Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Transporturi


Qdidactic » bani & cariera » transporturi
Analiza lantului valorii



Analiza lantului valorii


analiza lanTului valorii


Analiza lantului valorii in economie este considerata ca un „instrument strategic”, spre deosebire de analiza mediului concurential. Este evident faptul ca utilizarea sa este deosebit de laborioasa desi principiile teoretice sunt usor de inteles. Din punct de vedere practic descompunerea procesului economic si identificarea activitatilor generatoare de valoare devin dificile pentru ca acestea rezulta nu numai din parerile specialistilor, ci si din cele ale clientului firmei.

Pentru a complica lucrurile trebuie adaugat ca de multe ori clientul nu coincide cu consumatorul final, in consecinta identificarea activitatilor generatoare de valoare face necesara si o cercetare a clientului, desi pare a fi decisiva parerea specialistilor, chiar cu riscul unei distorsionari a realitatii. In faza urmatoare trebuie sa fie identificate costurile asociate fiecarei activitati primare, ca si celor de sustinere, cu defalcarea lor pe activitati primare. Operatiunea este dificila si costisitoare pentru ca datele disponibile nu sunt utilizabile ca de altfel si compententele disponibile uzuale. Probabil va fi necesar un personal tehnic familiarizat atat cu tehnicile de calculatie a costurilor, cat mai ales cu descompunerea tehnica a procesului de productie sau a serviciului prestat. O operatie de o complexitate similara este cea de repartizare a elementelor de capital tehnic pentru fiecare activitate identificata, dupa cum recomanda Porter.

Rezultatele obtinute au relevanta operationala daca in plus se au in vedere si corectii de natura statistica. Cantitatea de resurse necesare unui astfel de proces de analiza face ca utilizarea sa sa fie posibila doar in cadrul marilor firme cu produse suficient de valoroase pentru a-l putea sustine. In final trebuie realizata operatiunea de cea mai mare dificultate practica si anume aceea cu concurentii. Chiar daca se presupune ca produsele sunt suficient de asemanatoare incat sa li se poata atribui acelasi lant al valorii, obtinerea informatiilor legate de costuri va fi cvasi-imposibila, pentru ca firma concurenta isi va proteja baza proprie de date financiar-contabile sau tehnice si pentru ca in multe cazuri este indoielnic ca aceasta ar fi utilizabila pentru o astfel de analiza.

Comparatia se poate realiza mai usor cand este axata pe un produs fizic decat pe un serciu si mai usor in cazul unui produs simplu, decat in cazul unuia complex. In consecinta elementele de atentie sunt greu de identificat si trebuie tratate cu reticenta. Un indiciu sigur il constituie insa pretul si tendinta acestuia intr-un interval de mai multi ani care poate elimina punctual efectele unei politici de promovare bazate pe un pret de tip „dumping”. In principiu avand in vedere utilitatea strategica presupusa a instrumentului, analiza comparata a doua firme concurente va permite explicarea diferentelor dintre pozitiile lor competitionale.




In continuare analiza se va concentra asupra acelor elemente care ar putea aduce modificarile cele mai importante in sensul dorit pentru firma proprie si obtinerea unui avantaj durabil. Studiile ultimilor ani au relevat in analiza lantului valorii si alte elemente de interes decat cele larg popularizate. De exemplu desi analiza se axeaza in principal pe elemente de cost asociate unei valori percepute de client, exista si alte elemente strategice importante care concura la crearea unui avantaj. Intre acestea joaca un rol esential timpul, ca interval in care se parcurge o anumita distanta intre doua verigi ale lantului. De asemenea s-a constatat ca si in cazul firmelor dominante avantajul concurential este rezultatul contributiei doar a unora dintre activitatile lantului de valoare propriu, nu a tuturor acestora. Rezulta ca prin acest tip de analiza trebuie detectate verigile care pot crea avantaje competitionale decisive, de natura sa compenseze dezavantajele create de alte verigi.

Legat de strategia pentru care se opteaza, Porter (1985), apoi si multi alti autori, intre care Thompson si Strickland (1995), opineaza ca o firma adopta comportamente diferite de abordare a lantului valorii, in functie de tipul de avantaj competitional pe care il urmareste: cost redus sau diferentiere. In cazul in care avantajul competitional este asociat costului redus si imbunatatirea valorii implica diminuarea costurilor totale, firma va alege combinatia de activitati adecvata scopului, externalizand activitatile cu costuri dezavantajoase si imbunatatind activitatile proprii focalizate pe economii.

Conexiunea cu teoria costurilor de tranzactie este directa, chiar daca pentru manageri e mai comoda o abordare tip Porter. In cazul in care avantajul competitional este asociat diferentierii si imbunatatirea valorii implica cresterea venitului datorata unui pret superior acceptat de cumparator, firma va accepta deliberat costuri superioare celor ale concurentilor, pentru activitatile considerate responsabile de generarea atributelor percepute ca fiind unice. Se vor externaliza acele activitati care nu diferentiaza atributele produsului, au costuri considerate mari si nu pot fi utilizate in consonanta cu strategia aleasa. In practica deciziile asociate acestei optiuni devin si mai problematice in comparatie cu cele asociate costului redus, incepand cu identificarea activitatilor si terminand cu raportarea la concurentii care adopta aceeasi strategie.


c. sa respecti regulile de circulatie pe drumurile publice ;

d. sa anticipezi situatiile ce pot deveni periculoase .

21. In cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule inchiriate este necesar :

a. contractul de inchiriere sa fie la bordul autovehiculului – in copie;

b. contractul de inchiriere sa fie la bordul autovehiculului - in original sau in copie conforma cu originalul ;

c. contractul de inchiriere nu este necesar sa fie la bordul autovehiculului, se mentioneaza valabilitatea contractului in foaia de parcurs de catre administratorul firmei ;

d. ca autovehiculul sa detina licenta de executie .

22. Sunt exceptate de la dobandirea copiei conforme a licentei de transport :

a. vehiculele care transporta marfuri periculoase ;

b. vehiculele destinate serviciilor medicale ;

c. vehiculele cu masa totala maxima autorizata de 4.5 tone ;

d. vehiculele care transporta produse perisabile refrigerate .

23. Inspectiile tehnice periodice se efectueaza :

a. in cadrul statiilor autorizate de RAR ;

b. in orice statie tehnica autorizata de RAR;

c. in orice statie tehnica autorizata de constructorul autovehiculului;

d. in orice statie service pentru reparatii.

24. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 durata de conducere zilnica de 9 ore poate fi extinsa la 10 ore :

a. o data pe saptamana ;

b. de doua ori pe saptamana;

c. de trei ori pe saptamana ;

d. niciodata .

25. Verificarea tahografelor trebuie sa fie facuta la fiecare :

a. 5 ani ;

b. 4 ani ;

c. 3 ani ;

d. 2 ani ;

26. Inspectia tehnica periodica la autovehiculele destinate transportului de marfuri a caror masa totala maxima autorizata este mai mare de 3.5 tone se efectueaza la intervale de cel mult :

a. 6 luni ;

b. 12 luni ;

c. 18 luni ;

d. 24 luni .

27. Conducatorul auto trebuie sa prezinte in cazul unui control in trafic urmatoarele documente :

a. licenta de transport in original ;

b. cartea de identitate a vehiculului ;

c. licenta de executie ;

d. copia conforma a licentei de transport .

28. Saptamana de lucru conform reglementarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorilor auto este definita astfel :

a. orice perioada de timp avand 7 zile consecutive in care conducatorul auto isi desfasoara activitatea ;

b. orice saptamana care incepe duminica la 00 si tine pana luni la 00;

c. orice perioada de timp avand 7 zile in care conducatorul auto nu poate avea mai mult de 5 perioade zilnice de odihna ;

d. perioada cuprinsa intre ora 00 a zilei de luni si ora 24 a zilei de duminica .

29. Operatorul de transport este raspunzator, conform conventiei CMR, pentru :

a. pierderea totala sau partiala a marfii, produse intre momentul primirii si cel al eliberarii acesteia ;

b. transportul marfurilor periculoase a caror natura si caracteristici au fost tinute ascunse cu intentie de catre expeditor;

c. avarierea marfii din cauza unui viciu ;

d. provenienta marfii .

30. Operatorul de transport are obligatia sa asigure la bord existenta, in cazul transportului rutier de marfuri in trafic international in Turcia ;

a. copia conforma a licentei de transport, in copie ;

b. licenta de transport, in original ;

c. carnetul TIR ;

d. avizul medical si psihologic al conducatorului auto .

31. Conform Regulamentului (CE) nr.561/2006 timpul de odihna zilnica normal este de cel putin :

a. 9 ore consecutive ;

b. 10 ore consecutive ;

c. 11 ore consecutive ;

d. 12 ore consecutive ;

32. Conventia CMR se aplica :

a. transporturilor funerare internationale ;

b. transpoturilor efectelor de staamutare ;

c. transporturilor efectuate pe baza conventiilor postale internationale ;

d. transporturilor de marfuri perisabile , in trafic international.

33. Conducatorul auto este obligat, la primirea marfii sa verifice :

a. exactitatea mentiunilor din scrisoarea de transport ;

b. continutul fiecarui colet ;

c. starea tehnica a autovehiculului ;

d. daca marfa acopera 70%din sarcina utila.

34. Documentul care permite reducerea si simplificarea formalitatilor si controalelor vamale este denumit :

a. certificat ADR ;

b. scrisoare de transport ;

c. factura fiscala ;

d. carnetul TIR .

35. Conducatorii auto care au peste 45 de ani si efectueaza transport de marfuri trebuie sa efectueze examinarea medicala si psihologica la urmatoarele intervale:

a. 1 an examinarea medicala si 1 an examinarea psihologica ;

b. 1 an examinarea medicala si 2 ani examinarea psihologica ;

c. 1 an examinrea medicala si 3 ani examinarea psihologica;

d. 2 ani examinarea medicala si 5 ani examinarea psihologica.

36. Cui trebuie sa acordati prioritate de trecere intr-o intersectie cu sens giratoriu:

a. vehiculelor care circula in interiorul intersectiei ;

b. vehiculelor care vin din partea dreapta,

c. tuturor vehiculelor care intra in intersectia respectiva;

d. circuland pe drumul cu prioritate aveti prioritate .

37. Pentu care categorie de autovehicule este obligatorie dotarea cu limitatoare de

Daca produsul sau serviciul este complex sau cu un pret relativ mare si este realizat in cantitati mari, analiza lantului valorii dobandeste o miza care justifica alocarea unor resurse importante, materializate in oameni, timp si bani. Problema este ca un produs complex impune o detaliere avansata a activitatilor, costurilor si a capitalului tehnic asociat diferitelor activitati, ceea ce amplifica dificultatile si consumul de resurse. Avand in vedere aceste considerente, dar si faptul ca analiza lantului valorii are principii de realizare simple, uneori este mai utila o abordare simplificatoare care consta doar in identificarea activitatilor specifice generatoare de valoare. Chiar si o abordare cu slabe veleitati analitice permite imbunatatirea procesului si constientizarea unor diferente, pozitive sau negative, fata de concurenti. Rezultatul se poate concretiza intr-o reactie adecvata, ceea ce in sine este un fapt pozitiv.

O utilizare mai ambitioasa a analizei lantului valorii poate urmari:

a).Imbunatatirea (optimizarea) activitatilor generatoare de valoare intreprinse de firma analizata.

b).Imbunatatirea corelarii functionale la nivel intern, pentru firma analizata, a activitatilor generatoare de valoare.

c).Identificarea in vederea externalizarii a activitatilor care au contributii neadecvate la generarea valorii si sustinerea strategiei alese.

d).Imbunatatirea corelarii externe a firmei analizate intr-un sistem de lanturi de valori ale furnizorilor si beneficiarilor, adica in lantul valorii industriei.

Legat de corelarea externa trebuie subliniat faptul ca imbunatatirea pozitiei concurentiale este rezultatul nu numai al unei imbunatatiri a utilizarii competentelor proprii, ci si al imbunatatirii pozitiei in filiera economica si a imbunatatirii generale a performantelor industriei.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|