Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Metode de fundamentare a deciziilor



Metode de fundamentare a deciziilor


Metode de fundamentare a deciziilor

Asigurarea unui management dinamic, pe baze stiintifice, necesita exprimarea diferitelor fenomene sau fapte prin intermediul teoriilor si tehnicilor matematice, utilizarea legitatilor sau relatiilor functionale pentru construirea diferitelor modele, experimentarea pe aceste modele a unor strategii posibile si stabilirea unui astfel de sistem de planificare, evidenta si analiza economica care sa permita adoptarea in orice moment a unor alternative de actiune optime, care sa asigure o crestere continua a rentabilitatii intreprinderii.

Metodele de optimizare a deciziilor se pot clasifica in functie de caracterul unicriterial sau multicriterial al procesului decizional si in functie de incadrarea acestuia in conditii de risc sau incertitudine. Astfel, pentru conditii de risc se aplica teoria probabilitatii, pentru conditii de incertitudine se aplica teoria jocurilor,iar pentru decizii multicriteriale, se aplica teoria utilitatii. In numeroase cazuri, pentru solutionarea problemelor complexe in care intervin o multime de factori aleatori, se utilizeaza simularea economica. De asemenea, o categorie importanta de probleme decizionale se pot solutiona cu ajutorul tehnicilor matematice ale cercetarilor operationale.



1. Teoria probabilitatii

Aceasta metoda se aplica pentru fundamentarea deciziilor unicriteriale in conditii de risc, cand alternativele posibile de actiune sunt afectate de o serie de evenimente aleatoare, determinand astfel o variatie probabilistica a rezultatelor economice estimate a se obtine. Pentru aplicarea acestei metode se utilizeaza o matrice decizionala (tab. 3.2).


Tabel 3.2. Matrice decizionala

Evenimente

aleatoare

 
Variante

decizionale

 

S1

(p1)

.Sj

(pj)

.Sk

(pk)

VD1

R11

.R1j

.R1k

VDi

Ri1

.Rij

.Rik

VDm

Rm1

.Rmj

.Rmk


unde: Rij , i = , j = reprezinta rezultatul estimat a se obtine daca se aplica varianta decizionala VDi, in conditiile in care apare starea Sj, cu probabilitatea pj , astfel incat = 1.

Pentru fiecare varianta decizionala VDi se calculeaza valoarea medie asteptata a rezultatelor probabile, cu relatia (3.1).


(VDi) = ij ∙ pj (3.1)


Selectia alternativei optime se face cu relatia (3.2) sau (3.3) dupa cum obiectivul urmarit este de maximizare sau minimizare.


Vopt = max [(VDi)] , i = (3.2)

sau

Vopt = min [(VDi)] , i = . (3.3)


In desfasurarea actiunilor economice complexe care sunt succesiuni de procese decizionale si de procese nedecizionale, de multe ori este necesar sa se decida nu numai in functie de rezultatele imediate asociate variabilelor, ci si de rezultatele mai indepartate estimate ale unui sir de procese decizionale viitoare. Acestea sunt puse in evidenta cu ajutorul unei reprezentari grafice sub forma arborescenta - arbore decizional.


Fig 3.2. Arbore decizional


unde: [1], [2]  reprezinta puncte de decizie corespunzatoare unor procese decizionale succesive;

(1.1), (1.2) - noduri de evenimente aleatoare corespunzatoare punctului 1 de decizie

(2.1), (2.2) - noduri de evenimente aleatoare corespunzatoare punctului 2 de decizie;

Rreprezinta rezultatele estimate a se obtine cu probabilitatile p, daca se aplica variantele decizionale V corespunzatoare punctului 1 de decizie;

Rreprezinta rezultatele estimate a se obtine cu probabilitatile p, daca se aplica variantele decizionale V corespunzatoare punctului 2 de decizie.

Pentru fundamentarea deciziei se analizeaza graful pornind de la partea ramificata a arborelui, conform urmatorului algoritm:

- se calculeaza valoarea asteptata a rezultatului in nodurile de evenimente corespunzatoare punctului [2] de decizie:

(V) = R∙ p+ R∙ p (3.4)

si

(V) = R∙ p+ R∙ p+ R∙ p (3.5)


- se alege decizia in punctul [2] prin maximizarea sau minimizarea valorilor asteptate . Se aplica relatiile(3.6) sau (3.7);


V max [(V); (V)] .(3.6)

sau

V min [(V); (V)] .(3.7)


- se calculeaza valoarea asteptata a rezultatului in nodurile corespunzatoare punctului [1] de decizie;


(V) = R∙ p+ R∙ p (3.8)


(V) = R∙ p+ R∙ p+ V (3.9)


(V) = R∙ p+ R∙ p+ R∙ p (3.10)


-se alege decizia in punctul [1] prin maximizarea sau minimizarea valorilor asteptate, aplicandu-se relatia (3.12).


V max [(V); (V); (V)]

sau

V min  [(V); (V); (V)] (3.12)

Exemplul 1. Managerul productiei este ingrijorat in legatura cu procentul de produse neconforme realizate de o masina recent instalata. Pe baza studiilor efectuate, s-a stabilit ca, in prezent, masina realizeaza cu o probabilitate de 0,2 un procent de 1% produse neconforme, cu o probabilitate de 0,3 un procent de 5% produse neconforme, cu o probabilitate de 0,35 un procent de 10% produse neconforme, sau 25% produse neconforme cu o probabilitate de 0.15.

Sunt analizate trei alternative posibile de actiune. Prima este de a lasa masina asa cum este, a doua este de a realiza o ajustare a masinii la un cost de 250 000 unitati monetare, cu garantia de a nu avea mai mult de 5% produse neconforme, a treia consta in ajustarea masinii la un cost de 1 000 000 unitati monetare, asigurand numai 1% procent de neconformitati.

Managerul tocmai a semnat un contract de 1000 produse realizabile pe aceasta masina. Profitul firmei este de 5000 unitati monetare pentru fiecare produs vandut, iar costul remedierii produselor neconforme este de 20 000 unitati monetare/produs.

Ce decizie ar trebui sa ia managerul productiei in legatura cu ajustarea masinii, pentru a obtine un profit maxim din contractul semnat?

Rezolvare

Se identifica elementele procesului decizional: variantele decizionale, starile naturii; rezultatele estimate a se obtine.

Varianta decizionala V1, insemna sa lase masina asa cum este. Acestei variante ii corespund patru stari de functionare ale masinii: procent de defectiuni 1%, procent de defectiuni 5%, 10% sau 25%. Se calculeaza profitul estimat a se obtine pentru cele patru stari de functionare ale masinii:

P(1%) = 5000∙1000 - 1%∙1000∙20000 = 4 800 000 u.m

P(5%) = 5000∙1000 - 5%∙1000∙20000 = 4 000 000 u.m. .

P(10%) = 5000∙1000 - 10%∙1000∙20000 = 3 000 000 u.m


P(25%) = 5000∙1000 - 25%∙1000∙20000 = 0 u.m

Varianta decizionala V2, insemna ajustarea masinii la un cost de 250000 u.m. Acestei variante ii corespund doua stari de functionare ale masinii: procent de defectiuni 1% sau procent de defectiuni 5%. Profitul estimat a se obtine este de 4 800 000 u.m. pentru starea de 1% procent de defectiuni si de 4 000 000 u.m. pentru 5% procent de defectiuni.

Varianta decizionala V3, insemna ajustarea masinii la un cost de 1000000 u.m. Acestei variante ii corespunde o singura stare de functionare a masinii, procent de defectiuni 1% .

Se modeleaza procesul decizional cu ajutorul unui arbore care sintetizeaza variantele decizionale, starile naturii corespunzatoare fiecarei variante, probabilitatile de aparitie a acestor stari si rezultatele estimate a se obtine, exprimate prin profit (fig.3.3).

Fig. Modelarea procesului decizional

Pentru fiecare varianta decizionala, se calculeaza profitul probabil, tinand cont si de costurile corespunzatoare ajustarilor:

P(V2) = 4 800 000∙0,2 + 4 000 000∙0,8 - 250 000 = 3 910 000 u.m.

P(V1) = 4 800 000∙0,2 + 4 000 000∙0,3 + 3 000 000∙0,35 = 3210000u.m.

P(V3) = 4 800 000 - 1000000 = 3 800 000 u.m.

Se alege varianta care corespunde profitului maxim probabil, respectiv varianta V2 (ajustarea masinii la costul de 250 000 u.m).

2. Teoria jocurilor

Teoria jocurilor este utila pentru rezolvarea problemelor decizionale in conditii de incertitudine. Incertitudinea este generata de existenta unor variabile (stari ale naturii) care pot apare in cursul unei alternative de actiune si asupra carora nu se detin informatii pentru a le putea determina probabilitatea de aparitie. In aceste conditii, pentru fundamentarea deciziei se pot utiliza diferite reguli de optimizare:

1.Regula pesimista enuntata de Abraham Wald propune selectarea variantei care optimizeaza situatia cea mai nefavorabila. In conditiile cuantificarii elementelor procesului decizional, exprimarea matematica a acestei reguli se face prin relatia (3.13),daca obiectivul urmarit este de maximizare a rezultatelor, sau prin relatia (3.14), daca obiectivul este de minimizare a rezultatelor.


Vopt.→maxi=1,m (minj=1,k Rij) (3.13)

sau

Vopt.→mini=1,m (maxj=1,k Rij) (3.14)


2.Regula optimista propune selectarea variantei decizionale care optimizeaza situatia cea mai favorabila, conform relatiei (3.15) sau(3.16).


Vopt.→maxi=1,m (maxj=1,k Rij) (3.15)

sau

Vopt.→mini=1,m(minj=1,k Rij) (3.16)


3.Regula optimist ponderata enuntata de Hurwicz propune alegerea unui coeficient de optimalitate, a I (0,1) care pondereaza situatia cea mai favorabila. Varianta decizionala optima corespunde relatiei (3.17) sau(3.18) dupa cum obiectivul urmarit este de maximizare sau minimizare a rezultatelor.


Vopt.→maxi=1,m[α∙maxj=1,k Rij +(1 - α)∙minj=1,k Rij] (3.17)

sau

Vopt.→mini=1,m[α∙minj=1,k Rij +(1 - α)∙maxj=1,k Rij] (3.18)


4.Regula proportionalitatii enuntata de Laplace propune aplicarea metodei valorii asteptate, considerand ca starile naturii apar cu probabilitati egale, conform relatiei (3.19) sau(3.20).


Vopt maxi=[ Rij (3.19)

sau

Vopt mini=[ Rij (3.20)


5.Regula minimizarii regretului enuntata de Savage propune calculul regretului Rg cu relatia (3.21) sau(3.22) , dupa cum obiectivul urmarit este de maximizare sau minimizare.


||Rgij|| = ||maxi= Rij - Rij|| (3.21)

sau

||Rgij|| = ||Rij - mini= Rij|| (3.22)


unde: ||Rgij|| reprezinta matricea regretelor, iar Rij reprezinta rezultatul estimat a se obtine daca se aplica varianta decizionala VDi in conditiile aparitiei starii Sj.

Varianta decizionala optima este cea care minimizeaza regretul calculat conform relatiei (3.23).


Vopt mini=(maxj=Rgijj (3.23)


Daca asupra unei probleme de decizie se aplica toate cele cinci reguli, in cele mai multe cazuri rezulta decizii contradictorii. In situatiile reale aplicarea uneia din cele cinci reguli este subiectiva, depinde de optimismul sau pesimismul decidentului. Totusi, in anumite conjuncturi, cand exista posibilitatea de faliment sau pierderii de vieti omenesti, se impune aplicarea minimizarii regretului, iar in situatia in care matricea castigurilor are valori omogene, se aplica regula optimista deoarece riscul de pierderi este minim.


Exemplul 2. Directorul tehnic are de luat o decizie in ceea ce priveste alegerea unei variante tehnologice pentru asimilarea in fabricatie a unui nou produs. Sunt analizate trei variante tehnologice posibile, pentru fiecare cunoscandu-se structura cheltuielilor, conform tabelului Pretul de vanzare este stabilit in functie de performantele tehnice ale produsului astfel: 126 000 u.m. pentru varianta V1; 120 000 u.m. pentru varianta V2; 140 000 u.m. pentru variantaV3.

Toate cele trei variante tehnologice permit realizarea a 1000 produse/an.

In urma studiilor de piata intreprinse, s-a stabilit ca cererea pentru acest produs poate sa varieze intre un minim de 500 produse/an si un maxim de 1000 produse/an.


Tabel Structura cheltuielilor

Varianta tehnologica

Cheltuieli variabile

Cheltuieli fixe


Unitati monetare/produs

Unitati monetare/an

V1

90 000

12 000 000

V2

80 000

15 000 000

V3

98 000

11 000 000

Care considerati ca este varianta tehnologica optima, din punct de vedere economic ?


Rezolvare

Se considera trei variante decizionale corespunzatoare celor trei variante tehnologice si doua stari ale naturii corespunzatoare celor doua stari ale cererii de produse,Q1 = 500 produse/an si Q2 =1000 produse/an.

Se calculeaza profitul estimat a se obtine pentru fiecare varianta decizionala si fiecare stare a naturii, aplicandu-se relatia generala de calcul


P = Q∙(Pv - Chv) - ChF (3.24)


unde: P reprezinta profitul estimat a se obtine in perioada T;

Q - cererea de produse in perioada T;

Pv - pretul unitar de vanzare;

Chv - cheltuieli variabile unitare;

ChF- cheltuieli fixe in perioada T

Rezulta:

P11 = 500∙(126 000 - 90 000) - 12 000 000 = 6 000 000 u.m./an

P12 = 1 000∙(126 000 - 90 000) - 12 000 000 = 24 000 000 u.m./an

P21 = 500∙(120 000 - 80 000) - 15 000 000 = 5 000 000 u.m./an

P22 = 1 000∙(120 000 - 80 000) - 15 000 000 = 25 000 000 u.m./an

P31 = 500∙(140 000 - 98 000) - 11 000 000 = 10 000 000 u.m./an

P31 = 1 000∙(140 000 - 98 000) - 11 000 000 = 23 000 000 u.m./an

Se sintetizeaza toate informatiile de care dispunem intr-un tabel de decizie (tab.3.4).


Tabel 3.4. Matricea profiturilor

Variante decizionale

Profit pentru starea naturii Q1= 500 produse/an

Profit pentru starea naturii Q2= 1000 produse/an


milioane unitati monetare/an

milioane unitati monetare/an

V1

6

24

V2

5

25

V3

10

23


Se aplica cele cinci reguli de decizie din teoria jocurilor.

1. Regula pesimista:Vopt→ maxi=1,3 (minj=1,2 Pij) = max (6, 5, 10) = 10 mil.u.m. Rezulta Vopt. = V3

2. Regula optimista:Vopt→ maxi=1,3 (maxj=1,2 Pij) = max (24, 25, 23) = 25 mil. u.m. Rezulta Vopt.  = V2

3.Regula optimist ponderata. Se alege un coeficient de optimalitate α = 0,2 astfel incat: Vopt→ maxi=1,3 [0,2∙24 + 0,8∙6; 0,2∙25+ 0,8∙5; 0,2∙23+ 0,8∙10] = maxi=1,3 [9,6; 9; 12,6] = 12,6 mil. u.m. Rezulta Vopt =V3

4. Regula proportionalitatii:Vopt→ max [(6+24):2; [(5+25):2; [(10+23):2] = max (15; 15; 16,5) = 16,5 Rezulta Vopt. = V3

5.Regula minimizarii regretului. Se calculeaza valoarea regretului cu relatia (3.21), rezultand matricea regretelor Rgij (tabel 3.5)


Tabel 3.5. Matricea regretelor

Variante decizionale

Regretul pentru starea naturii Q1= 500 produse/an

Regretul pentru starea naturii Q2= 1000 produse/an


milioane unitati monetare/an

milioane unitati monetare/an

V1

4

1

V2

5

0

V3

0

2


Vopt→ mini=1,3 (maxj=1,2Rgij )= min (4; 5; 2) = 2 Rezulta Vopt.=V3

3. Teoria utilitatii

Teoria utilitatii asigura fundamentarea deciziilor multicriteriale, cand evaluarea rezultatelor corespunzatoare diferitelor variante decizionale se face prin mai multe criterii Crl , l = , care se exprima prin unitati de masura diferite. De exemplu, in decizia privind achizitionarea unui echipament de productie, se au in vedere drept criterii de decizie: pretul de achizitie, fiabilitatea si consumul de combustibil in exploatare. In aceste conditii se pune problema determinarii unei unitati de masura comune, pentru a se putea analiza comparativ diferite variante decizionale. Se normalizeaza consecintele prin utilitati, putandu-se determina o utilitate globala pentru fiecare varianta decizionala.

3.1 Conceptul de utilitate

In procesul decizional, utilitatea masoara importanta pe care o are pentru decident o anumita varianta decizionala care apartine unei multimi de variante posibile.

Cea mai completa fundamentare a utilitatii decizionale este data de axiomatica lui Von Neuman si O. Morgenstern. Succint, aceasta cuprinde urmatoarele propozitii fundamentale:

a) Un decident care compara doua variante decizionale VD1 si VD2 poate manifesta una din urmatoarele optiuni:

VD1VD2 varianta VD1 este preferata variantei VD2;

VD2VD1 varianta VD2 este preferata variantei VD1;

VD1 VD2 relatie de indiferenta.

b) Fiind date trei variante decizionale, daca un decident exprima relatia de preferinta VD1VD2 atunci implicit va exprima si relatia de preferinta a unei mixturi a lui VD1 cu VD3 fata de o mixtura a lui VD2 cu VD3. In acest fel, se pot construi cu ajutorul a doua variante VD1 si VD2 un numar infinit de mixturi care variaza continuu pe scara preferintelor intre cele doua variante.

Plecand de la aceasta axiomatica se poate determina functia de utilitate corespunzatoare unui proces decizional.

3.2 Functia de utilitate

Functia de utilitate caracterizeaza preferintele decidentului pentru un anumit rezultat Rilk din cadrul unui criteriu. Pentru a exprima functia de utilitate U(R), se alege arbitrar o scala adimensionala [0,1] astfel incat:

- Umin = 0, se acorda utilitatea minima celui mai nefavorabil rezultat din cadrul unui criteriu;

- Umax = 1, se acorda utilitatea maxima celui mai favorabil rezultat din cadrul unui criteriu.

Daca criteriile de decizie se ierarhizeaza cu un coeficient de importanta Kj I[0,5;1], utilitatile se vor acorda astfel:

- Umin = 1-Kj ;

- Umax = Kj

Pentru un rezultat intermediar cuprins intre cele doua valori extreme, utilitatea se determina prin interpolare. Daca utilitatile variaza direct proportional cu rezultatele, se aplica (3.25), iar pentru o variatie invers proportionala, se aplica (3.26).


U(Ri) = Umin.+ (Umax - Umin.)                   (3.25)

sau

U(Ri) = Umin.+ (Umax - Umin.)                    (3.26)


unde: Rmin / Rmax reprezinta valorile minime respectiv maxime ale rezultatelor estimate a se obtine in cadrul unui criteriu de decizie ;

U(Ri) - utilitatea calculata pentru un rezultat intermediar.

3.3 Fundamentarea deciziei

Fiecarui rezultat din matricea prezentata in tabelul (3.1) i se va asocia o utilitate conform regulilor prezentate in § 3.2. Se obtine matricea utilitatilor (tabelul 3.6).


Tabel 3.6.Matricea utilitatilor

Starile naturii


Criterii

decizie


Variante

decizionale

S1

Sj

Sk

Cr1

Crl..

Crn

Cr1

Crl..

Crn

Cr1

Crl

Crn

VD1

U111

U 1l1

U 1n1

U 11j

U 1lj

U 1nj

U 11k

U 1lk

U 1nk

VDi

U i11

U il1

U in1

U i1j

U ilj

U inj

U i1k

U ilk

U ink

VDm

U m11

U ml1

U mn1

U m1j

U mlj

U mnj

U m1k

U mlk

U mnk


Pentru fundamentarea deciziei se calculeaza o valoare globala a utilitatii Ug(VDi) corespunzatoare fiecarei variante decizionale. Calculul utilitatii globale se face diferit in functie de incadrarea procesului decizional. Astfel, in conditii de certitudine se aplica relatia (3.27) iar pentru conditii de risc se aplica (3.28).


Ug(VDi) = Uil1 (3.27)


Ug(VDi) = p1Uil1 +    pjUilj + pkUilk.(3.28)


Varianta decizionala optima este aceea care prezinta maximum de utilitate globala (3.29).


Vopt maxi=[Ug(VDi)] .(3.29)


Exemplul 3. O societate comerciala a primit o oferta de cooperare pentru fabricarea unui anumit tip de masina, din partea a trei parteneri straini. Performantele tehnice ale celor trei tipuri de masini sunt diferentiate, ceea ce genereaza consecinte economice diferite. Se iau in considerare urmatoarele criterii de decizie:

- productia fizica anuala , cu un coeficient de importanta K1 = 0,8;

- consumul de energie electrica , cu un coeficient de importanta K2= 0,6;

- profitul anual obtinut, cu coeficientul de importanta K3 = 0,9;

- ponderea productiei de calitatea I, cu coeficientul de importanta K4=1.

Matricea consecintelor economice asociate fiecarui tip de masina si criteriu de decizie se prezinta in tabelul 2.7.


Tabel 2.7.Matricea consecintelor economice

Variante decizionale

Productia fizica

Consum de energie electrica

Profit

Ponderea productiei de calitatea I


Kg/an

Kw/ora

Mii lei/an


M1

62 000

4,5

2480

92

M2

65 000

4,1

2568

88

M3

78 000

4,8

3003

84

Coeficient de importanta


0,8


0,6


0,9


1


Efortul investitional solicitat de asimilarea in fabricatie a noului tip de masina este acelasi in cele trei variante. Sa se aleaga varianta optima .

Rezolvare

Se inlocuiesc consecintele economice cu utilitati, analizandu-se valorile corespunzatoare fiecarui criteriu de decizie.

Astfel, pentru criteriul productia fizica,consecinta cea mai favorabila este valoarea de 78 000kg/an careia i se va acorda utilitatea 0,8, iar consecinta cea mai nefavorabila este valoarea de 62 000kg/an careia i se va acorda utilitatea de 0,2. Pentru valoarea intermediara de 65 000 kg/an utilitatea se calculeaza cu relatia (3.25).

Pentru criteriul consum de energie electrica, consecinta cea mai favorabila este 4,1 kw/ora careia i se va acorda utilitatea 0,6, iar consecinta cea mai nefavorabila este 4,8 kw/ora careia i se va acorda utilitatea 0,4. Pentru valoarea de 4,5 kw/ora utilitatea se va calcula cu relatia (3.26).

Pentru criteriul profit,consecinta cea mai favorabila este valoarea de 3003 mii lei/an careia i se va acorda utilitatea 0,9, iar consecinta cea mai nefavorabila este valoarea de 2480 mii lei/an careia i se va acorda utilitatea de 0,1. Pentru valoarea intermediara de 2568 mii lei/an utilitatea se calculeaza cu relatia (3.25). Similar se calculeaza utilitatile pentru criteriul ponderea productiei de calitatea I.

Rezulta matricea utilitatilor din tabelul 3.8.


Tabel 3.8.Matricea utilitatilor

Variante decizionale

Utilitatea pentru productia fizica

Utilitatea pentru  consum energie electrica

Utilitatea pentru profit

Utilitatea pentru  ponderea productiei de calitatea I

M1

0,2

0,48

0,1

1

M2

0,21

0,6

0,25

0,5

M3

0,8

0,4

0,9

0


Pentru fiecare varianta se calculeaza o utilitate globala, cu (3.28).

Se obtin urmatoarele valori ale utilitatilor:

U(M1) = 0,2 + 0,48 + 0,1 +1 = 1,78

U(M2) = 0,21 + 0,6 + 0,25 +0,5 = 1,56

U(M3) = 0,8 + 0,4 + 0,9 +0 = 2,1

Se observa ca:U(M3) > U(M1) > U(M2) Rezulta, varianta M3 este preferata celorlalte doua variante.

4. Metode ale cercetarii operationale

Cercetarile operationale initiate de Kauffman reprezinta modele matematice cu algoritmi specifici de rezolvare.

Modelele matematice sunt modele abstracte care descriu in termeni cantitativi structura reala a unui sistem. Astfel de modele se aplica pentru optimizarea unor activitati, cand in functionarea acestora sunt identificate variabile care se pot cuantifica si intre care se pot stabili relatii de interdependenta care sunt exprimate prin ecuatii sau inecuatii.

Utilizarea modelelor matematice in fundamentarea deciziilor presupune parcurgerea logica a urmatoarelor etape:

- definirea problemei de rezolvat prin colectarea de date privind modul de desfasurare in timp a activitatii care se optimizeaza;

- construirea modelului matematic prin identificarea variabilelor si a ecuatiilor care descriu interdependenta dintre acestea;

- alegerea unui criteriu de eficienta pentru activitatea respectiva (venituri, costuri, timp, numar piese) si optimizarea criteriului ales, respectiv maximizare sau minimizare;

- rezolvarea modelului prin algoritmi specifici si analiza de sensibilitate prin acordarea de valori diferite variabilelor;

- validarea modelului si aplicarea in practica.

Cele mai uzuale metode ale cercetarii operationale utilizate in fundamentarea deciziilor sunt:

- programarea liniara si neliniara prin care se asigura:optimizarea planului de productie, optimizarea planului de transport, alocarea optima a resurselor, stabilirea celui mai ieftin program de inlocuire a echipamentelor uzate;

- teoria firelor de asteptare prin care se asigura minimizarea timpului de asteptare in depozite sau magazii;

- teoria stocurilor pentru dimensionarea optima a stocurilor de productie, in conditiile asigurarii ritmicitatii productiei si a unor costuri minime de lansare, depozitare.


3.4.Proces decizional de grup


In mod obisnuit, deciziile in cadrul intreprinderii sunt luate de echipe multidisciplinare (grupuri constituite din angajati sau specialisti din diverse domenii de activitate). De exemplu, grupurile sunt adesea solicitate sa decida ce produse noi trebuie oferite clientilor, cum trebuie imbunatatite politicile de promovare, cum se poate imbunatati calitatea, etc.

Participarea grupului la luarea deciziilor este cunoscuta in teoria manageriala sub denumirea de management participativ.

Managementul participativ este definit ca reprezentand o metoda de management bazata pe atragerea salariatilor sub forma consultativa sau deliberativa , in procesul de luare a deciziilor, in scopul cresterii eficientei, folosind in acest scop mecanisme economice, organizatorice, juridice si psiho-sociologice.

Managementul participativ are doua forme de aplicare:

a)de natura consultativa - se bazeaza pe consultarea grupului asupra modalitatilor de solutionare a diferitelor probleme decizionale. Se recomanda practicarea acestei forme de management participativ in toate compartimentele si la toate nivelurile ierarhice, autoritatea de a lua deciziile se atribuie sefului de compartiment.

b)de natura deliberativa - se caracterizeaza prin adoptarea in grup a deciziilor respectandu-se anumite cerinte organizatorice, economice, juridice. Aceasta forma se aplica prin institutionalizarea unor organe ale managementului participativ (de exemplu, consiliul de administratie).

Principalele avantaje ale utilizarii grupului in luarea deciziilor sunt:

−sunt folosite mai multe cunostinte si informatii, ca urmare, se pot identifica mai multe variante decizionale, deci creste probabilitatea alegerii variantei optime;

−oamenii se vor implica mult mai mult in implementarea unei decizii, daca au contribuit la fundamentarea ei.

Exista, de asemenea, si cateva dezavantaje ale folosirii grupurilor cum ar fi:

−prelungirea timpului si costului luarii deciziei, deoarece este nevoie de mai mult timp pentru ascultarea si analizarea punctului de vedere al fiecarui membru al grupului;

−o singura persoana poate domina si influenta grupul;

−deciziile grupului pot fi de o calitate mai redusa daca, din dorinta de a nu intra in conflict, unii membrii refuza sa-si exprime deschi punctul de vedere.

Cu toate acestea, luarea deciziilor in grup privind rezolvarea unor probleme complexe din organizatie, reprezinta una din provocarile managementului modern.

Principalele metode care pot fi utilizate pentru cresterea eficientei deciziilor de grup sunt: tehnica Brainstorming, tehnica Delphi, tehnica nominala a grupului.

1.Tehnica Brainstorming (furtuna creierelor)reprezinta un proces de luare a deciziilor in grup, utilizat pentru identificarea unui numar cat mai mare de alternative posibile privind solutionarea unei probleme decizionale (gasirea cat mai multor variante decizionale). Acest proces se desfasoara sub forma unei sedinte, in care fiecare participant propune o solutie pentru rezolvarea problemei pusa in discutie (fig.3.4). Se interzic reactiile negative din partea oricarui membru al grupului fata de alternativele sugerate, pana ce toti membrii vor prezenta alternativele pe care le percep drept valoroase.

Fig. 3.4. Procesul de brainstorming


Aceasta metoda ofera avantajul exprimarii cat mai multor idei utile, dar si dezavantajul irosirii timpului grupului cu idei care nu pot fi transpuse in practica.

2.Tehnica nominala a grupului este un proces, in care fiecarui membru al grupului ii este asigurata o participare egala la luarea deciziilor. Se parcurg urmatoarele etape:

−fiecare membru al grupului isi scrie propriile idei privind rezolvarea problemei analizate;

−fiecare membru isi prezinta ideile in fata grupului;

−grupul discuta simultan ideile prezentate, discutiile avand caracter spontan si neorganizat;

−cand se incheie discutia, se organizeaza un vot secret pentru a permite membrilor sa sprijine fara nici o teama ideile pe care le agreeaza. Ideea care primeste cele mai multe voturi este adoptata si implementata.

Principalul dezavantaj al acestei metode, este ca nu se poate stii motivul pentru care oamenii au votat o anumita idee.

3.Tehnica Delphi se bazeaza pe utilizarea unui grup de specialisti fara ca acestia sa discute fata in fata. Etapele formale ale acestei tehnici sunt urmatoarele:

−identificarea problemei de rezolvat si conceperea unui chestionar;

−membrii grupului sunt solicitati sa vina cu solutii la aceasta problema, prin completarea anonima a chestionarului;

−raspunsurile sunt centralizate si trimise tuturor membrilor grupului;

−membrii grupului sunt solicitati sa ofere o noua solutie la problema, dupa ce au studiat raspunsurile centralizate;

−etapele 3 si 4 se repeta , pana ce se ajunge la un consens privind solutia problemei.

Avantajul acestei metode este acela ca se pot consulta specialisti din intreaga lume, dar cu dezavantajul ca acestia nu pot comunica intre ei.



Concluzii


Decizia este rezultatul unui proces, prin care se alege dintr-o multime de variante posibile de actiune, varianta considerata optima, in ceea ce priveste realizarea unui obiectiv.

In functie de obiectivul urmarit, deciziile pot fi :strategice, tactice, operationale.

In functie de caracterul informatiilor de care dispune decidentul, deciziile sunt luate in conditii de : certitudine, risc, incertitudine.

In functie de numarul criteriilor de decizie distingem: decizii unicriteriale, decizii multicriteriale.

Procesul decizional se bazeaza pe conceptul de sistem, avand urmatoarea structura: elemente de intrare − informatii ; elemente de iesire − decizia; elemente componente − formularea problemei, identificarea solutiilor de rezolvare, identificarea conditiilor de desfasurare a actiunii, estimarea consecintelor economice, fundamentarea solutiei optime; feed-back − transmiterea, aplicarea si masurarea rezultatelor implementarii deciziei.

Pentru fundamentarea deciziei se utilizeaza o serie de metode cum ar fi: teoria probabilitatii, teoria jocurilor, teoria utilitatii, metode ale cercetarii operationale.

Procesele decizionale de grup au atat avantaje cat si dezavantaje. Se bazeaza pe folosirea unor tehnici specifice.



Test de autoevaluare


Studiu de caz. Managerul unei intreprinderi de produse lactate are de luat o decizie privind dezvoltarea in perspectiva a firmei. In acest scop, solicita departamentului de cercetare dezvoltare sa elaboreze cat mai multe variante posibile de dezvoltare a productiei. In urma studiilor intreprinse,a analizei si sintezei informatiilor interne si externe, au rezultat urmatoarele patru variante:

Varianta 1 presupune achizitionarea unei linii tehnologice, pe langa cele existente, ceea ce va asigura o crestere a productiei la 3000 tone/zi, fata de numai 2000 tone/zi cat produce in prezent intreprinderea. Aceasta crestere a productiei necesita angajarea a inca trei soferi si 15 muncitori. Durata de realizare a acestui proiect se estimeaza la trei luni si necesita un volum de investitii de 120 milioane lei. De asemenea, se estimeaza ca, dupa punerea in aplicare a proiectului se va obtine un profit zilnic de 90 000 lei.

Varianta 2 presupune achizitionarea a patru linii tehnologice din strainatate si dublarea suprafetei actualelor cladiri. Fiecare linie tehnologica achizitionata necesita pentru buna functionare, 12 muncitori si are o capacitate de 2000 tone/zi. Dezvoltarea activitatii necesita angajarea a 4 soferi pentru colectarea laptelui cu cisternele, 20 muncitori indirect productivi, 3 persoane la serviciul desfacere, o secretara si un contabil sef. Punerea in functiune a liniilor tehnologice precum si imbunatatirile aduse capacitatii de care dispune intreprinderea, se pot realiza in 8 luni, vor necesita un fond de investitii de 480 milioane lei si vor asigura un profit de 300 000 lei/zi.

Varianta 3 consta in cumpararea unei intreprinderi de produse lactate care actualmente are dificultati. Aceasta intreprindere dispune de o linie tehnologica cu o productie zilnica de 1000 tone si foloseste 30 salariati. Achizitionarea intreprinderii si reorganizarea intregii activitati precum si achizitionarea a inca doua linii tehnologice din strainatate va necesita un volum de investitii de 360 milioane lei. Aplicarea acestei variante de dezvoltare se estimeaza la 2 luni si va asigura un profit de 120 000 lei/zi.

Varianta 4 consta in amenajarea unei suprafete de productie pentru instalarea a inca doua linii tehnologice ce se vor achizitiona de pe piata interna. Fiecare linie nou instalata va necesita angajarea a inca 18 muncitori si va produce cate 3000 tone/zi. Dezvoltarea va presupune un numar suplimentar de angajati si anume, 6 muncitori indirect productivi, 3 soferi si o persoana la serviciul desfacere. Aceasta varianta se estimeaza ca se poate implementa in 5 luni, cu un volum de investitii de 125 milioane lei. Dupa punerea in aplicare a proiectului se estimeaza obtinerea unui profit zilnic de 270 000 lei.


Tema


1.Identificati tipul deciziei.

2.Identificati elementele componente ale procesului decizional.

3.Care din metodele de fundamentare a deciziei, considerati ca se poate aplica in aceasta situatie?

4.Care varianta de dezvoltare o considerati optima, daca se iau in considerare cinci criterii de decizie, in conditii de echivalenta ?

5.Alegeti varianta optima de dezvoltare, prin acordarea unui coeficient de importanta diferit pentru fiecare criteriu decizional





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

bani

Management



Administratie
Asistenta sociala
Resurse umane

Referate pe aceeasi tema


Saracia in Romania
Ce este proiectul?
Mutatii in organizarea logistica - principalele stadii ale evolutiei organizarii logistice
SISTEMUL INFORMATIONAL - sistemul informational al intreprinderii, sistemul informational pentru management
Managementul investitiilor - grile
Protocol de evaluare scaun/tetiera rcar-iiwpg
Managementul conflictelor - persepectiva interactionista, cunoasterea si personalizarea, rezolvarea conflictelor
Metodologia de elaborare a strategiilor
Managementul valoarii la consumator
Adaptarea organizatiilor prin identificarea si rezolvarea problemelor



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.