Globul ocular - sistemul de dioptrii sferici centrati ai ochiului

GLOBUL OCULAR

Globul ocular este alcatuit dintr-o serie de elemente refringente precum:

corneea

umoarea apoasa

cristalinul

corpul vitros.

Toate acestea alcatuiesc dioptrul ocular.

Sistemul de dioptrii sferici centrati ai ochiului este alcatuit din 4

suprafete dioptrice principale:

Fata anterioara a corneei, care separa aerul  n=1 de parenchimul cornean n=1.337, cu o raza de curbura medie r=7,8 mm si o valoare dioptrica D=+48 dpt.

Fata posterioara a corneei, care separa parenchimul corneean de umoarea apoasa n=1,337, cu raza medie r=6,5 mm si o valoare dioptrica D=-6.

Fata anterioara a cristalinului, care separa umoarea apoasa de substanta cristalina.

Datorita modului de formare si evolutie a cristalinului, indicele de refractie al fibrelor cristaliniene nu este omogen, fiind cu atat mai mare cu cat contingentul de fibre dintr-un anumit strat este mai vechi.

Pentru optica fiziologica se admite pentru ansamblul cristalinului o valoare medie n=1,415. In repaus acomodativ r=10,5 si D=+7,4.

Fata posterioara a cristalinului, care separa fibrele cristalinului n=1,415 de 

corpul vitros n=1,337 , cu raza de curbura (in repaus acomodativ) r=6mm si D=+13.

Valoarea dioptrica totala a corneei este de aproximativ D=+42,1 dioptrii (grosime medie g=0,5 mm).

Valoarea dioptrica totala a cristalinului (pentru o grosime medie de g=5 mm ) este D=+20,06 dioptrii.

Valoarea dioptrica totala a sistemului de dioptrii oculari este de +60 D, cu o abatere de 3,5 D ,ceea ce situeaza centrul optic la 17 mm de retina.

Pentru facilitarea studiului opticii fiziologice se obisnuieste sa se asimileze sistemul de dioptri centrati oculari cu un dioptru echivalent (ochiul redus Donders) cu urmatoarele caracteristici :

r = 6 mm

n = 1,337

D = +60

F = 23 mm

C situat la 17 mm de retina.

In mod  normal sistemul dioptric ocular permite focalizarea unui fascicul incident de raze paralele – venite de la infinit – intr-un focar punctiform situat la nivelul posterior al ochiului pe retina, situatie in care vorbim de emetropie.

In situatia in care focarul nu se formeaza pe retina, vorbim de ametropii.

a)Daca focarul se formeaza in spatele retinei este vorba de  hipermetropie

b) Daca focarul se formeaza inaintea retinei, ochiul este miop

c)  Daca nu este un focar unic punctiform, ci doua sau mai multe focare liniare, ochiul este astigmat.

Ametropiile sunt tulburari ale refractiei oculare statice, ale refractiei

ochiului in stare de repaus. Clinic un ochi este in stare de repaus cand priveste la o distanta mai mare de 5 m - distanta considerata infinitul oftalmologic.  

Indiferent de felul ametropiilor, in determinarea lor sunt incriminate trei eventualitati :

a)      lungimea axului antero-posterior, care este prea scurt – hiperop sau prea lung – miop in cazul ametropiilor axiale.

b)      dimensiunile razelor de curbura corneeana sau cristaliniana sunt anormale in raport cu celelalte structuri – mica in hiperopie, mare in miopie – in cazul ametropiilor de curbura.

c)      valoarea indicelui de refractie al unuia din mediile refringente – prea puternica sau prea slaba – in cazul ametropiile de indice.

Ametropiile pot fi si accidentale , ca urmare a deplasarii cristalinului intr-un ochi normal , ceea ce impune un alt tip de atitudine terapeutica.