Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Anatomie


Qdidactic » didactica & scoala » biologie » anatomie
Aparatul urogenital - aparatul urinar



Aparatul urogenital - aparatul urinar



Aparatul urinar se studiaza impreuna cu cel genital, in cadrul unui sistem unitar, datorita dezvoltarii lor filo si ontogenetice comune.


Aparatul urinar


Aparatul urinar, cu rol in forma­rea si eliminarea urinei, este alca­tuit din rinichi si caile urinare. Acestea din urma sunt formate din: pelvisul renal, ureter, vezica urinara si uretra.

Rinichiul, principalul component al aparatului urinar, este un organ-pereche situat in spatiul retroperitoneal al cavitatii abdominale, de o parte si de alta a coloanei verte­brale.



Rini­chiul este un organ primitiv retro­peritoneal si in acest spatiu este asezat
intr-o loja fibroasa, denumita
renala, formata de fascia renala. Aceasta este alcatuita dintr-o foita interioara (prerenala) sau fascia Toldt si o foita posterioara (retrorenala) sau fascia Zuckerkandl. In partea superioara cele doua foite invelesc si glanda supra­renala, de care adera foarte strans, iar mai sus se unesc si se prind pe fata inferioara a muschiului diafragm. Intre foitele fasciei renale si capsula rini­chiului se gaseste o masa de grasi­me, care formeaza capsula adipoasa a rinichiului, iar intre foita posterioara (fascia Zuckerkandl) si pere­tele posterior al abdomenului se afla grasimea pararenala Gerota. Rini­chiul care nu se afla la locul sau normal este un rinichi ectopic si ectopia renala este de doua feluri: congenitala, cand rinichiul se dez­volta in alta regiune, si dobandita, cand, desi initial se afla la sediul sau normal, datorita diversilor fac­tori (scaderea presiunii abdominale), paraseste acest sediu, adica ptozeaza (rinichiul ptozat).

Forma rinichiului si dimensiunile. Rinichiul se aseamana cu un bob de fasole si prezinta: o fata anterioara, mai bombata, o fata posterioara, plata, o margine laterala, convexa, o margine mediala, concava, si doua extremitati - superioara sau polul superior si inferioara sau polul infe­rior. Pe marginea mediala si ceva mai apropiat de polul superior se afla hilul rinichiului, locul pe unde patrund sau ies din rinichi formatiu­nile pediculului renal, format din: pelvisul renal, artera si vena renala, limfatice si nervi. Hilul este marginit de o buza anterioara si alta posterioara si prin el se patrunde intr-o cavitate din interiorul rinichiului de­numita sinus renal. In acesta se ga­sesc pelvisul renal, calicele, ramurile arterei si venei renale, limfatice, nervi si tesut conjunctiv lax. Ca aba­teri de forma mentionam rinichiul „in potcoava”, cand fuzioneaza polii superiori sau inferiori ai celor doi rinichi, si rinichiul inelar, cand fu­zioneaza intre ei atat polii superiori, cat si cei inferiori.


Greutatea rinichiului este de 120—200 g, lungimea,  este de 11-12 cm, latimea este de 5-6 cm si grosimea de 3-4 cm.

Raporturile rinichiului. Fata posterioara are aceleasi raporturi la ambii rinichi. Astfel, prin interme­diul capsulei adipoase, a fasciei retrorenale si grasimii pararenale, ea vine in raport superior de arcul lombocostal si coasta a 12-a cu muschiul diafragm si corespunde hiatusului din­tre stalpii lateral si intermediar ai acestuia.

Structura rinichiului. Rinichiul este invelit la exterior de o capsula fibroasa. Pe o sectiune frontala, parenchimul renal se prezinta alcatuit din substanta corticala si substanta medula­ra. Substanta medulara este formata din 9-14 piramide renale sau pirami­dele Malpighi. Sub­stanta corticala coboara printre pira­mide pana la sinusul renal, formand columnele renale sau coloanele Bertin. Substanta corticala periferica, de sub capsula, se numeste cortex corticis.

Piramidele renale sunt alcatuite din tubii renali drepti sau tubii Bellini, din tubi colectori, ce se deschid in tubii drepti, si dintr-o parte a an­sei Henle care coboara pana in pira­mide. Varful piramidei poarta denumirea de papila renala si prezinta 15-20 de orificii prin care se deschid tubii renali drepti, varsand urina in calicele mici. Datorita aspectului ei ciuruit, suprafata papilei, cu cele 15-20 de orificii, se numeste area cribrosa. Papilele re­nale se deschid in calicele mici, si­tuate in sinusul renal. O piramida renala cu sub­stanta corticala din jurul sau for­meaza un lob renal. De la baza fie­carei piramide renale patrund in corticala cate 300-500 de formatiuni cu striatii radiare, denumite pirami­dele Ferrein, care nu ajung pana la capsula si sunt inconjurate de sub­stanta corticala, fara o arhitectura deosebita. Piramidele Ferrein for­meaza partea radiata (pars radiata) a corticalei, iar substanta corticala dintre ele alcatuieste partea convo­luta (pars convoluta) a corticalei sau labirintul cortical, in care se gasesc corpusculii renali. Partea convoluta impreuna cu partea radiata din ju­rul sau formeaza un lob cortical. In axul lobulilor corticali, format de partea convoluta, se gasesc arterele interlobulare (provenite din arterele arciforme), din care pleaca arteriolele aferente ale corpusculilor renali.

Corticala si medulara rinichiului sunt  alcatuite din tubii uriniferi si vasele de sange care le apartin. Tubul urinifer este format, la randul sau, din nefron si tubul colector.

Nefronul constituie unitatea structurala si functionala a rinichiu­lui. El formeaza partea secretorie a tubului urinifer. Nefronul este alcatuit din: corpusculul renal, tubul contort proximal, ansa Henle si tubul contort distal sau segmentul intermediar ce se deschide in tubul colector.

Corpusculul renal este format din cap­sula Bowman si glomerulul vascular. Capsula Bowman este o membrana epiteliala alcatuita dintr-o foita pa­rietala formata dintr-un strat de ce­lule epiteliale turtite, asezate pe o membrana bazala. Aceasta foita se continua la polul urinar al capsulei cu tubul contort proximal, iar la polul vascular din partea opusa, cu o foita viscerala care adera intim de ansele glomerulului. Intre cele doua foite ale capsulei s-a format astfel o cavitate in care se acumuleaza urina primara, rezultata din filtratul glo­merular. Arteriola aferenta care pa­trunde prin polul vascular al capsu­lei da inca de la intrare 3-4 ramuri care se desfac in aproximativ 50 de anse capilare, neanastomozate intre ele si care se unesc, formand arte­riola eferenta. Dispozitivul de vase descris constituie glomerulul vascu­lar. Arteriola aferenta isi pierde, in vecinatatea polului vascular, mem­brana elastica interna, are endoteliul discontinuu, iar fibrele musculare sunt inlocuite cu celule mioepiteloide, cu proprietati contractile si care secreta o substanta vasoconstrictoare denumita renina. Arte­riola eferenta are un calibru mai mic, iar fibrele musculare circulare actioneaza ca un sfincter. Ansele ca­pilare ale glomerulului au peretele format din celule endoteliale cu ci­toplasma strabatuta de pori, formand ceea ce se numeste lamina fenestrata, dupa care urmeaza un strat omogen bogat in mucopolizaharide, denumit lamina densa, acoperit la randul sau de celulele mari, nere­gulate si distantate intre ele ale foitei viscerale a capsulei Bowman. Aceste celule, denumite si podocite, prezinta prelungiri primare latite si secundare, subtiri si ramificate, care vin in contact cu lamina densa si de­limiteaza lacune in care patrunde filtratul plasmei care va forma urina primara.

Tubul colector trece din corticala in pars radiata (piramidele Ferrein) si, mai departe, in piramidele renale, deschizandu-se in tubii drepti.

Vascularizatia si inervatia rini­chiului. Rinichii primesc sange prin arterele renale, ramuri ale aortei ab­dominale.

Inervatia este data de fibre simpa­tice provenind din nervii splanhnici, care, pe calea vaselor, ajung la ri­nichi. Fibrele parasimpatice apartin nervului vag si vin din plexul celiac. Simpaticul influenteaza activitatea celulelor tubilor prin actiunea asupra vaselor sanguine.







Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

Anatomie



Anatomie

Documente online pe aceeasi tema


Peroneul (fibula) - insertii musculare
Scheletul mainii - insertii musculare la nivelul mainii
Bazinul osos - face legatura dintre coloana vertebrala si membrele inferioare
Anatomia, histologia si functiile pielii tegumentului
Muschii abdomenului: muschiul piramidal, oblic, transvers abdominal
Scheletul coapsei - tibia
Suprafata exterioara a neurocraniului
Viscerocraniul - cavitatile neurocraniului si viscerocraniului
Fiziologia ochiului - senzatia luminoasa
Toracele osos - oase si muschi



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.