Sa se proiecteze dupa regulile RNR instalatia de balast pentru nava RO-RO cu urmatoarele caracteristici constructive:

Lungime:149,57[m]

Latime 23,00[m]

Imaltime : 15,45[m]

Pescajul : 6,70[m]

Viteza : 20,4[Nd]

Se cere:

I.Calculul volumelor tancurilor de balast

II. Stabilirea schemei instalatiei

III.Calculul hidraulic

IV.Alegerea pompelor

I.Calculul volumelor tancurilor de balast

La navele RO-RO tancurile de balast sunt dispuse in dublul bordaj si in peak-uri .

Instalatia de balast este o instalatie care regleaza asieta transversala, asieta longitudinala si pescajul mediu.

Pentru reglarea asietei longitudinale se folosesc tancurile din peak-uri, pentru reglarea asietei transversale se folosesc tancurile amplasate cat mai departe de P.D, iar pentru reglarea pescajului se folosesc toate tancurile.

Volumul tancurilor de balast se calculeaza cu relatia:

unde:

l-lungimea tancului

b-latimea tancului

d inaltimea tancului

(0,98-coeficient de umplere)

Tubulatura instalatiei de balast este formata din ramificatii care leaga tancurile de balast de magistrala aflata in tancul masinii.

Fiecare tanc de balast trebuie sa fie deservit de o ramificatie. Sorburile se dispun in locurile cele mai adanci ale tancurilor pentru ca sa se poata asigura golirea tancurilor in orice conditii.

Conform recomandarilor registrelor de clasificatie , diametrul interior al ramificatiilor tubulaturii de balast pentru fiecare tanc se determina cu formula:

unde:

V- volumul tancului de balast in

STANDARDIZAREA diametrelor/ramificatiilor de tubulatura

Diametrul tubulaturii magistrale trebuie sa fie cel putin egal cu cel mai mare diametru al ramificatiilor sau, altfel spus:

unde:

= volumul celui mai mare tanc;

Registrul recomanda determinarea debitului pompei de balast, tinand seama de asigurarea vitezei apei de cel putin 2m/s cu diametrul tubulaturii calculat pentru tancul de balast de volum maxim:

PROIECT: Consideratii generale privind transportul maritim PROIECT: Interzicerea monopolurilor de stat cu caracter comercial

III . Calculul hidraulic

Vom considera situatia cea mai dezavantajoasa de functionare a pompei de balast si anume situatia cand pompa aspira din tancul din prova si refuleaza peste bord.

Functie de configuratia si dimensiunile tubulaturii traseului cel mai dificil vom calcula pierderile hidraulice si cele geodezice pentru a putea determina sarcina H a pompei.

Calculul pierderilor locale de sarcina

unde:

densitatea apei de mare

g=9,81- acceleratia gravitationala

v=2m/s - viteza de circulatie a fluidului prin conducte

- coeficientul pierderilor locale

Pierderile locale de sarcina sunt pierderile de sarcina prin valvule, casete de valvule, teuri, coturi.

Traseul este compus din: 5 valvule, 2 teuri distribuitoare, 6 coturi si o caseta valvule.

Calculul pierderilor liniare de sarcina

=1025- densitatea apei de mare

v-viteza fluidului prin conducta

d-diametrul interior al conductei

L-lungimea portiunii de conducta

-coeficientul de pierderi  liniare

Re-numarul Reynolds

v-viteza fluidului prin conducta

-vascozitatea cinematica

Tronsonul 1: L=178m,d=285mm

Tronsonul 2: L=10m,d=340mm

Tronsonul 3: L=5m,d=340mm

Tronsonul 4: L=12m,d=340mm

Tronsonul 5: L=6m,d=340mm

Tronsonul 6: L=5m,d=340mm

Tronsonul 7: L=16m,d=340mm

Tronsonul 8: L=12m,d=340mm

Tronsonul 9: L=14m,d=340mm

Tronsonul 10: L=4m,d=340mm

Tronsonul 11: L=3m,d=340mm

Suma pierderilor liniare de sarcina pe tot traseul este

Calculul pierderilor geodezice

Sarcina totala a pompei este data de relatia:

IV. Determinarea timpului de umplere

ore

V. Alegerea pompei

Din catalogul de pompe am ales tipul: N.T.V 630/30A-I-II cu n=1450rot/min.