Programul „trec la gimnaziu!”

PROGRAMUL

„TREC LA GIMNAZIU !”

SCOP :

Reducerea impactului pe care tranzitia de la invatamantul primar la cel gimnazial il poate avea asupra copilului si familiei.

OBIECTIVE :

Parinti si cadre didactice :

Informarea in privinta riscului de inadaptare scolara la trecerea intre ciclul primar si cel gimnazial;

Oferirea de materiale suport (sugestii);

Elevi :

Autocunoasterea si acceptarea neconditionata a propriei persoane si a celorlalti

Cresterea tolerantei la frustrare;

Managementul timpului acordat invatarii precum si al timpului liber;

GRUP TINTA :

• Elevi de clasa a IV-a
• Parintii acestora
• Cadre didactice

ECHIPA :

psih. Marin Plosca – director CJRAE

psih. Veronica Bogorin – CJRAE  / CJAPP

psih. Ana-Maria Moldovan – CJRAE  / CJAPP

psih. Oana Sarghi – CJRAE  / CJAPP

psih. Ruxandra Vasilescu – CJRAE  / CJAPP

psih. Raluca Barna – Grup Scolar MR “Unirea” Cluj-Napoca

psih. Anca Dorneanu – Col. Tehnic „Dr. I. Ratiu” Turda

psih. Anca Henzulea – Liceul Sportiv Cluj-Napoca

DESFASURAREA PROGRAMULUI

MOTIVATIA PROIECTULUI

Trecerea de la un stadiu de invatamant la altul, incheierea ciclului primar si inceperea celui gimnazial presupun mai multe schimbari care, la unii copii, pot determina dificultati in adaptarea la noul sistem. Dintre elementele noi cu care copiii trebuie sa se confrunte,  pot fi enumerate :

schimbarea invatatoarei cu un numar mai mare de profesori;

metode de predare – evaluare diferite;

schimbarea sistemului de notare (de la calificative la note)

cresterea numarului de materii, al cantitatii de informatie pe care elevul trebuie sa o asimileze etc.

Dificultatile de adaptare ar putea avea ca repercusiuni :

scaderea motivatiei scolare;

modificarea negativa a randamentului scolar;

cresterea absenteismului;

recurgerea la comportamente de risc (fumat, alcool);

inrautatirea relatiilor familiale, ingreunarea comunicarii cu adultii;

cresterea nivelului de stres si agitatie al copiilor;

scaderea nivelului de toleranta la frustrare;

insingurare, anxietate, inchidere in sine.

Pentru a se evita aceste eventuale repercusiuni ale neadaptarii la noul sistem de invatamant se propune urmatorul program de preventie care va consta in desfasurarea catorva activitati cu elevii claselor a IV-a, precum si cu parintii acestora.

Materialul este structurat pe cateva directii :

1. Motivatia proiectului, obiective
2. Partea teoretica – in care sunt introduse conceptele de adaptare / dezadaptare si mai specific cele de adaptare / inadaptare scolara
3. Sugestii pentru parinti
4. Activitati care pot fi realizate la clasa
5. Anexe

Analiza: Cele mai importante probleme cu care se confrunta copilul - saracia Eseu: Acte necesare pentru obtinerea indemnizatiei pentru cresterea copilului / stimulentului

INTRODUCERE

Exista adaptare, spune J. Piaget (1965), atunci cand organismul se transforma in functie de mediu, iar aceasta transformare are ca rezultat un echilibru al schimbarilor intre mediu si el, favorabil conservarii sale. Potrivit conceptiei lui Piaget, cu viata psihica se petrece un fenomen asemanator. Asa cum organismul recurge la permanente schimburi cu mediul inconjurator, pentru a ramane in acord cu acesta si pentru a mentine echilibru cu mediul sau interior, tot asa sistemul psihic uman nu-si poate asigura unitatea interna si armonia cu exteriorul decat daca dovedeste plasticitate comportamentala: pe de o parte, o sincronizare cu cerintele mediului in limitele resurselor individuale, respectiv o modificare a comportamentului persoanei in functie de cerintele mediului socio-cultural („acomodare”), iar pe de alta parte, o transformare a conditiilor de mediu in functie de scopurile si aspiratiile individuale ale persoanei („asimilare”). Aceste doua moduri de actiune, interdependente, se combina fara incetare pentru a mentine starea de echilibru la un nivel cat mai stabil.

Adaptarea de tip psihologic, presupune, asadar, asimilarea de noi cunostinte si valori, dar si renuntari la atitudini sau valori personale, care se dovedesc nefunctionale (pentru ca sunt considerate inacceptabile de catre societate).

Atat mediul familial, cat si cel scolar, iar apoi cel profesional si social, il obliga pe copil sa se supuna acestui comportament continuu de adaptare si remodelare in functie de cerintele si exigentele mediilor respective.

Adaptare / dezadaptare – definirea conceptelor

Din perspectiva piagetiana, dezadaptarea desemneaza incapacitatea persoanei de a realiza, in mod echilibrat, procesele de „asimilare” si „acomodare”. Caracteristic persoanei dezadaptate este ignorarea constanta sau respingerea voita a cerintelor si exigentelor exterioare, supralicitand in schimb dorintele si trebuintele individuale. Poate fi insa si situatia inversa, prezenta mai mult in cazurile patologice, cand persoana ajunge atat de dezamagita de ea insasi incat isi ignora orice optiuni sau preferinte personale lasandu-se in „voia sortii.”

Prin urmare, spunem ca o persoana este cu atat mai bine adaptata, cu cat are mai frecvente si mai profunde schimburi interpersonale echilibrate cu ceilalti din jur si cu diferiti factori ai ambiantei sociale.

In alti termeni, comportamentul adaptativ exprima, din perspectiva psihologica, „eficienta sau gradul in care individul atinge standardele independentei personale si ale responsabilitatii sociale cerute de grupul social caruia ii apartine.” (Grossman, 1973).

Adaptarea / inadaptarea scolara – adaptare pedagogica, adaptare relationala

O conditie esentiala a adaptarii scolare o reprezinta realizarea concordantei intre cerintele obiectivelor instructiv-educative si raspunsul comportamental adecvat al elevului fata de acestea. Cu alte cuvinte, esenta adaptarii scolare consta in ajustarea reciproca a procesului de educatie, pe de o parte, si a caracteristicilor de personalitate, pe de alta parte.

Vom spune ca un elev este adaptat atunci cand realizeaza in egala masura, adaptarea pedagogica si adaptarea relationala.

Adaptarea pedagogica desemneaza raspunsul adecvat al elevului la cerintele si exigentele de ordin instructiv, respectiv disponibilitatea acestuia de a-si insusi informatiile transmise si de a le operationaliza intr-un mod eficient, creativ.

In evaluarea adaptarii de tip pedagogic trebuie luati in considerare indicatori referitori la:

• gradul de operationalizare a cunostintelor insusite;
• nivelul de dezvoltare al aptitudinilor;

• discordanta intre nivelul de performanta si nivelul de aspiratie;
• experienta subiectiva a esecului la invatatura.

Adaptarea relationala se refera la capacitatea elevului de a relationa cu cadrele didactice si cu ceilalti elevi, de a interioriza normele scolare si normele sociale acceptate. Cu alte cuvinte, adaptarea relationala exprima orientarea si stabilitatea atitudinilor elevului fata de ambianta scolara.

Copilul inadaptat este cel al carui comportament, indiferent de cauza, il impiedica sa beneficieze de experientele educationale si sociale obisnuite, atat in scoala, cat si acasa. Orice conduita de devianta scolara presupune implicit o forma de inadaptare. Este foarte dificil de stabilit o diferenta specifica intre cei doi termeni. Daca avem in vedere faptul ca indicatorul predictiv cel mai puternic al adaptarii scolare este succesul scolar si ca exista unii elevi bine adaptati, dar care manifesta conduite deviante, atunci 'devianta scolara' presupune o acceptiune mult mai larga decat cea a conceptului de 'inadaptare scolara'.

Sugestii pentru parinti

Tranzitia de la scoala primara la gimnaziu poate fi una dificila pentru copil, schimbarile care apar fiind multiple : schimbarea invatatoarei cu un numar mai mare de profesori, schimbarea sistemului de notare (de la calificative la note), cresterea numarului de materii, al cantitatii de informatie pe care copilul va trebui sa o asimileze etc.

Este importanta asadar pregatirea copilului in vederea acestei schimbari. Mai jos pot fi regasite cateva sugestii :

1. Aratati entuziasm si anticipare fata de tranzitia intre clasele primare si cele gimnaziale. Daca veti avea astfel de atitudini, sunt sanse mari ca si copilul sa le aiba !
2. Nu creati presiune sau stres inutil in ceea ce priveste tranzitia. Copilul trebuie sa stie ca aceleasi practici care i-au adus rezultate in clasele primare ii vor aduce rezultate si in continuare. Puneti accent pe lucrurile care vor ramane constante pentru a reduce eventualele temeri ale copilului, dar explicati-i si care vor fi cele mai importante diferente. De asemenea, incercati sa va pastrati si propriile temeri sub control, pentru ca de foarte multe ori agitatia dumneavoastra se va transmite copilului !
3. Incepeti din vreme sa va ajutati copilul sa-si extinda cercul de prieteni/ cunostinte si sa invete / sa-si puna in practica abilitatile sociale, abilitatile de a-si face noi prieteni.
4. Incepeti sa-l lasati pe copil sa ia decizii cu privire la petrecerea timpului (bineinteles cu limite). In acest mod va incepe sa invete elemente de planificare a timpului, de „impartire” intre prieteni, lectii, televizor, sport etc.
5. Incercati sa ascultati si sa nu interveniti intotdeauna pentru rezolvarea unei situatii. Chiar daca de multe ori este mai usor sa faceti dumneavoastra insiva, ca parinte, un anumit lucru, in acest mod copilul nu va invata cum sa-si rezolve problemele cu incredere in sine. Asta nu inseamna, desigur, sa nu va mai implicati in problemele copilului : este foarte important sa-l ajutati sa perceapa cat mai bine situatia, sa vada posibilele optiuni si sa evalueze plusurile si minusurile fiecarei decizii.
6. Puneti accent pe comunicarea cat mai deschisa cu copilul. Chiar daca deocamdata va spune totul, acest lucru va incepe sa se schimbe odata cu trecerea spre adolescenta. Fiti un bun ascultator si pastrati canalele de comunicare deschise.
7. Re-invatati cum sa comunicati cu scoala : de la comunicarea cu o sigura persoana (invatatoarea) se trece la comunicarea cu mai multi profesori, posibil cu asteptari diferite. Identificarea persoanelor de contact din scoala va va reduce anxietatea.

ACTIVITATI DE REALIZAT LA CLASA

Activitatea

OGLINDA MEA

Obiective generale Autocunoasterea si acceptarea neconditionata a propriei persoane si a celorlalti. Accentuarea si constientizarea de catre copii a importantei desfasurarii activitatilor extrascolare.

Durata 50 minute.

Obiective operationale :

• Sa isi dezvolte abilitatile de a cunoaste si prezenta propriile caracteristici
• Sa recunoasca importanta cunoasterii punctelor tari si punctelor slabe personale
• Sa isi dezvolte abilitatile de recunoastere a aspectelor pozitive a propriei persoane si sa identifice modalitati de a le valoriza in activitati extrascolare.

Materiale: descrierea propriei persoane, fise cu puncte tari, puncte slabe

Desfasurare : Fiecare copil este rugat sa isi imagineze ca intra in pielea personajului preferat din desene animate, filme sau povesti preferate si sa realizeze o descriere pe care personajul preferat i-ar face-o lui (cum ma vede personajul preferat ?). Descrierea trebuie sa cuprinda atat caracteristici fizice, cat si trasaturi de caracter, aptitudini, calitati personale, comportamente specifice. Ceilalti ar sti despre ce coleg e vorba ascultand doar descrierea facuta de personajul din desenul animat?

Pasul urmator consta in completarea unor fise cu cate cel putin 5 caracteristici la puncte tari / puncte slabe ale fiecaruia.

Urmeaza etapa discutarii acestora - la ce sunt bun, ce sport / activitate extrascolara as putea desfasura avand calitati pentru ele?

Activitatea

CARE E DIFERENTA ?

Obiectiv general Reducerea stresului datorat tranzitiei intre ciclul primar si cel gimnazial

Durata 50 minute

Obiective operationale :

• Sa identifice principalele diferente intre ciclul primar si cel gimnazial
• Sa recunoasca posibilele efecte pe care aceste schimbari le pot avea asupra lor

Materiale: hartie / carton, hartie colorata, creioane colorate, lipici, foarfeca etc. – pentru realizarea posterelor

Desfasurare :

Prima parte a activitatii se desfasoara sub forma unui brainstorming : este prezentata tema discutiei (Ce va fi diferit in clasa a V-a fata de clasa a IV-a ?) si elevii sunt intrebati care considera ei ca sunt principalele schimbari. Profesorul noteaza pe tabla toate aspectele semnalate de elevi.

Dupa finalizarea acestei etape fiecare schimbare mentionata este discutata cu clasa, explicata de catre profesor sau corectata daca este nevoie. De asemenea, profesorul poate completa lista cu elemente care nu au fost mentionate de catre elevi.

Pentru fiecare schimbare mentionata, se noteaza apoi intr-un tabel posibilele efecte pe care aceasta la poate avea asupra elevilor, precum si modalitatile de rezolvare.

Odata ce lista de pe tabla este finalizata si inteleasa de toti elevii, se poate trece la etapa urmatoare : elevii primesc sarcina de a realiza, pe grupe sau perechi, cate un poster (afis), de exemplu pe hartie A3, prin care sa explice colegilor lor din alte scoli sau clase aceste schimbari. Aceasta modalitate contribuie la interiorizarea mult mai usoara a informatiilor.

Activitatea

ROATA EMOTIILOR

Obiectiv general Identificarea unor emotii specifice si a modului de aparitie a acestora

Durata 50 minute

Obiective operationale :

• sa–si dezvolte vocabularul referitor la emotii
• sa faca legatura intre situatii si emotii specifice

Materiale:

„Roata emotiilor”- un cadran confectionat din carton care are un brat indicator; impartiti acest cadran in 6 parti egale; prin rotire, bratul indicator se poate opri aleator in dreptul simbolului unei emotii (exemplu: bucuros, suparat, furios, speriat, ingrijorat, mandru - vezi anexa 1)       sau

Biletele pe care sunt desenate figuri (fete) care arata diferite emotii sau sunt scrise respectivele emotii

Procedura:

Rugati copiii sa ridice mana daca s-au simtit vreodata bucurosi, tristi, furiosi, etc. Explicati-le ca acestea sunt emotii pe care fiecare dintre noi le traim la un moment dat in viata.

Prezentati copiilor „Roata emotiilor”, explicandu-le ca o vor utiliza intr-un joc pentru a intelege mai bine emotiile lor si ale celorlalti. In acest joc, cate un copil va invarti bratul rotii si, cand acesta se opreste la o emotie, va incerca sa identifice emotia, sa dea exemple de situatii in care s-a simtit in acest fel si sa gaseasca sinonime pentru denumirea acelei emotii. Aceleasi intrebari vor fi puse apoi intregii grupe de elevi pentru a identifica un numar cat mai mare de situatii pentru fiecare emotie, si, de asemenea, un numar cat mai mare de sinonime. Precizati ca, in cazul in care roata se opreste tot la aceeasi emotie, se va roti din nou, pentru a se putea discuta toate emotiile.

Discutii:

v     Exista vreun copil care nu s-a simtit niciodata bucuros, trist, furios, etc.?

v     Care dintre emotii vi se par cele mai placute? Dar cele mai neplacute?

Copiii aflati la aceasta varsta pot sa nu exprime cu claritate ce inseamna o emotie. Pentru a-i ajuta, puteti sa ii intrebati care emotie este pozitiva (buna, placuta) si care este negativa (rea, neplacuta), daca cunosc alt cuvant pentru aceeasi emotie, daca pot sa o descrie etc.

Activitatea 4

MIERLA MIRELA

Obiective generale Dezvoltarea abilitatilor de adaptare

Durata : 50 minute

Obiective operationale :

• Identificarea legaturii intre situatie – ganduri – sentimente (emotii)
• dezvoltarea tolerantei la frustrare
• invatarea de tehnici de relaxare pentru managementul situatiilor problematice

Materiale: povestea terapeutica 'Mierla Mirela invata cum sa nu se necajeasca' - Povesti rationale pentru copii -Virginia Waters (Anexa)

Desfasurarea activitatii

Cititi-le copiilor povestea terapeutica 'Mierla Mirela invata cum sa nu se necajeasca' - Povesti rationale pentru copii -Virginia Waters (Anexa 1). Discutati pe marginea ei, utilizand intrebari de tipul: Ati trecut si voi prin situatii similare mierlei? Cum ati reusit sa rezolvati problemele? Ce altceva ati fi putut face ca sa rezolvati problema?

Discutati despre importanta relaxarii si managementul eficient al problemelor. Explicati ca este dificil sa iei decizii cand esti suparat sau ingrijorat si ca ideile iti vin mult mai usor cand esti relaxat.

Activitatea 5

CUM IMI UTILIZEZ TIMPUL ?

Obiectiv general Constientizarea modului in care este utilizat timpul

Durata:

Sectiunea 1 : 10 minute         Sectiunea 2: 30 minute Sectiunea 3: 30 minute

Obiective operationale :

• sa realizeze o monitorizare a propriului program de activitate
• sa identifice posibile probleme in modul de organizare a timpului
• sa genereze solutii pentru problemele identificate
• sa identifice modalitati placute de petrecere a timpului liber

Materiale : fisa de lucru

Desfasurarea activitatii :

Sectiunea 1

Discutati cu elevi in ce masura reusesc sa se incadreze in timp sau au dificultati in realizarea activitatilor cotidiene.

Propuneti elevilor ca pana la urmatoarea intalnire sa tina o agenda in care sa-si noteze ce au facut in fiecare zi. Cereti-le sa noteze pentru fiecare activitate timpul alocat, inclusiv pentru odihna, somn. Atrageti atentia elevilor sa nu omita activitati, sa redea in detaliu programul lor zilnic si sa treaca in agenda timpul real consumat pentru fiecare.

Puteti propune ca model de agenda fisa de lucru

Sectiunea 2

Organizati o discutie despre lucrurile pe care le-au observat elevii tinand acest „Jurnal” .

Impartiti elevii in grupe de cate 3 -5 si solicitati-le sa analizeze modul de utilizare a timpului. Sugerati elevilor sa identifice aspecte pozitive si negative in modul cum este organizat programul. Cereti-le sa se gandeasca ce anume se poate imbunatati.

Identificati impreuna cu elevii cateva dificultati pe care le au in organizarea timpului si cereti exemple de modalitati de imbunatatire a organizarii timpului.

Discutati aceste modalitati si aplicarea lor.

Sectiunea 3

Identificati impreuna cu elevii care au fost cele mai placute modalitati de petrecere a timpului liber.

Ce alte alternative ar mai avea?

Care sunt locurile din oras unde se pot practica anumite sporturi (role, ciclism, inot, scrima, echitatie, dans etc.), unde se tin cursuri de initiere la un instrument muzical, unde exista ateliere de pictura, sculptura, folclor etc.

Cu ce am putea inlocui un hobby mai special ?

Discutii :

• Care sunt avantajele jurnalului legat de utilizarea timpului ?
• Ce dificultati intalnesc in organizarea activitatilor zilnice ?
• Ce rol are stabilirea de prioritati in organizarea activitatilor ?

Bibliografie

Baban, Adriana (2001) - Consiliere vocationala, editura Psinet;

Cosmovici,Andrei, Iacob,Luminita (1999) - Psihologie scolara, editura Polirom;

Lemeni, Gabriela, Porumb, Mihaela (2004), Consiliere si orientare, Clasele V-VIII Ed. ASCR;

Vernon, Ann (2006)- Dezvoltarea inteligentei emotionale la clasele I-IV, Editura ASCR;

Waters, Virginia (2003)- Povesti rationale pentru copii, Editura ASCR.

Anexa 1

MIERLA MIRELA INVATA SA NU SE NECAJEASCA

din  Povesti rationale pentru copii, Virginia Waters (2003)

Doamna Mierla ciripea fericita de una singura, in timp ce statea asezata pe cuibul ei, incalzindu-si ouale. Era foarte mandra mai ales de doua dintre ele, fiindca erau lucioase, frumoase la privit si minunate de sezut pe ele. Al treilea ou era chiar obisnuit – mic, usor asimetric si aratand de-a dreptul banal. Doamna Mierla abia daca baga de seama ca era si el pe acolo.

Intr-o buna zi, puii Doamnei Mierle iesira din oua. Din ouale mari iesira doi fii splendizi, pe care ii numi Tiberiu si Claudiu, iar din oul mic iesi o fiica stearsa, pe care o numi Mirela.

„Doi din trei nu-i rau” ciripi Doamna Mierla bucuroasa.

Apoi, ea isi petrecu tot timpul si energia invatandu-i pe copii ei toate cele necesare pentru a supravietui in lume. I-a invatat cum se construieste un cuib, cum se culeg semintele de floarea soarelui, cum sa isi ia zborul si sa aterizeze fara sa isi deranjeze penele, cum sa sacaie pisicile, regulile de baza ale curateniei pentru o mierla si multe altele.

„Vai, dar ce repede invatati voi doi”, ciripi Doamna Mierla mandra catre fii ei. „Tu va trebui sa muncesti mult mai mult, Mirela, daca vrei sa tii pasul cu fratii tai.”

„Eu sunt intotdeauna la distanta de o pana in spatele fratilor mei” suspina Mirela. „Si ei imi fac viata si mai grea prin faptul ca se fac tovarasi si rad impreuna de mine. Cand mama ma dojeneste, iar Tiberiu si Claudiu isi bat joc de mine, devin asa de furioasa si de trista pentru ca nu reusesc sa invat ca ei, incat lucrurile imi ies si mai rau!”

„Tu esti singura mierla din cate cunosc care canta fals,” se planse Doamna Mierla. „Nu mai stiu ce sa ma fac cu tine!”

„Mirela nu stie sa cante! Mirela nu stie sa cante!” ciripira Tiberiu si Claudiu. Iar Mirela se simtea pe zi ce trece din ce in ce mai abatuta.

„Chiar ca o sa devin o mierla foarte proasta! Iar mama, Tiberiu si Claudiu se poarta cu mine asa de urat! Dar daca le vorbesc despre asta, nu fac decat sa rada de mine si sa ma critice in continuare!” suspina Mirela. „Iar supararea mea ma impiedica tot mai mult sa imi indeplinesc indatoririle de mierla.”

Intr-o seara, in loc sa isi faca temele (adica sa caute prin imprejurimi mancare pentru pasari), Mirela statea intr-un artar, amarata.

„Ce nefericire sa fiu o mierla neindemanatica si care canta fals ! Niciodata nu o sa fiu mai buna de atat, iar familia mea nu o sa ma iubeasca si nu o sa ma aprecieze niciodata. Ar fi poate mai bine sa ma las mancata de o pisica . ” ciripi Mirela, cutremurata.

„Ce cantec ciudat canti.. Pe acesta nu l-am mai auzit pana acum”, ciripi o voce de pe o creanga din spatele sau. „Crezi ca va deveni un slagar ?”

Mirela se uita in sus si vazu o vrabie patata, cu ochi stralucitori. „Cred ca glumesti!”, raspunse Mirela. „Nimic din ceea ce fac eu vreodata nu reuseste. Parca nu as fi buna de nimic.”

„Pacat ca vorbesti asa! spuse vrabia. „Mie nu mi se pare ca arati asa de rau, chiar si pentru o mierla.”

„Spui asta fiindca nu ma cunosti”! suspina Mirela. „Nimeni din cei care ma cunosc nu ma plac – nici macar propria mea familie!”

„Pai mie mi se pare ca esti prea severa cu tine insati. Asta nu te ajuta cu nimic sa devii o mierla mai buna” spuse vrabia. „Pun pariu ca ai o multime se sentimente neplacute care fac ca indeplinirea sarcinilor tale de mierla sa fi si mai grea – e dificil sa gandesti clar atunci cand esti incarcata cu emotii negative.”

„Ai dreptate!” ciripi Mirela. „E greu sa zbori sus in inaltul cerului atunci cand te simti la pamant. Insa ce as putea sa fac?”

„In primul rand, este important sa intelegi de unde iti vin acele sentimente dureroase. Doar dupa aceea putem incerca sa le indepartam. Urmeaza-ma . ” spuse vrabia, inaltandu-se spre cerul peste care cobora inserarea. „Vreau sa te prezint unor pasari care pot sa te ajute sa descoperi de unde vin acele sentimente.”

Mirela zbura dupa vrabie pana la un visin si se aseza pe o creanga langa ea.

„Cine este el?” intreba Mirela, aratand cu aripa inspre o pasare care statea in visinul invecinat.

„Acela este Baronul de Gaita Albastra. Asculta ce are de spus despre asta”, zise vrabia.

„Nu mai suport!” se vaieta Baronul de Gaita Albastra. „Pasarile acelea nu ar trebui sa ma trateze asa! Ar trebui sa ma respecte pentru faptul ca sunt un domn atat de stilat. Ar trebui pedepsite pentru ca se poarta atat de urat cu mine. Cred ca o sa ma duc si o sa le mananc un ou”, suiera Baronul, lingandu-se pe cioc. „O sa-i invat eu minte sa se mai puna cu mine”, mormai el in timp ce isi lua zborul.

„Ce crezi ca simtea Baronul?” intreba vrabia.

„Vorbea exact ca mine cand eram furioasa,” ciripi Mirela. „Pun pariu ca era furios.”

„Acum asculta-l pe tipul acela care e sub noi, pe pamant. El e Gelu, Porumbelul Plangacios,” spuse vrabia.

„Saracul de mine,” suspina Gelu. „Nu sunt in stare sa fac nimic ca lumea. Pur si simplu nu sunt bun de nimic si niciodata nu o sa fiu mai bun de atat. Sunt un porumbel prost si nepriceput si nu vad alta cale de iesire din situatia asta.” Gelu continua sa sada si sa gangureasca incet pentru sine.

„Arata exact ca mine atunci cand ma simteam deprimata!” spuse Mirela. „Si sta acolo plangandu-se fara sa faca nimic pentru a schimba situatia. Cred ca si eu fac asa cateodata.”

Vrabia zise in continuare: „Inca o pasare sa mai vezi si apoi o sa iti pun o intrebare foarte importanta.”

O duse pe Mirela intr-o gradina cu flori minunate si ii arata o lalea. „Daca te uiti de aproape, o sa o vezi pe prietena mea, Hortensia, Pasarea Cantatoare. Asculta cu atentie ce are de zis.”

Hortensia sarea nervoasa dintr-o floare in alta, fara sa se aseze deloc ca sa se odihneasca. Din cand in cand se oprea in fata unei flori pentru a-i sorbi nectarul, batand din aripi atat de rapid incat Mirela nici nu le vedea miscandu-se.

„Vai de mine” spuse Hortensia grabita, „si daca este o pisica in spatele acelei tufe de trandafiri, gata sa sara pe mine? Sau daca florile raman fara nectar si eu raman fara mancare? O, Doamne! O, Doamne! O, Doamne! Lucruri groaznice ne pandesc de pretutindeni.”

„Ei bine” spuse Mirela, „Eu macar nu sunt asa de rau ca Hortensia, dar si ea spune lucruri pe care mi le spun mie insami atunci cand sunt speriata si nervoasa.”

„Acum intelegi de unde vin toate sentimentele tale?” intreba vrabia.

„Cred ca atunci cand ma gandesc intr-un anumit fel si imi spun tot felul de lucruri mie insami imi creez prin asta acele sentimente”, raspunse Mirela.

„Pana la urma esti destul de desteapta, chiar si pentru o mierla,” zise vrabia.

„Dar cum sa imi schimb sentimentele atunci cand acestea stau in calea dorintelor mele?” intreaba Mirela.

„Daca iti creezi aceste sentimente gandind intr-un anumit fel, ce crezi tu ai putea face ca sa le schimbi?”, intreba vrabia.

„Pai,” zise Mirela. „Stiu! As putea sa imi spun alte lucruri mie insami, ca sa ma simt altfel.”

„Asa este,” raspunse vrabia. „Ca sa iti schimbi furia in simpla enervare, ai putea sa iti schimbi pretentiile fata de soarta si cei din jur (asa trebuie sa fie!) in preferinte, (asa mi-ar placea mie sa se intample).”

„Da – in loc sa spun ca Tiberiu si Claudiu nu ar trebui sa rada de mine, as putea sa imi spun ca mi-as dori ca ei sa inceteze, dar ca pot sa suport atunci cand acestia ma sacaie.”

„Si” continua vrabia, „ca sa iti schimbi deprimarea in tristete poti sa iti schimbi atitudinea fata de tine insati, incetand sa te auto-invinovatesti si invatand sa te accepti asa cum esti si sa iti judeci mai bine insusirile si comportamentele.”

„Deci, in loc sa spun ca nu sunt buna de nimic fiindca nu pot sa zbor sau sa cant la fel de bine ca Tiberiu si Claudiu, as putea sa ma accept pe mine insami indiferent de felul in care sa ma descurc si sa muncesc mai mult ca sa devin mai buna!” exclama Mirela.

„Ce bine!” striga Mirela, „Cred ca am invatat ceva foarte important. Cand am un sentiment care ma doare, pot sa caut gandul daunator care l-a provocat si pot sa il schimb intr-un gand care sa ma ajute. De acum incolo nu mai trebuie sa imi las sentimentele sa ma necajeasca. Pana la urma, poate nici nu sunt asa de proasta cum credeam!”

„Iar pe masura ce inveti sa te necajesti pe tine insati mai putin”, zise vrabia, „iti vei da seama ca poti sa te gandesti mai clar la cum ai putea sa rezolvi alte probleme si la cum sa iti indeplinesti mai bine datoria de mierla”.

„Asa ca, desi penele mele nu vor fi niciodata la fel de rosii precum cele ale fratilor mei, iar ciripitul meu nu va fi nu va fi niciodata la fel de incantator si chiar daca mama s-ar putea sa nu ma aprecieze niciodata la fel de mult ca pe ei, nu trebuie sa fiu nefericita, mai ales ca eu am ceva ce ei nu au. Caci eu am acum cunostintele necesare pentru a crea sentimente mai bune si stiu cum sa imi rezolv problemele, iar prin asta pot intr-adevar sa fiu la inaltime” Iti multumesc, vrabie !”

Vrabia incepuse deja sa caste somnoroasa, deoarece noaptea se asternuse incet peste gradina, ca o patura groasa si intunecoasa. Mirela incepu sa cante incetisor.

„Voi reusi sa imi transform viata in ceva mai bun, indiferent de ce se va intampla”, decise Mirela, in timp ce zbura multumita spre casa.