Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Anatomie


Qdidactic » didactica & scoala » biologie » anatomie
Scheletul piciorului: talusul, calcaneul, navicularul, cuboidul



Scheletul piciorului: talusul, calcaneul, navicularul, cuboidul




Format din 26 de oase dispuse in 3 grupe;

Tarsul format din 7 oase

Metatarsul format din 5 oase

Oasele degetelor (falangele) in numar de 14


TARSUL Format din 7 oase dispuse pe 2 randuri;

a)      Posterior cu 2 oase suprapuse Talusul (sus)

- Calcaneul (jos)

b) Anterior cu 5 oase Navicularul (scafoidul)

- Cuboidul

- 3 Cuneiforme

Lateral sunt situate calcaneul si cuboidul iar medial talusul, navicularul si cuneiformele.


TALUSUL (ASTRAGALUL)

Situat in varful masivului tarsian. Interpus intre oasele gambei (in sus) calcaneu (in jos) si navicular (anterior).

Este format din:



corp (cele posterioare; segment posterior)

cap (segment anterior)

col (segment intermediar)

Orientare 1. Inainte capul

2. In sus trohleea

3. Lateral fata articulara triunghiulara

Descriere

Fata superioara este articulara Prezinta:

a)      Trohleea talusului convex concava la nivelul careia se disting un sant anteroposterior, 2 povarnisuri si 2 margini, cea laterala mai inalta si mai pronuntata decat marginea mediala. Trohleea este prelungita pe margini de

b)      Fetisoara maleolara mediala in forma de virgula.

c)      Fetisoara maleolara laterala de forma triunghiulara ce se sprijina pe o proeminenta osoasa numita procesul lateral al talusului ce pleaca de pe fata laterala a osului.

Inaintea trohleei fata superioara a talusului este ingustata si corespunde colului.

Fata superioara a colului astragalian prezinta posterior un sant transversal, neregulat si rugos presarat cu orificii vasculare (in care patrunde marginea anterioara a epifizei distale a tibiei in miscarile de flexie) iar anterior in apropierea capului o linie transversla de rugozitati numita colierul astragalian Farabeuf, ce separa colul de conturul capului.

Fata inferioara prezinta dinainte inapoi 3 fetisoare articulare pentru calcaneu:

a)      fata calcaneana anterioara

b)      fata calcaneana mijlocie

c)      fata calcaneana posterioara

Fata calcaneana anterioara impreuna cu fata calcaneana mijlocie formeaza o fisie osoasa alungita, usor convexa divizata de o discreta creasta transversala. Se articuleaza cu fetisoara astragaliana anterioara a calcaneului.

Fata calcaneana posterioara este ovalara, concava si se articuleaza cu fetisoara astragaliana posterioara a calcaneului.

Fata calcaneana mijlocie si posterioara sunt separate de santul talusului, un sant profund si rugos, oblic dinapoi inainte si dinauntru in afara. Santul se largeste anterolateral. In acest sant este adapostit un tunel osos numit sinus tarsi . Ligamentul talocalcanean se insera pe buzele anterioare si posterioare ale santului si pe marginile suprafetelor articulare.

Fata laterala (externa, peroniera) are forma triunughiulara cu baza formata de marginea semicirculara laterala a trohleei si varful de procesul lateral al talusului. Pe procesul lateral al talusului se sprijina fetisoara maleolara laterala a osului. Anterior si posterior de fetisoara maleolara laterala se gasesc 2 fasii osoase rugoase pe care se insera ligamente.

Fata mediala (interna, tibiala) este neregulata si da insertie unor ligamente. Superior prezinta fetisoara maleolara mediala a osului in forma de virgula ce se articuleaza cu maleola tibiala.

Fata anterioara prezinta capul talusului, o proeminenta rotunjita ampartita in 2 campuri, unul superior scafoidian pentru articulatia cu navicularul si altul inferior ligamentar in raport cu ligamentul calcaneoscafoidian. In jos se continua cu fetisoara calcaneana anterioara (descrisa la fata inferioara a osului).

Fata posterioara prezinta procesul posterior al talusului alcatuit din 2 tuberculi (lateral si medial) intre care exista un sant oblic prin care aluneca tendonul muschiului flexor lung al halucelui.

Intre axele capului si corpului talusului se descriu urmatoarele unghiuri:

In plan orizontal colul si capul deviate medial fata de axul corpului formeaza unghiul de declinatie (valori normale 150-160 de grade)

In plan sagital intre axul anteroposterior al corpului si axul anteroposterior al capului se formeaza unghiul de inclinatie (valori normale 112-115 grade)

In plan frontal intre axul transversal al corpului si axul transversal al capului se formeaza unghiul de rotatie (valori normale 45 de grade)

Valoarea normala a unghiurilor determina pozitia normala a scheletului piciorului si constructia acestuia. Deviatiile de la valorile normale duc la aparitia piciorului stramb.

a)      Deviatiile unghiului de inclinatie (congenitale)

daca unghiul se micsoreaza= picior cav (scobit)

daca unghiul se mareste= picior plat (platfus)

b)      Deviatiile unghiului de declinatie

daca unghiul se micsoreaza= rotatie mediala a piciorului


daca unghiul se mareste= rotatie laterala a piciorului

c)      Deviatia unghiului de rotatie

daca unghiul scade=ridicare pe marginea laterala a piciorului

daca unghiul creste=ridicare pe marginea mediala a piciorului




CALCANEUL

Este cel mai voluminos os al tarsului. Are forma prismatic triunghiulara, fiind alungit anteroposterior si usor turtit transversal. Este situate sub talus si prezinta 6 fete.

Orientare 1. In sus fata prevazuta cu 3 fetisoare articulare

2. Posterior extremitatea cea mai voluminoasa

3. Medial fata prevazuta cu un sant

Descriere

Fata superioara prezinta de studiat dinainte-inapoi 2 segmente:

segmental anterior pe care se disting fata talara anterioara, mijlocie si posterioara precum si santul calcaneului. Santul calcanean impreuna cu santul astragalian formeaza sinus tarsi (descris mai sus.)

Segmentul posterior situat inapoia suprafetelor articulare, presarat cu orificii, ce intra in contact cu o masa adipoasa situata inaintea tendonului lui Achile.

Fata inferioara neregulata prezinta 3 proeminente (tuberculi)

tuberculul anterior pe care se insera ligamentul plantar lung

tuberculul posterolateral pr care se insera muschiul abductor al degetului mic

tuberculul posteromedial pe care se insera muschiul flexor scurt al degetului si muschiul adductor al halucelui

Tuberculul posterolateral formeaza impreuna cu tuberculul posteromedial tuberozitatea calcaneana.

Fata laterala subcutanata prezinta o proeminenta osoasa numita trohleea peroniera care separa 2 santuri, unul superior prin care trece tendonul muschiului scurt peronier lateral si unul inferior prin care aluneca tendonul muschiului lung peronier lateral.

Fata mediala este prevazuta cu santul calcanean (intern sau medial) un sant larg, adanc si oblic pe unde trec de la gamba la planta tendoane, vase si nervi. Santul calcanean este limitat posterior prin tuberozitatea calcaneana iar anterior printr-o proeminenta puternica numita sustentaculum tali (pe care se sprijina talusul) alcatuit dintr-o:

a)      Fata superioara ce serveste la articularea si sustinerea talusului

b)      Fata inferioara pe unde trece muschiul flexor lung al halucelui

c)      Fata mediala libera prin care aluneca tendonul muschiului flexor lung al degetelor.

- Fata posterioara raspunde calcaiului, este palpabila si prezinta tuberozitatea calcaneana. Este strabatuta de o creasta transversla ce o imparte intr-un versant superior si un versant inferior pentru insertia tendonului lui Achile si insertia distala a muschiului triceps sural

Fata anterioara, concava de sus in jos si convexa transversal se articuleaza cu osul cuboid.


NAVICULARUL

Este un os scurt, turtit anteroposterior, alungit transversal situat pe partea mediala a piciorului, cuprins intre capul talusului, cuboid si cele 3 cuneiforme. Prezinta 6 fete.

Fata superioara (dorsala este convexa, neregulata si rugoasa.

Fata inferioara (plantara) concava si neregulata prezinta medial langa tuberculul scafoidian un sant prin care aluneca tendonul muschiului tibial posterior.

Fata laterala (extremitatea laterala sau externa) rugoasa si convexa prezinta anterointern o suprafata articulara pentru cuboid.

Fata mediala (extremitatea mediala sau interna) prezinta o proeminenta rotunjita indreptata medial si in jos numita tuberculul scafoidului tarsian pentru insertia muschiului tibial posterior.

Fata posterioara ovalara si concava se articuleaza cu capul talusului.

Fata anterioara are 3 fetisoare articulare destinate articulatiei cu cele 3 cuneiforme. Fetisoara mediala convexa de aspect triunghiular se articuleaza cu cuneiformul I. Fetisoara mijlocie plana si trapezoidala se articuleaza cu cuneiformul II. Fetisoara laterala ingusta plana si patrulatera se articuleaza cu cuneiformul III.


CUBOIDUL

Este un os scurt de forma neregulata, cuboidala asezat pe partea laterala a piciorului

Prezinta 6 fete.

Fata superioara (dorsala) este neregulata, rugoasa si presarata cu orificii

Fata inferioara (plantara) prezinta transversal o proeminenta rotunjita (tuberozitatea cuboidului) prevazuta cu 2 versanti. Pe versantul anterior excavat se gaseste un sant profund excavat transformat printr-un ligament intr-un canal strabatut de tendonul muschiului lung peronier lateral. Versantul posterior intins, excavat, rugos, presarat cu orificii vasculare da insertie ligamentului calcaneocuboidian.

Fata laterala (externa) redusa la dimensiunile unei margini, situata pe marginea laterala a piciorului este ingusta si palpabila sub piele. Prezinta o scobitura prin care trece tendonul muschiului lung peronier lateral.

Fata mediala (interna) prezinta suprafete articulare pentru cuneiformul lateral si scafoid.

Fata posterioara concava se prelungeste medial, in jos si posterior cu o proeminenta numita procesul piramidal al cuboidului. Fata posterioara se articuleaza cu calcaneul.

Fata anterioara este divizata printr-o creasta verticala in 2 fetisoare ce se articuleaza cu metatarsienii IV si V.


OASELE CUNEIFORME

Sunt 3 oase de forma prismatic triunghiulara ce contribuie la formarea boltii transversale a piciorului. Prezinta 4 fete, o baza si margini.

1.Cuneiformul medial (cuneiformul I) este cel mai mare fiind situate pe partea mediala intre scafoid si metatarsianul I.

Baza (fata plantara) prezinta tuberculul plantar pentru insertia muschiului tibial anterior.

Fata anterioara, convexa in forma de semiluna verticala se articuleaza cu metatarsianul I

Fata posterioara concava, triunghiulara sau ovalara se articuleaza cu fata mediala a scafoidului.

Fata mediala rugoasa prezinta o impresiune pentru insertia muschiului tibial anterior.

Fata laterala prezinta 2 suprafete articulare cu al 2-lea cuneiform respectiv al 2-lea metatarsian precum si rugozitati pentru insertii ligamentare.

Marginea dorsala este situata pe fata dorsala a piciorului

2. Cuneiformul intermediar (cuneiformul II) este cel mai mic fiind situat intre primul si al 3-lea cuneiform, posterior de scafoid si anterior de al II-lea metatarsian

- Baza (fata dorsala) este orientata superior si prezinta rugozitati pentru insertii ligamentare.

- Fata anterioara este convexa si se articuleaza cu al II-lea metatarsian.

- Fata posterioara este concava si se articuleaza cu fata mijlocie a scafoidului.

- Fata mediala este dreptunghiulara si se articuleaza cu primul cuneiform.

- Fata laterala este dreptunghiulara si se articuleaza cu al III-lea cuneiform

- Marginea plantara este ascutita si rugoasa,

3. Cuneiformul lateral (cuneiformul III)

- Baza (fata dorsala) plana este orientata superior si da insertie ligamentelor.

- Fata anterioara, plana, de forma triunghiulara se articuleaza cu cel de al III-lea metatarsian.

- Fata posterioara este concava si se articuleaza cu fata laterala a scafoidului.

- Fata mediala se articuleaza cu metatarsianul II su cuneiformul II.

- Fata laterala se articuleaza cu cuboidul si al IV-lea metatarsian.

- Marginea inferioara plantara este rotunjita.


METATARSUL

Format din 5 oase metatarsiene numerotate dinspre marginea mediala spre marginea laterala a piciorului (de la I la V)

CARACTERE GENERALE

Sunt oase alungite, pereche, ce prezinta:

un corp si

2 extremitati, una posterioara numita baza si una anterioara numita cap

1.Corpul este prismatic triunghiular si prezinta:

- 3 fete:dorsala, plantara laterala si plantara mediala;

- 3 margini, una plantara si doua dorsale

2. Baza (extremitatea proximala sau posterioara) se articuleaza cu oasele tarsului si meratarsienii vecini.

3. Capul (extremitatea anterioara sau distala) este turtit transversal si se articuleaza cu baza falangei proximale

CARACTERE PROPRII

Metatarsianul I

Este scurt si gros.

Baza prezinta pe fata plantara 2 tuberculi, unul lateral pe care se insera tendonul muschiului lung peronier lateral si unul medial pe care se insera muschiul tibial anterior.

Metatarsianul II

Este mai lung.

Poseda cele mai multe fetisoare articulare, pentru al II-lea si al III-lea cuneiform, primul si al III-lea metatarsian.

Metatarsianul III

Baza se articuleaza printr-o fetisoara triunghiulara cu al III-lea cuneiform.

Se articuleaza de asemenea cu al II-lea si al IV-lea metatarsian.

Metatarsianul IV

Prezinta o suprafata dreptunghiulara articulara pentru cuboid.

Se articuleaza de asemenea cu metatarsianul III si V si cuneiformul III.

Metatarsianul V

Prezinta tuberculul celui de-al V-lea metatarsian pe care se insera tendonul muschiului peronier lateral.

Se articuleaza prin baza cu cuboidul si metatarsianul IV


OASELE DEGETELOR

Degetele in numar de 5 sunt numerotate de la marginea mediala a piciorului la cea laterala (de la I la V) Degetul I sau degetul mare se numeste haluce iar degetul V se numete degetul mic.

Degetele sunt formate ca si la mana din falange, in numar de 14, cate 3 pentru fiecare deget cu exceptia halucelui care are doar doua.

Falangele piciorului se aseamana cu cele de la mana, dar sunt mai scurte.

Falanga proximala este turtita transversal, cea mijlocie este scurta fiind formata aproape numai din baza si cap, iar falanga distala este mica, se termina in forma de potcoava si raspunde unghiei.

Oasele sesamoide ale piciorului se aseamana cu cele de la mana si daca exista sunt situate pe fata plantara.


A.Insertii musculare


Pe oasele tarsiene

-muschiul extensor scurt al degetelor (pe fata superioara a calcaneului)

-muschiul extensor scurt al halucelui (aceeasi insertie)

-muschiul plantar (pe calcaneu)

-muschiul gastrocnemian (pe tuberozitatea calcaneului)

-muschiul abductorul halucelui (pe tuberozitatea calcaneului)

-muschiul abductor al degetului mic (pe tuberozitatea calcaneului)

-muschiul flexor scurt al degetelor (pe tuberozitatea calcaneului)

-fasciculul medial al muschiului patratul plantei (pe fata mediala a calcaneului)

-fasciculul lateral al muschiului patratul plantei (pe fata inferioara a calcaneului)

-muschiul tibial posterior (pe tuberozitatea navicularului)

-muschiul flexor scurt al halucelui (pe cuboid)

- fasciculul oblic al muschiului adductor al halucelui (pe cuboid)

-muschiul flexor scurt al halucelui (pe cuneiforme)

-muschiul tibial anterior (pe primul cuneiform)

-muschiul peronier lung (pe primul cuneiform)

-fasciculul oblic al muschiului adductor al halucelui (pe cuneiformul III)

Pe metatarsiene

-muschiul tibial anterior (pe baza primului metatarsian)

-muschiul peronier lung (pe baza primului metatarsian)

-fasciculul oblic al muschiului adductor al halucelui (pe baza metatarsienelor III si IV)

-muschii interososi plantari (pe partea mediala a metatarsienilor III-V)

-muschiul peronier al treilea (baza celui de-al V-lea metatarsian)

-muschiul peronier scurt (pe tuberozitatea metatarsianului V)

-muschiul flexor scurt al degetului mic (pe partea laterala a metatarsianului V)

-muschii interososi dorsali (pe doi metatarsieni vecini)

-muschiul extensor scurt al degetelor (la nivelul articulatiei metatarsofalangiene a degetelor II-IV)

-muschiul extensor scurt al halucelui (la nivelul articulatiei metatarsofalangiene a halucelui)

Pe falange

-muschiul flexor scurt al halucelui (pe baza primei falange a halucelui)

-muschiul abductorul halucelui (pe baza primei falange a halucelui)

-muschiul adductor al halucelui (pe baza primei falange)

-muschii lombricali (pe baza primei falange a degetului corespunzator)

-muschii interososi plantari (pe baza primei falange a degetului corespunzator)

-muschii interososi dorsali (pe prima falanga a degetelor II-IV)

-muschiul abductor al degetului mic (pe baza primei falange a degetului mic)

-muschiul flexor scurt al degetului mic (pe prima falanga a degetului mic)

-muschiul extensor lung al halucelui (pe a doua falanga a halucelui)

-muschiul flexor lung al halucelui (falanga a 2-a a halucelui)

-fasciculul mijlociu al muschiului extensor lung al degetelor (pe falanga a doua)

-muschiul flexor scurt al degetelor (pe falanga a 2-a a degetelor II-IV)

-fasciculele marginale ale muschiului extensor lung al degetelor (pe falanga a 3-a)

-muschiul flexor lung al degetelor (pe falanga a 3-a a degetelor II-V)

B. Insertii ligamentare


C.Repere osoase


D.Repere vasculare


E.Rapoarte nervoase


F. Aplicatii clinice

Fracturile talusului sunt fracturi de mare gravitate tinand cont de vascularizatia precara a talusului si posibilitatea aparitiei complicatiilor.

Fracturile calcaneului se produc cel mai adesea prin caderi de la inaltime

Fracturile naviculare sunt rare aparand dr obicei prin caderea unui obiect greu pe picior.

Fracturile cuboidului sunt de asemenea rare in timp ce fracturile cuneiformelor insotesc de regula fracturile oaselor adiacente.

Fracturile metatarsienelor survin de obicei printr-un traumatism direct, interesand extremitatea distala,colul, corpul si baza metatarsienelor.

Fracturile falangelor afecteaza cu predilectie falanga proximala. Orice fractura deschisa la acest nivel impune o atentie deosebita datorita riscului unei infectii secundare ce duce la pseudartroza sau osteita.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright