Bursa cloacala este un organ limfoepitelial specific pasarilor,
cu aspect de punga, situat dorsal de proctodeum, cu care comunica printr-un
canal bursal. Acest canal poate fi flancat de 2 formatiuni bursale accesorii.
Peretele bursei este format din 3 tunici: seroasa, musculoasa si mucoasa.
Seroasa este reprezentata de peritoneul local care
acopera diverticulul cloacal. Musculoasa ocupa cea mai mare parte din grosimea
peretelui bursal si este form. din fibre musc. netede dispuse in 2 straturi.
Mucoasa apare puternic cutata formand pliuri groase al caror centru este ocupat
de foliculi, iar suprafata pliurilor este acoperita de un epiteliu simplu sau
pseudoprismatic columnar. Acest epiteliu prolifereaza in profunzime, cel.
epiteliale amestecandu-se cu cel. din foliculi.
Foliculii bursali pot avea 2 aspecte: un aspect uniform,
la foliculii primari si cu 2 zone, corticala si medulara la foliculii sec.
Foliculii bursali sec. apar dupa stimulari antigenice. Celulele epiteliale ale
foliculilor sec. participa prin activarea limfocitelor la sintetizarea
anticorpilor. Zona corticala apare mai inchisa la culoare cuprinzand numeroase
limfocite, limfoblaste, cel. in mitoza si numeroase macrofage. Zona
medulara (mai deschisa la culoare decat corticala) cuprinde cel.
nediferentiate, limfoblaste si limfocite.
Rolul bursei in principal consta in maturarea
limfocitelor B care vor secreta anticorpi, asigurand imunitatea de tip umoral.
Desi dupa ecloziune involueaza treptat pana la atrofiere (la maturitate
sexuala), isi mentine functiile prin care sunt maturate cel. b imature aflate
in circulatie. De asemenea bursa produce un factor hormonal, bursopoietina care
in vitro induce diferentierea selectiva a limfocitelor B.
Limfocitele B parasesc bursa prin vasele sangvine care
aprovizioneaza foliculii bursali ajungand in t. limfoide.
