Venele sunt conducte vasculare in care
sangele circula cardiopet, cu o presiune mai joasa decat in artere si cu o
viteza mai redusa. peretele venos apare mai subtire decat peretele arterial si
prezinta o tunica interna, o tunica medie si o tunica externa. In functie de
diametrul venelor si histostructura lor se deosebesc: venule, vene mici, vene
mijlocii si vene mari.Venulele se formeaza prin confluarea capilarelor.
Peretele venulelor este mai gros decat al capilarelor fiind format din
endoteliu, membrana bazala si t. conjunctiv cu rare cel. musculare netede. Sub
membr. bazala se gaseste un strat subendotelial de fibre colagene, rare fibroblaste
si numeroase pericite. Pe masura ce diametrul venulelor creste se structureaza
venulele musculare. Jonctiunile dintre cel. endoteliale sunt sensibile la
actiunea serotoninei si histaminei care au un rol important in realizarea
reactiilor inflamatorii. Venulele permit un amplu schimb molecular intre sange
si t. conjunctive.Venele mici prezinta o tunica medie formata din 2-4 straturi
de celule musculare netede.Venele mijlocii sunt vene fibroase , fibroelastice
si fibromusculare.
Venele mari au media (cel.
musculare netede separate de fascicule de fibre de colagen) mai dezvoltata
decat la venele mijlocii dar mai subtire decat la artere. Limitanta elastica
interna apare bine conturata.
Venele mici si mijlocii de la niv. extremitatilor unde circulatia se desfasoara
antigravitational sunt echipate cu valvule care previn refluxul sanguin.
In splina, ficat, suprarenale si piele se intalnesc vene cu structuri speciale.
Venele pielii prez. dispozitive sfinteriforme de reglare a hemodinamicii.
Venele solicitate de presiuni ridicate au peretii mai grosi.
