, deoarece sunt presati de obligatia de a realiza plati periodice in contul datoriei pe care au angajat-o.


In ciuda argumentelor prezentate mai sus, in practica s-a putut constata ca, un nivel excesiv al indatorarii nu are efecte pozitive asupra intreprinderii. Un volum mare al imprumuturilor poate conduce la imposibilitatea intreprinderii de a-si onora serviciul datoriei, in anii in care activitatea ei nu este foarte profitabila. Astfel, apare riscul de faliment al intreprinderii, risc care creste odata cu cresterea gradului de indatorare




Intrebari de autoevaluare

 


    1. De ce este importanta optimizarea structurii financiare?
    2. Cum se exprima structura financiara a unei intreprinderi?
    3. Care sunt factorii de influența ai structurii financiare?




Studii de caz rezolvate

 




Cristian Andru este angajat in compartimentul financiar al unei societati comerciale producatoare de confectii. Iata care este problema pe care trebuie sa o solutioneze astazi: directorul sau i-a cerut sa ii spuna daca crede ca ar fi posibila obtinerea unui credit pe termen mediu in valoare de 500.000 mii lei, pentru achizitionarea a 10 masini de cusut noi, care sa imbunatateasca productivitatea muncii la sortimentul taioare dama.

Structura capitalului societatii comerciale este urmatoarea.

q      Capital propriu                             = 1.230.000 mii lei;

q      Datorii pe termen mediu si lung   = 895.000 mii lei;

q      Datorii pe termen scurt                 = 1.150.000 mii lei.

Total pasiv = 3.275.000 mii lei

Care va fi raspunsul sau?


Rezolvare:


1. In prima etapa, Cristian va verifica incadrarea in limitele normale a gradului de indatorare a capitalului:

           

Pe baza acestor calcule, Cristian va concluziona ca, din punct de vedere al gradului de indatorare, societatea comerciala este eligibila la obtinerea unui credit, insa in aceasta prima etapa nu se poate spune ca va putea obtine intregul credit de 500.000 mii lei. Pentru a se putea ajunge la aceasta concluzie, ar trebui ca structura financiara ce s-ar obtine in cazul angajarii creditului sa indeplineasca si ea cele 4 conditii precizate anterior.


Aceasta structura financiara ar fi:

q      Capital propriu                             = 1.230.000 mii lei;

q      Datorii pe termen mediu si lung   = 1.395.000 mii lei;

q      Datorii pe termen scurt                 = 1.150.000 mii lei.

Total pasiv = 3.775.000 mii lei


2. Pe baza celei de-a doua structuri financiare, Cristian va verifica incadrarea in limitele normale ale gradului de indatorare al capitalului

Asa cum se poate observa, nivelurile efective ale indicatorilor calculati depasesc nivelurile maxime admise. Concluzia este ca operatiunea de creditare nu va fi probabil acceptata de banca pentru suma de 500.000 mii lei. Dar, in mod cert, se va putea totusi angaja un credit de o valoare mai mica, valoare ce va fi determinata in cea de-a treia etapa. Concomitent cu solicitarea creditului, societatea comerciala la care lucreaza Cristian va trebui sa-si procure restul resurselor, pana la 500.000 mii lei, printr-o majorare a capitalului propriu.


3. Pentru determinarea sumei care poate fi angajata sub forma de credit Cristian construieste urmatorul sistem:

1.230.000 + x = 895.000 + y

x+y = 500.000

unde:

x = partea din investitie ce va fi finantata din capitaluri proprii

y = partea din investitie ce va fi finantata din credit

x = 500.000 - y

1.230.000 + 500.000 - y = 895.000 + y

835.000 = 2y

y = 417.500 (mii lei)

x =   82.500 (mii lei)

Concluzia ce se trage este ca societatea comerciala poate sa angajeze un credit in valoare de 417.500 mii lei si sa-si majoreze capitalul cu 82.500 mii lei pentru a-si putea finanta investitia pe care doreste sa o realizeze.


4. In ultima etapa, Cristian va verifica valabilitatea concluziei pe care a tras-o, prin calcularea celor patru indicatori, pe baza structurii capitalului ce se va obtine daca se va angaja un credit in valoare de 417.500 mii lei

Structura capitalului va fi urmatoarea:

q      Capital propriu                             = 1.312.500 mii lei;

q      Datorii pe termen mediu si lung   = 1.312.500 mii lei;

q      Datorii pe termen scurt                 = 1.150.000 mii lei.

Total pasiv = 3.775.000 mii lei

Dupa cum se poate observa, rationamentul a fost corect astfel incat raspunsul pe care Cristian il va da directorului sau va fi: da, putem angaja un credit pentru finantarea partiala a investitiei, in valoare de 417.500 mii lei.


Societatea comerciala Astrad doreste sa realizeze o investitie ce va genera o rata a profitului de 15%. In calitate de consultant, managerul societatii comerciale doreste sa-l sfatuiti cum ar trebui sa-si combine capitalurile proprii si imprumutate astfel incat sa obtina o profitabilitate cat mai inalta. Estimarile ratelor de randament asteptate de catre creditorii si actionarii societatii comerciale sunt prezentate in tabelul de mai jos:



Gradul de indatorare

Rata de randament asteptata

Datorii (%)

Capitaluri proprii































Rezolvare:


Pentru a-i putea oferi o structura financiara optima este necesar sa calculam costul mediu ponderat al capitalului, pentru fiecare dintre gradele de indatorare. Structura financiara optima trebuie sa se caracterizeze printr-un cost mediu ponderat minim, iar in cazul nostru, deoarece investitia are o rata a profitului asteptata de 15%, costul mediu ponderat al capitalului trebuie sa fie inferior acesteia.

1. grad de indatorare 80%

CMP = 80% x( 20%) + 20% x (39%) =23,8%

2. grad de indatorare 70%

CMP = 70% x( 13%) + 30% x (28%) =17,5%

3. grad de indatorare 60%

CMP = 60% x( 12%) + 40% x (21%) =15,6%

4. grad de indatorare 50%

CMP = 50% x( 9%) + 50% x (19,5%) =14,25%

5. grad de indatorare 40%

CMP = 40% x( 8%) + 60% x (18%) =14%

6. grad de indatorare 30%

CMP = 30% x( 8%) +70% x (17%) =15,1%

7. grad de indatorare 20%

CMP = 20% x( 8%) + 80% x (16,5%) =20,5%

8. grad de indatorare 10%

CMP = 10% x( 8%) + 90% x (16,2%) =17,78%

9. grad de indatorare 0

CMP = 100% x (16%) =16%

Se poate observa ca, doar in cazurile 4 si 5 costul mediu ponderat se situeaza sub rata de rentabilitate asteptata. Pentru ca structura financiara sa fie optima, conditia ce trebuie indeplinita este minimizarea costului mediu ponderat impreuna cu o rata de rentabilitate cat mai inalta. In concluzie, structura financiara optima se regaseste la un grad de indatorare de 40%, pentru care costul mediu ponderat este de 14%, iar profitabilitatea finala obtinuta de catre societatea comerciala este de 1%.


Studii de caz propuse

 


1 Sunteti noul director financiar al societatii comerciale A&D. Directorul general v-a propus realizarea unei investitii in valoare de 15 mld lei Pentru realizarea sa, aveti la dispozitie urmatoarele alternative de finantare:

structura financiara nr.1: emisiune de actiuni - 1.500.000 actiuni la o valoare de 10.000 lei/actiune;

structura financiara nr.2: emisiune de actiuni - 1.000.000 actiuni (la aceeasi valoare ca si in primul caz) in valoare totala de 10 mld. lei si imprumut in suma de 5 mld. lei (cu o rata a dobanzii de 10%);

structura financiara nr.3: emisiune de actiuni - 500.000 actiuni (la aceeasi valoare ca si in primul caz) in valoare totala de 5mld. lei si imprumut in suma de 10 mld. lei(cu o rata a dobanzii de 10%).

Compartimentul Analiza si prognoza v-a pus la dispozitie urmatoarea estimare a probabilitatii de obtinere a profiturilor, in functie de reactia pietei la produsele pe care societatea comerciala le vinde.


Reactia pietei

Profituri din exploatare

Probabilitatea(%)

Reactie slaba

3 mld


Reactie buna

5 mld


Reactie foarte puternica

7 mld



Directorul general v-a anuntat ca propunerea pe care i-o veti face trebuie sa tina cont de faptul ca, gradul de risc financiar maxim tolerat de catre Adunarea generala a Actionarilor este de 5%, iar randamentul minim asteptat este de 40%. Care va fi propunerea dvs?       


Managerii societatii comerciale Sarcos SA doresc sa majoreze rentabilitatea financiara a societatii comerciale prin modificarea politicii legate de structura financiara. Pana in prezent, gradul de indatorare era mentinut strict sub nivelul de 20%. Pasivul ultimului bilant reflecta urmatoarea structura financiara:

q Capital propriu                              = 156.000 mii lei;

q Datorii pe termen mediu si lung   = 21.000 mii lei;

q Datorii pe termen scurt                 = 18.000 mii lei.

Total pasiv = 195.000 mii lei

Alternativele de modificare a structurii financiare sunt urmatoarele:

-mil lei-

Varianta 1

Varianta 2

Varianta 3

Capital propriu

Capital propriu

Capital propriu

Datorii pe termen mediu si lung:

Datorii pe termen mediu si lung

Datorii pe termen mediu si lung

Datorii pe termen scurt

Datorii pe termen scurt

Datorii pe termen scurt

Total pasiv:195.000

Total pasiv:195.000

Total pasiv:195.000


Societatea comerciala isi procura fondurile imprumutate cu o rata a dobanzii de 20%, iar rezultatul din exploatare este de 49.000 mil.lei. Care dintre aceste variante credeti ca va genera cea mai mare rentabilitate financiara? Cum influenteaza gradul de indatorare rentabilitatea financiara?




Murgea,A.-Piața de capital - Finanțare.Plasament.Protectie, Editura Universitații de Vest, Timișoara, 2004



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

bani

Management



Administratie
Asistenta sociala
Resurse umane

Referate pe aceeasi tema


Decizii și obiective manageriale susținute de teoriile economice
Tipuri de productie - identificarea tipurilor de productie
Leadership (management) as partnership
Ce este Managementul ?
ACT ADITIONAL - privind respectarea clauzei de confidentialitate
Valoarea adaugata - indicator de performanta al firmei
Consideratii privind conceptul de inteligenta in functiunile intreprinderii
Aparitia si dezvoltarea sistemului de management
Analiza pozitiei financiare
Analiza mijloacelor fixe



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.