Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Transporturi


Qdidactic » bani & cariera » transporturi
Caracteristici constructive si functionale ale cladirilor si vehiculelor de cale ferata si comportarea acestora la incendiu



Caracteristici constructive si functionale ale cladirilor si vehiculelor de cale ferata si comportarea acestora la incendiu


CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE SI FUNCTIONALE ALE CLADIRILOR SI VEHICULELOR DE CALE FERATA SI COMPORTAREA ACESTORA LA INCENDIU



1 Caracteristici constructive si functionale ale cladirilor si vehiculelor de cale ferata


1.1 Caracteristici constructive ale depourilor de locomotive

Depourile de locomotive sunt, de regula, spatii inalte cu acoperisuri fara pod, cu suprafata mare, avand suportul invelitorii fixat pe ferme metalice.

In strainatate sunt unele depouri ce au cadirea din zid cu peretii de sticla si acoperis din lemn invelit cu carton asfaltat (ex. Depoul de locomotive din Budapesta la care a izbucnit un incendiu in anul 1972).




Aceste depouri cuprind spatii pentru miscarea locomotivelor precum si diferitelor ateliere si magazii de materiale necesare pentru intretinerea si repararea locomotivelor.

Caracteristic spatiilor pentru miscarea locomotivelor este faptul ca fiecare linie de locomotiva dispune de un canal pentru lucru, in care se acumuleaza cantitati insemnate de carburanti si lubrifianti, ce se pot aprinde de la orice sursa de foc deschis.

In general, constructiile depourilor de locomotive sunt de gradul II – III rezistenta la foc, avand multe deschideri si linii de cale pentru miscarea locomotivelor.

Pentru deplasarea, intretinerea si repararea locomotivelor electrice, depourile acestora sunt dotate cu aparate, instalatii si retele de forta si de iluminat care acopera cea mai mare parte din suprafata partii superioare a peretilor constructiilor, in special sub forma conductorilor neizolati pentru curentul de inalta tensiune deosebit de periculos in caz de incendiu.

Numarul mare de deschideri favorizeaza formarea tirajului si accesul aerului in interiorul halei de reparatii.


Anexele depoului sunt urmatoarele:

ateliere de vopsitorie;

ateliere de distributie electrica;

depozite de materiale si piese de schimb;

ateliere termice;

ateliere pneumatice.

Dupa configuratia cladirilor si felul de amplasare a locurilor de remizare si a atelierelor, se deosebesc urmatoarele tipuri de depouri:

depouri tip pavilion;

depouri tip in trepte;

depouri tip siberian;

depouri tip evantai fara placa de intoarcere;

depouri tip evantai cu placa de intoarcere.


1.2 Caracteristici constructive la locomotive

Locomotivele sunt de constructie metalica executate din profile si tabla sudata.

Locomotivele Diesel-hidraulice sunt echipate cu motoare Diesel, transmisii hidraulica si echipament electric de comanda si iluminat.

Punctele cele mai periculoase la incendiu sunt:

zona atacurilor de osie de pe toate rotile, unde uleiul scurs de la agregatele hidraulice, din cauza neetanseitatilor se poate aprinde datorita supraincalzirii sabotilor de frana care produc jerbe de scantei;

tobe de esapament a gazelor arse de la motoare, care fiind deteriorate permit accesul gazelor pe suprafetele acoperite cu ulei rezultat din scurgerile normale de la imbinarile si flansele conductelor generand aprinderea acestora;

schimbatorul de caldura (in care se executa racirea uleiului folosit in actionarile hidraulice) la care prin spargerea tuburilor de legatura „Argus” dintre transmisia hidraulica si schimbatorul de caldura, uleiul se scurge pe partile supraincalzite ale motorului si se poate aprinde;

dynastarterul (dispozitivul de pornire a motorului Diesel si de incarcare a bateriei) care prin scurtcircuitare, poate provoca incendiul.

Locomotivele Diesel-electrice sunt echipate cu motoare Diesel-generator si motoare cu tractiune electrica. Generatorul electric principal se afla pe axul comun cu motorul Diesel si functioneaza ca electromotor pentru pornirea motorului Diesel dupa care indeplineste functia de generator, alimentand cu energie electrica motoarele de tractiune care pun in miscare locomotiva.

La aceste locomotive pot izbucni incendii in urmatoarele locuri:

blocuri de aparate, generatorul de curent si motoarele electrice de tractare care pot produce scantei de la contactele slabe si in contact cu vapori de substante combustibile pot produce scantei;

scurgerea motorinei din conductele de alimentare pe partile supraincalzite ale motorului si autoaprinderea acesteia;

Locomotivele electrice sunt cele mai importante din categoria mijloacelor de tractiune feroviare. Sunt echipate cu transformator de inalta tensiune, alimentat la reteaua de inalta tensiune de 27 de kV pe care o transforma in curent pulsativ necesar pentru comanda si punerea in functiune a agregatelor, instalatiilor si motoarelor de tractiune care actioneaza individual fiecare osie.

Aceste utilaje au caracteristici tehnice deosebite, folosesc energie electrica pentru actionarea motoarelor de tractiune, dezvoltand puteri de 4500 – 7000 C.P..

Locomotivele electrice sunt compuse din:

2 posturi de conducere;

4 – 6 blocuri de redresare;

4 – 8 blocuri de aparate ca: contactori de linie, contactori de franare, transformatorul principal cu ulei, blocul de protectie si semnalizare ce are rolul de a semnaliza la bord circuitul pe care se produce o defectiune, deconectand automat locomotiva de la reteaua electrica si pantograful, care asigura legatura mobila dintre locomotiva si conductorii aerieni de transport a energiei electrice.

Pe acest tip de locomotiva pot izbucni incendii la:

blocurile de redresare, ca urmare a unor scurtcircuite;

blocurile de aparate, ca urmare a deteriorarii camerelor ceramice de stingere insotite de improscarea cu metal topit, care poate cuprinde izolatia conductorilor;

transformatorii cu ulei, ca urmare a conturnarii izolatoarelor de trecere sau strapungerii infasurarilor acestora;

la motoarele electrice.


1.3 Caracteristici constructive la vagoane

Vagoane de calatori

Constructiv, carcasa este aceeasi la toate tipurile de vagoane, difera numai amenajarea interioara in functie de destinatia fiecaruia.

Un tip de vagon care prezinta unele caracteristici constructive mai deosebite este vagonul etajat la care pericolul de propagare a incendiului este caracterizat de formarea unui curent de aer intre etaj si parter.

Sasiul vagoanelor este o constructie sudata din profile laminate la cald si tabla indoita la rece. Planseul si peretii interiori sunt executati din panouri de PFL dublu melaminate. Intre peretii laterali interiori si tabla laterala se gaseste izolatie de polistiren celular expandat si ignifugat.

Cu exceptia cabinelor WC si toaleta, toata pardoseala se acopera cu un covor din PVC care degaja foarte mult fum si gaze toxice.

Partile componente ale unui vagon de calatori sunt urmatoarele:

sasiul

aparatul de tractiune

aparatul de legare

aparatul de ciocnire

frana de mana

frana automata

carcasa

planseul

intercomunicatiile

usile ferestrele

amenajarile interioare

La vagoanele de calatori pot izbucni incendii la:

panourile instalatiilor electrice de iluminat si de incalzire;

in compartimentele cu sobe de la vagoanele de posta sau de la vagoanele restaurante.

Vagoanele cu etaj prezinta unele dezavantaje deoarece aparitia scarilor interioare ingreuneaza oarecum fluxul calatorilor. Un alt dezavantaj este faptul ca nu permite o trecere pe acelasi plan orizontal pe intre trenul.

Vagoanele de calatori, pentru asigurarea calatorilor contra telescoparii vagoanelor la carambolari se construiesc cu doi pereti de rezistenta la fiecare capat, astfel peretele frontal este format din diferite profile rigidizate cu placi orizontale, iar peretele despartitor dintre primul compartiment si cabinele de toaleta se executa mai solid spre a forma al doilea perete de rezistenta.


Vagoane de marfa

Sunt de mai multe tipuri constructive si dimensiuni, in functie de destinatia fiecaruia.

Unele tipuri de vagoane de marfuri au peretii laterali si pardoseala din scandura, iar altele sunt in totalitate din profile metalice si tabla.

Partile componente ale unui vagon de marfa sunt urmatoarele:

sasiul

aparatul de tractiune

aparatul de legare

aparatul de ciocnire

frana de mana

frana automata

carcasa

La vagoanele de marfuri, incendiile pot izbucni de cele mai multe ori din cauza accidentelor sau din cauza intrarii in reactie a diferitelor substante care reactioneaza intre ele.

La vagoanele cisterna pentru lichide combustibile sau gaze lichefiate ca urmare a exploziilor care se produc, se distruge o mare parte din vagoane si sunt scoase de pe calea de rulare ingreunand circulatia si pe celelalte linii de circulatie.



2 Comportarea cladirilor si vehiculelor de cale ferata la incendiu


2.1 Caracteristicile incendiilor izbucnite la depourile de locomotive

Incendiile izbucnite la depourile de locomotive, la canalele de lucru sau la locomotivele la care se executa intretineri si reparatii, se propaga cu repeziciune atat la masinile vecine cat si la elementele acoperisului datorita:

existentei unei mari cantitati de material combustibil (ferme, grinzi, astereala cu un grad ridicat de umiditate);

formarii tirajului datorita deschiderilor mari si numeroase ale depoului;

bucatilor de jaratec cazute pe rampele de curatare a locomotivelor si la zonele de reparare unde se gasesc importante cantitati de lichide combustibile revarsate;

pericolul de prabusire a elementelor de constructie ale acoperisului generat de temperaturile mari degajate pe timpul incendiului, care favorizeaza pierderea capacitatii portante a acestora, flambarea si prabusirea lor in interiorul depoului, fapt ce va duce la cresterea intensitatii arderii si la propagarea incendiului la locomotivele ce nu pot fi evacuate.

Pe timpul interventiei, pentru stingerea incendiilor in depouri apare pericolul intoxicarii servantilor, datorita acumularii unor mari cantitati de fum si gaze toxice, in care oxidul si dioxidul de carbon ocupa locul preponderent.

In aceeasi masura apare si pericolul electrocutarii datorita conductorilor electrici neizolati cazuti din cauza temperaturilor ridicate, a prabusirii elementelor de sustinere ale acoperisului ori a proiectarii jeturilor de apa pe reteaua electrica sub tensiune.



2.2 Caracteristicile incendiilor izbucnite la garniturile de tren aflate in tuneluri de cale ferata

Incendiile izbucnite la garniturile de tren in tunelurile de cale ferata au urmatoarele caracteristici:

se manifesta violent in zonele de avarie;

produsele lichide se scurg prin domuri (guri de vizitare, vane de umplere si golire) sau prin sparturile si fisurile create in mantaua rezervorului;

lichidele combustibile aprinse se scurg prin santurile de colectare a apelor, contribuind la propagarea incendiului la cisternele sau vagoanele ce transporta diferite marfuri;

au loc degajari mari de cantitati de fum si gaze toxice fierbinti;

temperatura degajata este foarte ridicata (1800 – 2000 oC);

se produce aprinderea traverselor si solului imbibat cu lichide combustibile, precum si contorsionarea sinelor de cale ferata, fenomene care impiedica desfasurarea actiunii de decuplare si scoatere a vagoanelor si cisternelor nedeteriorate din zona;

fumul si flacarile se preling de-a lungul peretilor tunelului si datorita tirajului care se formeaza ies prin cele doua guri ale acestuia ca dintr-un cos, amenintand cu incendierea substantele si materialele combustibile din zona, padurile, complicand foarte mult interventia (ex.);

pericolul de explozie al sistemelor neavariate, dar afectate de incendiu este iminent, iar producerea acestuia va intensifica si mai mult arderea in tunel;

lipsa unor canale de aerare va determina propagarea incendiului pe orizontala, care ar fi fost in mod normal mai putin rapida daca flacarile erau dirijate in sus prin ventilatie naturala;

temperaturile ridicate si caldura puternica determina prabusirea peretilor si a tavanului, deformarea sinelor de cale ferata, a vagoanelor si a cisternelor;

transportul mijloacelor tehnice, accesul si deplasarea echipelor operative prin tunel sunt dificile;

legaturile telefonice si radio necesare conducerii operatiunilor se realizeaza foarte greu, deoarece radiotelefoanele portabile nu se pot utiliza in interior decat pana la distante de maxim 200m, iar comunicarea este posibila doar intre cele doua sectoare de la capatul tunelului si punctul de comanda.

Comunicarea se poate face prin realizarea de-a lungul galeriei inca de la inceputul interventiei a unei retele telefonice care desi vulnerabila datorita incendiului este foarte utila pentru furnizarea datelor despre incendiu la punctul de comanda.

O caracteristica a acestor incendii este durata mare de actiune, de la cateva zile la cateva saptamani (ex.).


2.3 Caracteristicile incendiilor izbucnite la garniturile de tren aflate in mers

Incendiile izbucnite la garniturile de tren cu vagoane de marfuri, cisterne cu produse petroliere, substante chimice, izbucnesc din cauza accidentelor. Daca nu sunt localizate la timp capata mari proportii si de cele mai multe ori sunt insotite de victime.

Incendiile pot izbucni pe timpul deplasarii, caz in care, se poate propaga cu repeziciune de la un vagon la altul datorita tirajului format crescand pericolul declansarii exploziilor si propagarii incendiului la intreaga garnitura, daca nu este observat si nu se iau masuri necesare de decuplare a vagoanelor incendiate de celelalte vagoane in timp scurt.

In cazul accidentelor incendiile sunt precedate, de regula, de explozii ce deterioreaza vagoanele cisterna imprastiind lichidele combustibile pe suprafete mari, ducand la incendierea celorlalte vagoane si a constructiilor din apropierea focarului (ex.).

Datorita temperaturii ridicate (1000 – 1200 oC) scade rezistenta cisternelor, creste presiunea in interiorul acestora, iar daca sunt fisuri, apare si pericolul exploziei. Scurgerea lichidelor din cisternele avariate duce la propagarea incendiului pe suprafete mari ingreunand actiunea de stingere (ex.).

Un deosebit pericol il prezinta incendiile la vagoane de marfuri datorita faptului ca vagoanele transporta substante combustibile si inflamabile cu caracteristici de ardere si comportari la foc diferite. Datorita accidentelor si manipularii gresite a substantelor se deterioreaza ambalajele, se sparg recipientii sau buteliile ducand la scurgerea lichidelor si facilitand intrarea in reactie a diferitelor substante, de multe ori violente si exoterme contribuind in acest fel la propagarea incendiilor la celelalte marfuri si la vagoanele vecine (ex.).

Incendiile izbucnite la mijloacele de transport feroviar pot avea consecinte imprevizibile in cazul existentei unor factori nefavorabili ca:

locul unde apare incendiul;

accesul greoi al echipelor de interventie;

plasarea in imediata apropiere a unor obiective publice si a diferitor instalatii (conducte de gaze, linii electrice);

prezenta unor conditii climaterice defavorabile (vant, ceata, caldura mare, zapada).

In cazul nescoaterii de sub tensiune a curentului electric se va circula prin apropiere numai cu pasi marunti prevazator, pentru evitarea tensiunii de pas.

O caracteristica a incendiului la vagoanele cisterna ce transporta G.P.L. este aceea ca in urma exploziei fundurilor cisternei, bucati de metal sunt proiectate la distante foarte mari (250 – 300 m) (ex.)



3 Organizarea actiunii de interventie


3.1 Organizarea interventiei, organizarea alarmarii

La depourile de locomotive alarmarea se face prin:

-sirena pneumatica pentru personalul de pe locul de munca ;

-sirena manuala- pentru pompierii de activitate obsteasca si grupa de specialisti ;

-telefonul de la toate locurile de munca pentru F.C.P. ;

-telefonul direct cu pompierii militari de la F.C.P. ;

-telefonul de la toate locurile de munca cu trenul P.S.I.

La alarmare se executa urmatoarele activitati :

-se pune in functiune sirena manuala pentru alarmarea grupei de specialisti constituite la nivelul depoului ;

-se alarmeaza F.C.P.

-se deconecteaza instalatiile electrice de forta si iluminat, alimentarea cu gaze si instalatia de ventilatie ;

-se actioneaza cu mijloacele de stingere din dotare (hidranti interiori, stingatoare portabile si transportabile, alte mijloace );


3.2 Organizarea cooperarii

Cooperarea formatiilor civile de pompieri cu unitatile militare de pompieri se face pe baza planului unic de interventie si pe baza planului de aparare al unitatii, in functie de ipotezele de stingere stabilite de acestea la punctele vitale si vulnerabile la incendiu.

Cooperarea cu formatiile civile de pompieri vecine care au autospeciale de stins incendii se face pe baza planului de autoaparare al obiectului. In cazul unor evenimente formatiile civile de pompieri cu care se coopereaza intervin cu operativitate si se amplaseaza pe locurile stabilite in ipostazele de stingere.

Cooperarea este organizata de Dispeceratul Energetic feroviar pentru deplasarea echipei de interventie cu drezina pantograf, pentru scoaterea de sub tensiune a liniei de contact pe traseul unde s-a produs evenimentul si montarea scurtcircuitoarelor.


3.2 Asigurarea logistica a interventiei

Asigurarea actiunilor de interventie cuprinde totalitatea masurilor ce se dau pentru mentinerea capacitatii de lupta a unitatilor, subunitatilor si formatiunilor civile de pompieri pentru a le da posibilitatea sa intervina in timp scurt, in mod organizat si cu suficienta maxima la stingerea incendiilor izbucnite in asemenea situatii.

Asigurarea actiunilor si subunitatilor de pompieri organizeaza in toate situatiile,

de comandantul interventiilor prin statul major, pentru protectia personalului impotriva fumului, gazelor toxice, radiatiei de caldura si securitatea lucrurilor.

Protectia pompierilor impotriva fumului si gazelor toxice se realizeaza prin :

-stabilirea naturii si concentratiei de gaze toxice sau explozive( in special in depouri si tunele) ;

-folosirea mijloacelor de protectie individuala in raport cu pericolul existent si stabilirea timpului maxim de lucru cu aparatele de respirat in zonele viciate ;

-folosirea subunitatilor specializate pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat (la depouri si tunele) ;

-protectia personalului din zonele in care sunt posibile revarsari de lichide, combustibile si gaze lichefiate, situatii des intalnite la garniturile de tren cu vagoane cisterna ;

-ventilarea spatiilor incendiate ;

-schimbarea personalului ce actioneaza in locuri periculoase ;

-acordarea primului ajutor medical personalului care a suferit raniri, intoxicatii si asfixieri.

Protectia impotriva radiatiilor de caldura se realizeaza prin :

-stabilirea limitei zonei radiatiei de caldura ;

-echiparea personalului cu costume de protectie impotriva temperaturii ;


-folosirea tevilor de refulare perdea de protectie .

Principalele masuri ce se iau pentru asigurarea securitatii servantilor sunt :

-amplasarea masinilor de stingere in pozitii si locuri care sa asigure lucrul in deplina siguranta si care sa nu impiedice manevrarea celorlalte vagoane ;

-legarea cu corzi a militarilor care lucreaza in subsoluri sau canale, stabilirea unor semnale de legatura ;

-reducerea circulatiei in zonele periculoase ;

-amplasarea servantilor in dreptul unor obstacole sau terasamentul caii ferate pentru a fi protejati de eventuale explozii ale vagoanelor cisterna incendiate;

-pe timpul lucrului vor fi echipati cu costume anticalorice si aparate de respirat.

Asigurarea tehnica are ca scop aprovizionarea la timp si fara intrerupere a subunitatilor de pompieri si formatiunilor civile de pompieri cu masini, instalatii, utilaje, echipament de protectie, mijloace de transmisiuni si substante chimice destinate stingerii incendiilor.

Asigurarea tehnica se organizeaza nemijlocit de catre comandantul subunitatii si seful de garaj. Pe timpul interventiei, asigurarea tehnica constituie o indatorire importanta, iar dispozitiile pentru realizarea acestora se transmit odata cu ordinul de interventie.

Seful de garaj este obligat sa asigure la ordinul comandantului interventiei :

-alimentarea cu carburanti si lubrifianti a autospecialelor ;

-executarea reparatiilor prin inlocuirea agregatelor si folosirea rezervei de piese de schimb si materiale;

-transportul la locul interventiei a utilajelor, echipamentului de protectie, lubrifiantilor si substantelor chimice destinate ducerii actiunilor de interventie, avandu-se in vedere consumul mare de substante necesare la astfel de incendii ;

-asigurarea rezervelor necesare de utilaje, echipament si substante de stingere se face pe baza calculului fortelor si mijloacelor.

Asigurarea materiala are ca scop aprovizionarea neintrerupta a unitatilor cu alimente, echipament si alte materiale.

Pe timpul interventiei comandantul interventiei organizeaza servirea masei la locul actiunii si schimbarea echipamentului servantilor si rularea acestora.

Asigurarea medicala se organizeaza de catre comandantul interventiei si personalul de medicina de urgenta in scopul mentinerii capacitatii de interventie, pastrarii sanatatii militarilor, acordarii la timp a ajutorului medical si a tratamentului de urgenta al ranitilor sau transportarii la spital a celor cu afectiuni grave.

Asistenta medicala este asigurata de :

-dispensarul medical cu program permanent, pe tertoriul depoului ;

-autosanitarele de la policlinica A.C.F.R. sau Spitalul judetean cel mai apropiat, in celelalte situatii ;

-serviciul de medicina de urgenta si reanimare.

Salvarea si evacuarea ranitilor din zona de interventie se asigura de echipa de salvare de comandantul interventiei, cu luarea tuturor masurilor de securitate.


3.3 Substante stingatoare si modul de folosire substante stingatoare folosite la incendii izbucnite la depouri de locomotive

Pentru stingerea incendiilor la rampele de reparatii a locomotivelor si la gropile de lucru in care sunt acumulate mari cantitati de combustibil se va actiona combinat cu pulbere stingatoare si cu spuma.

Protectia elementelor metalice ale acoperisului si ale locomotivelor imposibil de evacuat se va face cu jeturi de apa refulata cu tevi tip ‘C ‘ cu ajutaje pulverizatoare.

Pentru stingerea incendiilor izbucnite la acoperisul depoului de locomotive se va folosi apa refulata sub forma jetului compact pentru desprinderea partii arse de partea nearsa prin tevi tip ‘B’ cu diametre mari si presiuni ridicate.


3.4 Substante stingatoare folosite la incendii de locomotive

Pentru stingerea incendiilor izbucnite la locomotivele cu abur si diesel-hidraulice se folosesc substante pulverizate, spuma aeromecanica si apa pulverizata, refulata prin tevi tip ‘C’ cu diametre mici sau prin tevi tip ‘C ‘ cu ajutaj tip pulverizator.

Pentru stingerea incendiilor izbucnite la locomotivele diesel-electrice si electrice se utilizeaza dioxidul de carbon si pulberile stingatoare, in cazul cand locomotiva este sub linia de inalta tensiune si nu e intrerupt curentul electric.

Dupa scoaterea locomotivei de sub linia de inalta tensiune sau intreruperea curentului electric si montarea scurtcircuitoarelor in zona in care se actioneaza pentru stingerea incendiilor se poate folosi apa pulverizata.


3.5 Substante stingatoare folosite la stingerea incendiilor de vagoane

In raport cu substantele supuse arderii, si comportarea lor la foc se folosesc urmatoarele substante stingatoare :

- pentru vagoanele de transport marfuri generale se foloseste apa refulata prin tevi tip ‘B’ pentru desprinderea partii arse de partea nearsa si apa refulata prin tevi tip ‘C’ pentru racire si protectie a vagoanelor care sunt in pericol de a fi incendiate ;

- pentru stingerea incendiilor la vagoanele cisterna se foloseste spuma in functie de natura substantelor si lichidelor care ard ;

- pentru racirea cisternelor neincendiate se foloseste apa refulata prin tevi tip ‘B’ si ‘C’ cu ajutaje mari ;

- la incendiile de marfuri generale, unde este necesar, se pot folosi pulberi stingatoare ;

- pentru incendiile izbucnite in tuneluri- se foloseste apa pentru racirea peretilor si boltei tunelului, sub forma de jet compact prin tevi tip ‘B’ ;

- la vagoanele de calatori se foloseste apa sub forma jetului compact pentru ruperea partii arse de partea nearsa si apa sub forma jetului pulverizat pentru racirea peretilor vagoanelor supuse radiatiilor calorice.



4 Desfasurarea interventiilor


4.1 Actiunea personalului de pe locul de munca; personalul de pe locomotiva.

Operatiile executate la aparitia fumului sau flacarilor sunt:

mecanicul ia masuri de oprire a motorului Diesel la acest tip de locomotiva sau de deconectare a disjunctorului si coborarea pantografului la locomotivele electrice; oprirea trenului evitand oprirea pe poduri, in tunele, in zone fara acces pentru tehnica de p.s.i. pentru interventie la stingere; anunta prin diferite mijloace de comunicare sau cu ajutorul impegatului de miscare, a operatorilor de circulatie despre aparitia fumului sau flacarilor comunicand: tipul de locomotiva, felul trenului remorcat, locul, locul unde a aparut degajarea de fum, solicita indicatii pentru interventii la incendiul statiei respective si noteaza ora si numele persoanei care a primit comunicarea, deconecteaza blocul automat;

mecanicul ajutor intra in sala masinilor si izoleaza instalatia de motorina folosind robinetul LDE si LDH precum si instalatia de ulei a transformatorului principal prin actionarea vanelor, asigurand apoi trenul cu frana de mana;

depisteaza locul defectului in functie de fum sau flacara si pregateste locul pentru interventie aducand mijloacele necesare;

se va interveni cu masti si aparate de respirat si se vor folosi stingatoare cu CO2, spuma chimica sau praf;

se va urmari reaparitia focarului scop in care se vor folosi doua stingatoare in stare de functionare;

se indruma locomotiva de catre mecanic si ajutorul lui la cel mai apropiat depou.

Personalul din depou participa la evacuarea locomotivelor din hala de reparatie precum si la localizarea si lichidarea incendiului alaturi de formatia civila si compania de pompieri militara.

Personalul din trenul de calatori (seful de tren) executa evacuarea calatorilor si a bagajelor din vagoanele incendiate, folosind stingatoarele cu praf sau CO2.


4.2 Actiunea grupei de specialisti

Echipa de specialisti intrerupe curentul electric de forta si iluminat, instalatia de ventilatie, robinetii de la instalatia de gaze si participa la localizarea si lichidarea incendiului impreuna cu personalul din depou.

In parcurs dispeceratul energetic feroviar anunta scoaterea de sub tensiune a tronsonului respectiv si dispune deplasarea echipei de interventie cu drezina pantograf pentru montarea scurtcircuitoarelor de protectie in zona respectiva.

Dupa scoaterea de sub tensiune poate incepe actiunea de stingere, pe timpul uscat pe o distanta de 100 de m, iar pe timp ploios 150 de m.


4.3 Actiunea formatiei civile de pompieri; actiunea persoanelor de la trenul p.s.i.

Echipa FCP se deplaseaza conform variantelor de interventie cat mai aproape de locul incendiului folosind mijloacele de protectie individuala.

Regulatorul circulatiei are urmatoarele obligatii:

asigura mijlocul de tractiune;

asigura calea libera pentru deplasarea libera a trenului la locul interventiei;

dispune si asigura descompunerea trenului si izolarea vagonului incendiat precum si evacuarea vagoanelor de pe liniile vecine;

intre linia vagonului incendiat si linia trenului p.s.i. se asigura o linie libera;

in cazul incendiilor pe liniile electrice se anunta dispeceratul energetic feroviar pentru scoaterea retelei de sub tensiune si montarea scurtcircuitoarelor de protectie (100 – 150 de m).

Trenul p.s.i. executa urmatoarele activitati:

se deplaseaza cu operativitate la locul interventiei;

se va gara pastrand o linie libera fata de vagonul incendiat;

se organizeaza o echipa pentru salvarea persoanelor si evacuarea bunurilor;

se asigura tevi cu apa pentru protectia vagoanelor invecinate neincendiate;

actiunea de stingere cu apa si spuma incepe doar la primirea confirmarii scrise ca s-a scos reteaua de sub tensiune;

se iau toate masurile pentru protectia servantilor.



4.4 Recunoasterea incendiului

4.4.1 Incendii la depouri de locomotive

Pe timpul recunoasterii se vor stabili:

locul si proportiile incendiului, directia de propagare a acestuia;

pericolul de electrocutare la locomotivele electrice;

natura elementelor portante ale acoperisului, gradul de deformare si pericolul de prabusire a acestora;

numarul locomotivelor aflate in depou, posibilitatea evacuarii lor, si protectia celor ce nu pot fi evacuate;

prezenta locomotivelor de serviciu si a personalului de deservire pentru asigurarea evacuarii locomotivelor si gararea lor pe linii secundare;

numarul locomotivelor imposibil de evacuat si posibilitatea de protejare a acestora prin acoperire cu prelate sau udare cu apa;

numarul vagoanelor cisterna ce pot fi folosite pentru alimentarea cu apa a autospecialelor;

starea cailor de acces interioare si exterioare


4.4.2 Incendii la garnituri de tren, de marfa si calatori

La recunoastere comandantul interventiei va stabili:

prezenta personalului accidentat ce trebuie salvat de urgenta, precum si acordarea primului ajutor;

locul, proportiile, modul de manifestare si posibilitatile de propagare a incendiului la tot trenul si vecinatati;

numarul vagoanelor incendiate si deraiate;

numarul vagoanelor neincendiate care pot fi scoase din zona;

stabilirea vagoanelor ce au incarcatura cea mai periculoasa si inlaturarea pericolului de explozie sau incendiu;

identificarea vagoanelor cu marfuri de valoare si posibilitatea scoaterii lor din zona incendiata;

caile de acces folosite pentru realizarea dispozitivelor de interventie nu trebuie sa impiedice circulatia pe liniile de cale ferata;

numarul de locomotive si de vagoane cisterna cu apa aflate in garile apropiate ce pot fi folosite pentru alimentarea masinilor de lupta;

folosirea macaralelor de mare capacitate pentru scoaterea vagoanelor deraiate neincendiate din zona;

necesitatea chemarii la locul interventiei a trenului p.s.i..

Masuri specifice de recunoastere:

daca personalul de transport trebuie salvat se gaseste in siguranta;

daca s-a produs o raspandire de nor de gaz lichefiat si exista pericolul de patrundere in subsoluri, de teren accidentat;

daca masurile luate de personalul de transport creeaza conditii favorabile de interventie.


4.4.3 Incendii in tuneluri de cale ferata

Persoanele care executa recunoasterea trebuie sa fie echipate cu costume de protectie anticalorice, aparate de respirat si lampi portative de iluminat. Deplasarea personalului se va face in coloana in apropierea peretilor peretilor laterali ai terenului, tinand legatura radio cu exteriorul. Comandantul interventiei stabileste:

numarul vagoanelor si sistemelor neincendiate, amenintate de incendiu, starea lor, posibilitatea decuplarii, a scoaterii acestora din tunel cu locomotiva de manevra;

locul si proportiile incendiului, numarul vagoanelor incendiate si starea lor;

natura substantelor care ard, pericolul care-l prezinta pentru oameni si pentru vecinatati, ce substanta stingatoare va fi folosita;

locul de garare a vagoanelor scoase si modul de continuare a stingerii;

directia de scurgere a lichidelor revarsate si pericolul de deversare in sursele de apa naturale, necesitatea realizarii unor batale de colectare, a unor baraje flotante pe sursa de apa;

conditiile de amplasare a masinilor de stins incendii si posibilitatile de alimentare cu apa a acestora.


4.5 Interventia pompierilor militari


4.1 Interventia la depourile de locomotive

Comandantul interventiei este obligat:

sa actioneze cu apa pulverizata, spume si pulberi stingatoare;

sa asigure protectia prin racire cu apa pulverizata a vagoanelor aflate in vecinatate;

sa evacueze locomotivele din depou, fara blocarea cailor de acces;

sa realizeze localizarea si lichidarea incendiilor la acoperisul depoului cu jeturi puternice de apa inlaturand propagarea la locomotivele din interior;

la liniile electrice sa actioneze doar dupa intreruperea curentului electric;

sa realizeze ventilarea spatiului in care a izbucnit incendiul.

Pentru stingere se va actiona cu tevi tip B cu servanti amplasati pe autoscari sau scari culisabile, in interiorul depoului se foloseste forta de soc a jetului pentru desprinderea partilor arse de cele nearse si pentru racirea elementelor portante neafectate de incendiu.

In acelasi timp, se executa evacuarea locomotivelor din depou de catre mecanici sau cu ajutorul locomotivelor de manevra sub protectia apei pulverizate.

Comandantul interventiei va lua urmatoarele masuri pentru protectia servantilor:

amplasarea acestora se va face la distanta de liniile de cale ferata;

servantii care lucreaza la inaltime vor fi asigurati cu cordite sau carlige de siguranta;

sefii de teava ce lucreaza de pe sol se amplaseaza langa zidurile sau stalpii portanti;

servantii ce actioneaza in interior vor fi echipati cu aparate de respirat, iar cei ce lucreaza in conditii grele vor fi rulati periodic;

liniile de furtun vor fi intinse pe sub liniile de cale ferata, sapandu-se locasuri printre traverse, sau folosind burlanele de scurgere a apelor pluviale.

Atunci cand fortele sunt insuficiente se urmareste localizarea incendiului prin executarea de taieri si demolari la partea de acoperis aflata pe directia de propagare a incendiului. Pentru micile focare se va interveni cu tevi tip C.

In cazul incendiilor izbucnite in gropile de lucru sau pe platformele de intretinere stingerea se organizeaza pe doua sectoare de interventie:

un sector de interventie cu misiunea de lichidare a incendiului pe platformele de intretinere si la gropile de reparatie, de evacuare a locomotivelor pe roti cu locomotive de manevra;

alt sector de interventie de limitare a propagarii incendiului la acoperis si de protectie a elementelor de constructie, folosind tevi tip B care vor actiona din interior.

In cazul incendiilor la acoperisurile depoului sectoarele vor fi urmatoarele:

unul in interiorul cladirii;

celalalt pe acoperis daca invelitoarea este combustibila.

La taieri si demolari, servantii trebuie atentionati sa urmareasca pastrarea capacitatii portante a elementelor de sustinere inlaturand prabusirile.

Daca acoperisul s-a prabusit partial, sectoarele se organizeaza astfel:

un sector de stingere pe acoperis pentru limitarea propagarii incendiului la portiunile neincendiate;

un sector in zona prabusirii pentru localizarea si lichidarea noului focar, folosind tevi tip B si tunuri de apa actionate din interior.


4.2 Interventia la tunelul de cale ferata

Interventia este o operatiune dificila care impune o foarte buna pregatire, organizare si desfasurare a tuturor activitatilor.

Deplasarea fortelor si mijloacelor la locul interventiei este dificila iar interventia trebuie facuta prin ambele intrari in tunel.

Actiunea de stingere incepe cu deplasarea si scoaterea din tunel a vagoanelor si cisternelor neincendiate, folosind doua-trei tevi tip B, pentru lichidarea focarelor la exteriorul lor. Actiunea de racire continua si in zona de evacuare si de garare a acestora. Dupa garare se verifica daca incendiul a patruns sau nu in masa de marfuri. Vagoanele cisterna se racesc pana cand temperatura peretilor revine la temperatura mediului ambiant.

Actiunile sunt conduse de un sef de sector ce stabileste gradul de pericol al marfurilor incendiate fata de oameni si vecinatati.

La fiecare intrare a tunelului se va organiza:

un sector de evacuare a vagoanelor cisterna si cisternelor neincendiate, precum si stingerea flacarilor de la iesirea din tunel;

un sector de stingere in tunel.

Succesul stingerii depinde de rapiditatea cu care se concentreaza fortele si mijloacele la ambele intrari ale tunelului.

In cazul neevacuarii vagoanelor si cisternelor se va interveni cu o platforma care va folosi pentru racire ciuperca pulverizatoare de la tunul primei masini. Pentru stingerea focarului se va actiona cu pulbere stingatoare iar apoi cu spuma aeromecanica sau cu apa pulverizata.

Comandantul interventiei trebuie sa ia toate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor rezultate din prabusirea boltei tunelului in zona incendiata sau a exploziilor vagoanelor cisterna. Servantii vor actiona de la o distanta mai mare fiind amplasati langa peretii laterali ai tunelului, inaintarea facandu-se la ordinul comandantului.

Pentru lucrul in bune conditii se vor ilumina corespunzator sectoarele de stingere folosindu-se proiectoarele de pe masinile amplasate pe platformele de interventie.

Pentru evitarea scurgerilor de produse in santurile de colectare a apelor pluviale se amenajeaza diguri de pamant sau nisip de cel putin 50 de cm, iar zonele indiguite vor fi acoperite cu spuma. Se vor realiza gropi sau bataluri in afara tunelului in care se vor colecta produsele revarsate.

Comandantul interventiei trebuie sa ia de la inceput masuri de organizare a rulajului si odihnei servantilor sefi de teava in exteriorul tunelului.

Daca tunelul este prevazut cu guri de ventilatie, comandantul va actiona de sus in jos prin gurile de ventilatie cu spuma cu coeficient mare de infoiere pentru inundarea tunelului in zona incendiata.




4.3 Interventia la mijloacele de transport feroviar interventia la locomotive

In cazul incendiilor la locomotive cu abur ce folosesc combustibil lichid, comandantul interventiei stabileste daca robinetul de alimentare a injectoarelor de pacura a fost inchis si s-a inceput operatiunea de purjare cu abur.

Daca arde pacura se actioneaza initial cu pulbere iar apoi cu spuma chimica sau mecanica.

In cazul scurgerii pacurei si aprinderii acesteia se va folosi pentru stingere apa refulata cu tevi TURAP. Pentru scurgeri in cantitati mari se vor realiza diguri de pamant si se va interveni cu jet compact de apa refulat in zig-zag, din aproape spre departe.

Servantii vor folosi costumele de protectie anticalorica evitand locurile supraincalzite care ar putea produce oparirea.

In cazul incendiilor la locomotive diesel-electrice datorita aprinderii reziduurilor de ulei sau motorina sub actiunea corpurilor incandescente provenite de la sabotii de frana comandantul interventiei va verifica:

daca s-a oprit motorul diesel;

daca s-a deconectat intrerupatorul principal al bateriei;

daca s-au deconectat sigurantele automate ale curentului de comanda, cele de excitatie a dynastarterului si ale pompelor de apa pentru incalzire si recirculare;

daca s-a inchis robinetul de izolare a motorinei sau daca s-au obturat conductele de alimentare prin turtire sau indoire.

Pentru stingere se actioneaza initial cu pulbere apoi cu spuma. In cazul scurgerii combustibilului comandantul trebuie sa ia masuri de oprire a acesteia prin obturarea cu dopuri de lemn a sparturilor, precum si interzicerea focului deschis in zona pe timpul interventiei. Datorita cresterii intensitatii arderii se vor proteja rezervoarele de combustibil cu tevi generatoare de spuma pentru preintampinarea exploziilor.

Pentru stingerea incendiului la cabina locomotivei se va actiona doar cu stingatoare de CO2 de pe locomotiva sau cu praf si pulbere.

Servantii vor fi echipati cu cizme si manusi de cauciuc, costume de protectie anticalorice, MCFG, aparate de respirat si vor lucra in echipe cate doi pentru intrajutorare.

La incendiile izbucnite la locomotivele electrice, comandantul interventiei trebuie sa verifice:

daca s-a deconectat disjunctorul;

daca s-a coborat pantograful;

daca s-a deconectat circuitul de comanda si cel al bateriei.

Se vor folosi aceleasi metode si se vor respecta aceleasi masuri de securitate ca la stingerea incendiilor la instalatiile electrice de pe locomotivele diesel-electrice.


4.4 Interventia la garniturile de tren

Pentru stingerea incendiilor comandantul interventiei are urmatoarele obligatii:

sa concentreze rapid fortele si mijloacele necesare pentru salvarea oamenilor si lichidarea incendiului;

sa asigure cu personalul CFR indepartarea materialului rulant avariat sau amenintat de incendiu precum si oprirea temporara a circulatiei;

sa asigure decuplarea vagoanelor neincendiate sub protectia jeturilor de apa si manevrarea pe linii libere (in functie de substanta transportata);

se executa si racirea vagoanelor expuse radiatiei termice cu jeturi compacte de apa refulata prin tevi cu diametru si presiuni mari;

sa actioneze la vagoanele cisterna folosind jeturi puternice de apa refulata de tunuri fixe, autotunuri, tevi cu ajutaje mari (ardere sub forma de torta).


4.5 Interventia la trenurile de calatori

Principala problema la acest tip de incendiu este salvarea oamenilor .

Actiunea de stingere cuprinde o serie de factori ca:

lipsa unei surse apropiate de apa;

terenul greu accesibil;

vantul care poate provoca incendierea intregii garnituri si propaga incendiul;

pentru interventia la zone izolate se intervine cu trenul p.s.i..


4.6 Interventia la trenurile de marfuri generale si cisterne de lichide combustibile inflamabile

Comandantul interventiei trebuie sa ia urmatoarele decizii:

concentrarea la fata locului a fortelor si mijloacelor necesare salvarii oamenilor si stingerii incendiului;

alarmarea tuturor cadrelor si aducerea la locul interventiei;

prealarmarea formatiilor civile de pompieri din apropiere;

aducerea la locul incendiului a tuturor materialelor necesare (autostropitori, autocisterne).

Comandantul interventiei este obligat sa ia masuri de decuplare a acestor vagoane si de scoatere a lor din zona periclitata. Va lua masuri in cazul cisternelor deraiate pentru prevenirea scurgerii lichidelor transportate prin obturarea gaurilor cu dopuri de lemn, de ciment si prin crearea unor gropi de acumulare.

Actiunea de stingere se incepe cu racirea cisternelor sau vagoanelor din apropierea focarelor pana la evacuarea lor.

In cazul lichidelor revarsate, actiunea incepe cu realizarea digurilor din pamant si lichidarea acestor focare. Se trece apoi la refularea spumei folosind autotunul si tevile generatoare de 5000l/min.

Servantii se amplaseaza inapoia terasamentelor de cale ferata, actionand din pozitia culcat, fiind echipati cu costume anticalorice si aparate de respirat.

In cazul incendiului izbucnit la o garnitura de tren aflata sub un pod sau pasaj de trecere, trebuie scoasa imediat pentru a nu se produce prabusirea acestora.


4.7 Interventia la trenurile de vagoane-cisterna pentru GPL

Se impune ca mijloacele de transport pentru GPL sa respecte cu strictete masurile de prevenire a incendiilor.

In cazul izbucnirii incendiului este necesar ca fortele sa se concentreze cu repeziciune la locul incendiului pentru salvarea oamenilor si lichidarea incendiului. Se va dispune evacuarea persoanelor periclitate de exploziile de gaze, in special din gari si localitati apropiate.

Toate materialele combustibile din zona trebuie protejate, stinse cu atentie pentru ca GPL odata stins sa nu se mai poata aprinde. Daca scurgerile de GPL nu pot fi oprite atunci trebuie incercat sa se realizeze etansarea prin alte procedee (impanare, astupare, folosind scule ce nu produc scantei).

Dupa etansare, impreuna cu personalul specializat se va urmari posibilitatea transvazarii GPL.


Daca GPL in stare gazoasa sau lichida a ajuns in canalizare, se iau urmatoarele masuri:

zona periclitata va fi impartita in sectoare ce au legaturi de telecomunicatii intre ele, urmarindu-se ca scurgerile sa fie tinute departe de deschiderile de canal, evitand posibilitatile de aprindere;

instiintarea populatiei, interzicandu-se focul deschis si fumatul;

efectuarea unui aeraj artificial creand suprapresiune in jurul vagoanelor incendiate;

ridicarea masurilor de siguranta dupa confirmarea alimentarii cu apa si inlaturarea pericolului pentru populatie in urma analizarii concentratiei mediului inconjurator.

Pentru stingere se vor folosi autospeciale cu pulbere pentru inabusire rapida si sigura a incendiului. Dupa stingerea flacarilor se va interveni imediat cu jeturi de apa pentru racire.




CONCLUZII SI PROPUNERI


Evolutia de tip exponential a sistemului international si national de cai ferate realizata in ultimul secol a determinat cresterea semnificativa a numarului de incidente si accidente feroviare. Odata cu trecerea timpului accidentele in cauza au devenit tot mai grave determinand pagube materiale insemnate si victime omenesti

Datorita faptului ca accidentele feroviare din ziua de astazi sunt tot mai complexe, o singura institutie nu este in masura sa mai faca fata din punct de vedere al asigurarii logistice cu personal si materiale necesare interventiei. Astfel au fost necesare incheierea de acorduri de colaborare si sprijinire intre diversele institutii si ministere ale statului. Prin aceste acorduri au fost trasate sarcini precise fiecarei organizatii participante la interventie care cuprind atat sfera interventiilor la care au obligatia sa participe cu personal si baza materiala cat si actiunile pe care personalul acestora au competenta si obligatia sa le execute.

In prezent, in Romania, din legislatia actuala se poate observa ca mecanismul de interventie in astfel de situatii este greu de pus in miscare, mai ales datorita sistemului de forte care sunt angrenate. Din aceasta cauza s-a implementat si a fost dat in exploatare Sistemul National Unic pentru Apeluri de Urgenta 112 (SNUAU) care micsoreaza considerabil timpul de alertare a fortelor de interventia prin reducerea numarului de apeluri necesare la unul singur. Prin aceasta se realizeaza o reducere considerabila a timpului de intrare in actiune a fortelor care in cazul unei situatii de urgenta inseamna reducerea pagubelor materiale si mai ales salvare multor vieti omenesti in „minutele de aur”.

Se remarca constituirea de servicii (formatiuni) specializate unice de pompieri si protectie civila, pe baza unor criterii minime de performanta stabilite intr-un cadru legislativ armonizat cu cel european si international. Se mai impune ca in intervalul imediat urmator aceste servicii sa fie incadrate cu personal militar si civil, angajat permanent sau voluntar si de asemenea este primordiala dotarea acestor servicii specializate cu echipament si tehnica de interventie moderne care sa fie compatibile cu misiunile incredintate.

Multitudinea de institutii care sunt alertate in cazul unei situatii de urgenta de natura feroviara cu o complexitate ridicata au nevoie, ca in cazul oricarei alte situatii de urgenta, doar de un singur conducator al tuturor actiunilor de interventie. Acest lucru este determinat de nevoia de coordonare si sincronizare a intregii operatiuni, fiind singura cale de a se obtine succesul interventiei. Sunt de asemenea foarte importante atat pregatirea profesionala cat si calitatile de lider ale celui care conduce operatiunile de interventie datorita particularitatilor specifice in cazul interventiilor de colaborare.

In ceea ce priveste accidentele si orice evenimente petrecute pe caile rutiere si ferate, populatia sau persoanele implicate in aceste evenimente trebuie sa cunoasca importanta momentului si sa ajute serviciile specializate pentru reducerea urmarilor, salvarea victimelor si a bunurilor materiale. Participarea cetatenilor la interventiile pentru limitarea si inlaturarea urmarilor dezastrelor este prevazuta ca obligatie, insa mobilizarea lor efectiva este dificila, intrucat nu sunt suficiente parghii de stimulare, specifice unei economii de piata. Din aceste motive se impune imbunatatirea reglementarilor referitoare la voluntarii din serviciile pentru situatiile de urgenta si la participarea cetatenilor la actiunile de interventie in astfel de situatii, precum si armonizarea dispozitiilor legale cu cele europene si internationale cat si concretizarea raporturilor intre organizatorii serviciilor pentru situatii de urgenta si voluntari, prin contracte sau intelegeri civile intre parti, pentru prestarea de servicii, cu un continut adecvat, diferit de cel prevazut in Legea voluntariatului.




APLICATIE



1. OBIECTIVUL: GARA BASARAB

2. SCOPURILE APLICATIEI:

1. Scopuri generale:

- verificarea conceptiei de actiune stabilita plin planul organizarii si desfasurarii aplicatiei, avandu-se in vedere si continutul planului de interventie;

- realizarea unei informari complexe a populatiei, privind modul de comportare in cazul producerii unor incendii la o garnitura de tren;

- pregatirea psihologica a efectivelor si populatiei pentru cunoasterea modului de comportare pe timpul actiunilor de interventie si salvare-evacuare in situatia creata conform temei tactice;

- organizarea, desfasurarea si coordonarea actiunilor de salvare si evacuare a pasagerilor;

- verificarea conditiilor pe care amenajarile statiei le ofera pentru evacuarea pasagerilor si incadrarea in timp a acestei operatiuni;

- verificarea modului de organizare a cooperarii intre fortele participante la aplicatie si stabilirea cailor de perfectionare a acestei activitati;

- verificarea modului de functionare a instalatiilor de alimentare cu apa (hidranti exteriori; hidranti interiori; puturi de alimentare cu apa);

- verificarea accesibilitatii pe drumurile publice.


2. Scopuri specifice:

a) pentru personalul SNCFR

- antrenarea personalului de conducere a obiectivului in organizarea si desfasurarea operatiunilor de interventie pana la sosirea pompierilor militari;

- antrenarea sefului statiei si a personalului in executarea operatiunilor prevazute in astfel de situatii;

- antrenarea mecanicului conductor si a insotitorului de tren in executarea operatiunilor prevazute pentru pregatirea pasagerilor si inceperea evacuarii acestora;

- antrenarea echipei de salvatori in executarea operatiunilor de salvare si evacuare a personalului trenului si a pasagerilor.


b) pentru pompierii militari:

- antrenarea comandantului interventiei si a grupelor operative in organizarea si coordonarea actiunilor in astfel de situatii;

- strangerea datelor, prelucrarea acestora si elaborarea propunerilor in vederea luarii deciziei;

- perfectionarea pregatirii efectivelor in executarea operatiunilor de salvare-evacuare a pasagerilor si de stingere a incendiilor izbucnite la metrou;

- antrenarea personalului tehnic in asigurarea tehnico-materiala si medicala a interventiei;

- asigurarea legaturilor radio si fir, antrenarea personalului in folosirea acestor legaturi si stabilirea viabilitatii sistemului de comunicatii pentru fortele proprii, precum si pentru cele cu care se coopereaza.


c) pentru organele de politie si politie transporturi:

- asigurarea fluentei traficului mijloacelor auto de interventie in zona afectata si redirijarea circulatiei pe trasee ocolitoare ale zonei de actiune;

- asigurarea protectie bunurilor personale ale pasagerilor, pe timpul evacuarii;

- balizarea zonei si asigurarea accesului personalului si mijloacelor de interventie in statii si la punctele de evacuare si asigurare medicala;

- asigurarea accesului mass-mediei in zona;

- cercetarea, impreuna cu alte organe abilitate, cauzei si a imprejurarilor producerii evenimentului.


d) pentru efectivele de jandarmi:

- interzicerea accesului persoanelor neautorizate si a curiosilor in zona afectata, prin realizarea unor cordoane de ordine;

- asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate, a punctelor de adunare a ranitilor si asigurare medicala;

- sprijinirea pompierilor in transportul, la suprafata, a persoanelor ranite.

e) pentru protectia civila:

- controlul permanent al contaminarii mediului in zona afectata;

- participarea la cercetarea zonei in scopul depistarii unor pasageri neevacuati;

- sprijinirea pompierilor in actiunea de salvare si evacuare a populatiei.


f) pentru Directia Medicala a municipiului Bucuresti:

- acordarea primului ajutor medical pasagerilor evacuati, care prezinta afectiuni ca urmare a situatiei create;

- transportul pasagerilor accidentati la unitatile spitalicesti din zona.


g) pentru mass-media:

- informarea populatiei asupra situatiei create;

- realizarea unui sondaj de opinie privind oportunitatea si utilitatea unor astfel de aplicatii;

- tinerea la curent a populatiei cu desfasurarea evenimentelor.



3. PARTICIPANTII


a) din partea pompierilor militari:

grupa operativa a Brigazii de Pompieri „Dealul Spirii” a Capitalei;

grupa operativa a Grupul de Interventie Nr. 1;

Detasamentul 1 pompieri cu fortele si mijloacele prevazute in planul de interventie;

Sectia 2 pompieri cu fortele si mijloacele prevazute in planul de interventie;

Sectia 3 pompieri cu fortele si mijloacele prevazute in planul de interventie;

Detasamentul special de salvatori cu fortele si mijloacele prevazute in planul de interventie;

personal pentru insotire a trenului;

autospeciala de descarcerare a ISUMB;

informarea publica a IGSU si ISUMB;


b)     alte forte:

conducea SNCFR si personalul din statiile Gara de Nord A si Basarab;

mecanicii conductori si insotitorii acestora cu doua locomotive pentru tractare;

serviciul de salvatori ai CNCF CFR SA;

2 echipaje de politie;

2 - 3 plutoane de jandarmi;

o grupa de cercetare pentru cercetare pentru detectarea fortei vii de la protectia civila;

4 autosanitare de la Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti;



4. DATA SI ORA: 01.07.2005 / 0942



ASIGURAREA MATERIALA

Materiale de marcare a locului interventiei: lumanari generatoare de abur; stegulete: galbene; rosii; albastre; lampi de semnalizare cu lumina intermitenta (pentru marcarea culoarului de evacuare a pasagerilor).



6. TEMA TACTICA


I.     SITUATIA TACTICA GENETALA

Pe fondul unor dificultati inregistrate in activitatea de intretinere a infrastructurii feroviare, ca urmare a bugetului de austeritate al CNCF CFR S.A. si a neasigurarii personalului necesar controlului riguros al aplicarii normelor specifice prevenirii si stingerii incendiilor, in ultima perioada s-au inregistrat mai multe incidente de ordin tehnic si disfunctionalitati in circulatie.

De asemenea nu s-au asigurat materialele necesare interventiei si actiunilor pentru salvarea si evacuarea pasagerilor in situatia producerii unor evenimente deosebite (rezerva de butelii de oxigen, substante chimice de stingere, stingatoare, etc), iar spatiile pentru evacuarea de urgenta nu sunt corespunzator marcate.

Cu toate eforturile depuse de catre conducerea CNCF CFR S.A., exista pericolul produceri unor incendii si a blocarii circulatiei trenurilor, situatii care pot afecta grav siguranta pasagerilor.


II.        SITUATIA TACTICA SPECIALA

In ziua de 01.07.2005, in jurul orelor 21.57, trenul accelerat cu numarul 1653 ce se deplasa pe directia Bucuresti Nord Gr. A – Vatra Dornei, ca urmare a producerii unei avarii la sistemul de dirijare a traficului din Gara de Nord a intrat in coliziune cu garnitura trenului inter-city cu numarul 564 care se deplasa spre depou pentru garare. In urma coliziunii a rezultat deraierea mai multor vagoane si incendierea unui vagon al garniturii 1653. Incendiul se manifesta prin degajare mare de fum si gaze toxice, care pun in pericol viata pasagerilor.

Sectia 2 din cadrul Grupului de Interventie Nr. 1 de pompieri a fost anuntata la orele 22.01 si s-a deplasat la locul interventiei cu toate fortele, ajungand la ora 22.09 unde gaseste urmatoare situatie: zona este inundata de gaze toxice si fum, vizibilitatea este redusa, nu s-a intrerupt alimentarea cu energie electrica a liniei de contact, iar mecanicul trenului comunicase ca pasagerii sunt agitati si ca vor sa paraseasca zona cat mai repede.


III. SITUATIA TACTICA NR.1

Pe timpul actiunilor de salvare-evacuare a pasagerilor, ca urmare a vizibilitatii reduse si a obstacolelor existente pe calea de evacuare, 5 persoane s-au accidentat suferind fracturi la membrele inferioare si necesita a fi transportate la o unitate spitaliceasca.


IV. SITUATIA TACTICA NR.2

Pe timpul manevrelor executate pentru izolarea in zona a vagonului nr. 4, incendiat, datorita faptului ca echipa destinata executarii acestei operatiuni a patruns in zona fara aparate de protectie a cailor respiratorii, 2 dintre muncitori s-au intoxicat cu fum si gaze toxice, unul dintre acestia fiind chiar mecanicul locomotivei.


REZOLVAREA SITUATIILOR TACTICE


I.        SITUATIA TACTICA SPECIALA

Personalul de serviciu anunta despre producerea evenimentului personalul obiectivului si se iau masuri pentru evacuarea persoanelor, concomitent cu anuntarea despre producerea evenimentului la Dispeceratul 981 al Brigazii de Pompieri 'Dealul Spirii' a Capitalei.

Se alarmeaza concomitent Garzile de Interventie ale Sectiei 2, Detasamentului 1 si Detasamentul Special de Salvatori.

Comandantul brigazii ordona deplasarea comenzii Grupului de Interventie Nr. 1 impreuna cu fortele din subordine, constituirea grupei operative a brigazii si deplasarea la locul interventiei.

Comandantul Grupului de Interventie Nr. 1, ajuns la fata locului, fata de situatia creata executa urmatoarele activitati:

constituirea unei echipe de evacuare a personalului, concomitent cu executarea recunoasterii si raportarea datelor in punctul de comanda al Brigazii despre situatie, posibila evolutie, pericolul existent pentru persoane;

traseaza sarcini personalului de deservire a zonei (intreruperea alimentarii cu energie electrica, marirea presiunii pe reteaua de hidranti), concomitent cu realizarea dispozitivului de stingere conform schitei.

Comandantul interventiei (seful grupei operative a ISUMB) ajuns la locul interventiei:

se informeaza de evolutia incendiului, posibilitati de propagare, existenta pericolului pentru eventualele persoane surprinse cat si pentru servantii ce lucreaza in zona;

raporteaza situatia la punctul de comanda al ISUMB si ordona:

constituirea a doua echipe de salvare-evacuare din cadrul efectivelor proprii;

luarea in subordine operativa a echipei de salvatori a CNCF CFR SA;

asigurarea fluentei circulatiei, a accesului in zona si a pazei;

acordarea primului ajutor medical;

asigurarea evacuarii fumului si gazelor toxice;

asigurarea asistentei medicale cu personal specializat si transportul ranitilor la spital cu ajutorul ambulantelor;

asigurarea rezervelor de mijloace de protectie si a personalului de inlocuire;

asigurarea masurilor de siguranta si protectie a personalului care executa salvarea pasagerilor si stingerea incendiului;

asigurarea deblocarii si scoaterii din zona a trenului afectat;

inlocuirea sefilor de teava aflati in zona afectata, precum si constituirea de echipe dotate cu aparate de respirat RA 60 si PROSALV care sa actioneze in zona focarului prin rotatie;

solicita deplasarea la fata locului a serviciului de ambulanta, echipajelor de politie si a efectivelor de jandarmi;

asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate, prin actiunea concertata a fortelor de politie si jandarmi deplasate la fata locului.

solicita asigurarea rezervei de forte (Sectia 3).



II.      SITUATIA TACTICA NR. 1

Comandatul interventiei ordona:

constituirea unei echipe de salvatori mixta formata dintr-un echipaj specializat al Detasamentului Special de Salvatori impreuna cu fortele Protectiei Civile si Crucii Rosii ce au in dotare caini special antrenati pentru detectarea eventualelor persoane ramase blocate in tren, condusa de comandantul Detasamentului Special de Salvatori sa execute cercetarea zonei pentru gasirea, salvarea si evacuarea acestora;

cercetarea tuturor spatiilor din obiectiv pentru identificarea si salvarea eventualelor persoanelor ranite, transportul acestora la punctele medicale pentru acordarea primului ajutor;

persoanele accidentate sa fie evacuate cu ajutorul targilor, operatiune la care vor participa si jandarmi. In functie de gravitate, persoanele ranite, accidentate si/sau intoxicate cu fum si gaze toxice vor fi transportate la unitati spitalicesti specializate.

asigurarea masurilor protectie individuala pentru efectivele ce intervin in zona afectata;


III.            SITUATIA TACTICA NR. 2

Pentru rezolvarea situatiei create, comandantul interventiei ordona:

salvarea si evacuarea celor doi muncitori de catre echipele de salvare, acordarea primului ajutor medical si transportarea la cea mai apropiata unitate spitaliceasca;

pregatirea si patrunderea in zona cu alt mecanic de locomotiva apt sa execute manevrele necesare izolarii in zona a vagonului nr. 4 al garniturii 1653.


Dupa terminarea actiunii de stingere se executa activitati de evaluare a efectelor produse de eveniment asupra garniturilor de tren si a liniei de contact si se ordona stationarea autospecialelor necesare pentru asigurarea asistentei tehnice in vederea inlaturarii urmarilor incendiului si a supravegherii obiectivului.



7. BILANTUL APLICATIEI


SINOPTICUL

activitatilor ce se desfasoara pe timpul aplicatiei la CNCF CFR S.A.


Nr. crt.

Momentul

Ora

Activitati

Obs.

1

Declansarea aplicatiei

„C“



2

Activitatea mecanicului de tren

C – C+3’

- anunta dispeceratul central despre eveniment;

- anunta pasagerii despre situatia creata facand apeluri pentru linistea acestora;

- executa instruirea pasagerilor privind modul de folosire a scarilor de evacuare.


3

Activitatile dispeceratului central

C+4’ – C+8’

- anunta conducerea obiectivului despre eveniment;

alarmeaza echipa de salvatori a CNCF CFR SA si anunta pompierii militari;

- intrerupe alimentarea cu energie in zona afectata;

- coordoneaza activitatea personalului din cele 2 gari si a mecanicului conductor.


4

Activitatea personalului din Gara de Nord Gr. A si Gara Basarab

C+4’ – C+15’

- tine legatura cu mecanicul conductor al trenului;

- evacueaza pasagerii aflati in zona;

- indruma pasagerii evacuati din tunel spre iesirile din statie;

- tine permanent legatura cu dispeceratul central.


5

Activitatea comandantului de interventie

C+8’ – C+15’

- executa recunoasterea zonei si raporteaza situatia la P.C. al ISUMB;

- ordona constituirea echipajelor pentru salvarea si evacuarea pasagerilor si inceperea actiunii acestora si realizarea dispozitivului pentru stingere a incendiului;

- coordoneaza activitatile;

- intampina grupa operativa a G. I. Nr. 1 si raporteaza situatia si masurile luate.


6

Activitatea echipei de salvatori a

CNCF CFR SA

C+10’ – C+15’

- se informeaza asupra situatiei create;

- organizeaza si incepe actiunea de salvare si evacuare a pasagerilor.


7

Activitatea grupei operative a Grupului de Interventie Nr. 1

C+15’ – C+20’

- se informeaza asupra situatiei, executa recunoasterea, ordona continuarea actiunilor de salvare si evacuare si preia conducerea acestora;

- ordona trimiterea la locul actiunii a patru ambulante pentru acordarea asistentei medicale;

- ordona pregatirea rezervei de aparate de respiratie a Grupului de Interventie Nr.1 si trimiterea acesteia la locul actiunii;

-intampina grupa operativa a ISUMB.


8

Activitatea grupei operative a ISUMB

C+21’ – C+25’

- se informeaza asupra situatiei, executa recunoasterea, aproba masurile luate, ordona continuarea actiunilor de salvare si evacuare;

- ordona constituirea a inca unei echipe de salvare-evacuare;

- stabileste trimiterea la locul actiunii a 2 echipaje de politie, a doua plutoane de jandarmi si a unei echipe de cercetare de la protectia civila;

- intampina si raporteaza situatia, grupei operative a IGSU.


9

Activitatea grupei operative a IGSU

C+26’ – C+100

- se informeaza asupra situatiei, aproba masurile luate si preia conducerea operatiunilor;

- ordona continuarea operatiunilor de salvare si evacuare a pasagerilor;


- ordona luarea tuturor masurilor de protectie a personalului care patrunde in zona si rularea acestuia;

- ordona executarea unor actiuni de cercetare a zonei pentru gasirea unor eventuale persoane ratacite;

- constituie punctul de intampinare a fortelor solicitante in sprijin si amplasarea acestora in dispozitiv.


10

Activitatea celorlalte forte participante

C+15’ – C+100

- politia:

- dirijeaza circulatia in zona evenimentului;

- controlul accesului in zona evenimentului;

- jandarmii:

- constituie un cordon pentru protectia zonei;

- asigura paza locului de evacuare a unor bunuri si a punctelor de asigurare medicala;

- participa la transportul pasagerilor raniti, evacuati din zona;

- protectia civila:

- executa cercetarea contaminarii mediului;

- executa cercetarea zonei pentru gasirea unor eventuali pasageri rataciti;

- ajuta pompierii in activitatea de salvare si evacuarea pasagerilor.

- serviciul de ambulanta

- acorda primul ajutor medical pasagerilor evacuati;

- executa transportul pasagerilor la unitatile spitalicesti din zona.


11

Incheierea aplicatiei

C+100 – C+120

- bilant cu toate fortele participante;

- concluzii si invataminte pentru conducerea CNCF CFR SA si reprezentantii celorlalte forte participante.



BIBLIOGRAFIE


1. General de corp de armata dr. ing. Craciun Ionel - Situatii si servicii de urgenta; Editura Ministerului de Interne 2001

2. „SIGPROT - 2001” Lucrarile Sesiunii de Comunicari Stiintifice a Facultatii de Pompieri Editia a-IV-a; Editura Ministerului de Interne 2001;

3. Cursul de prim-ajutor editat de „Societatea de medicina de urgenta si catastrofa din Romania, Serviciul mobil de urgenta, reanimare si descarcarare”;

4. ORDONANTA DE URGENTA nr.21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta;

LEGE nr.15 din 28 februarie 2005 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta

6. Hotararea nr. 1490/2004 a Guvernului Romaniei pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta

7. Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului Nr. 417/08.03.2004 pentru aprobarea Instructiunilor pentru restrictii de viteza, inchideri de linie si scoateri de sub tensiune - nr. 317

8. Ordinul ministrului transporturilor Nr. 210/14.03.2000 privind aprobarea instructiunilor pentru prevenirea si cercetarea accidentelor si evenimentelor feroviare - 003

9. Ordinul ministrului transporturilor Nr. 712/28.02.1982 privind cercetarea accidentelor si evenimentelor feroviare.

10.Ordinul comandantului corpului pompierilor militari 535 din 20.11.2001

11. Benescu Vasile, Motei Constantin, Mocioi Alin – Curs T.T.I. Vol. 2

12. Site-uri web internet de specialitate:

www.112.ro

www.afer.ro

www.cfr.ro








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|