Pastravul fantanel - salvelinus fontinalis M

Pastravul fantanel - Salvelinus fontinalis M.

Pastravul fantanel este originar din zona de coasta atlantica a Americi de Nord. A fost introdus in Europa, India, America de Sud, Australia, Japonia, Rusia, etc. In Romania a fost introdus initial in Moldova in jurul anului 1906 (Decei, 2001) si a populat apoi si cateva rauri din Transilvania. La momentul actual efectivele din liber sunt foarte reduse, specia fiind crescuta in pastravarii pentru consum.

Reproducerea are loc in general in lunile octombrie si noiembrie. Femelele pot produce intre 2500 - 5000 icre/kg corp, in functie de marimea si varsta fiecareia. In functie de temperatura apei, ecloziunea puietului are loc dupa 2-3 luni. Pastravul fantanel atinge maturitatea la 2-3 ani si media de viata este de 6 ani.

. Denumiri: engleza - Brook trout; franceza - Saumon de fontaine; germana - Bachsaibling; denumiri populare - pastrav.

. Dimensiuni: lungime 20 - 40 cm; greutate 0,200 - 5 kg; varsta 4 - 10 ani; dimensiunea admisa pentru retinere la pescuitul sportiv 20 cm.

. Descriere: Gura lunga, se intinde pana in spatele ochiului, marginile aripioarelor drepte, inotatoarea codala usor scobita. Dinti prezenti atat pe maxilare, prevomer si limba. Coloritul este deosebit, verde-masliniu cu dungi serpuitoare intunecate in zona dorsala, flancurile pot fi argintii, galben-auriu spre portocaliu, abdomenul cenusiu-albicios. Corpul este presarat pe flancuri cu puncte galbene si rosiatice inconjurate de albastru . Aripioarele pectorale, ventrale si anala, au o tenta rosiatica, marginea acestora se termina in doua linii prima gri-negricios iar ultima de culoarea alba.

Primele pastravarii din tara noastra au luat fiinta la inceputul secolului XX. Ele au avut drept scop producerea puietului necesar repopularii apelor de munte. Printre cele mai vechi pastravarii de la noi se numara cele din Bucovina si Moldova: Valea Putnei (1890), Bamar si Tarcau (1902) sau din Transilvania: Gudea, Finis (1928).

Evenimentele social-politice din prima jumatate a secolului XX, au creat un cadru nu tocmai favorabil dezvoltarii salmoniculturii, atat in Romania cat si in Europa. Cele doua Razboaie Mondiale au influentat negativ intreaga activitate economica a continentului european si implicit au actionat si asupra putinelor pastravarii existente, multe din ele fiind distruse sau parasite.

Majoritatea pastravariilor amenajate in perioada interbelica, dupa anul 1945 vor cunoaste transformari importante. Fiind de regula de mici dimensiuni, in anii urmatori au fost fie desfiintate, fie modernizate.

Astfel, pastravaria Madaras (Harghita), infiintata cu scopul producerii de puiet in vederea repopularii apelor montane, datorita izolarii la mare distanta de comuna Madaras si temperaturilor extrem de scazute din zona, a fost desfiintata, iar locuinta pastravarului, transformata in casa de vanatoare. Mica pastravarie de la Oasa, in urma amenajarii barajului si a lacului de acumulare cu acelasi nume, a fost inundata de apele lacului (foto).