Plante aromatice si medicinale

Plante aromatice si medicinale

 In tara noastra cresc cca. 150 de specii spontane de plante medicinale, dintre care numai o mica parte sunt raspandite in cultura. Totusi, in unele parti ale tarii, plantele medicinale se cultive pe suprafete din ce in ce mai mari, ca urmare a cerintelor mereu crescande ale industriei farmaceutice si a celei producatoare de cosmetice. Aceste suprafete cultivate reprezinta importante surse melifere pentru albine. Cele mai cunoscute plante medicinale cultivate, cu valoare melifera, sunt:

Izma buna (Mentha piperita) este o planta erbacee perena, medicinala si armomatica, cu tulpina inalta, de culoare verde inchis sau rosiatica, ce infloreste in perioada iunie-august, furnizand albinelor nectar si polen. Este mult raspandita in cultura, fiind una din cele mai cautate plante medicinale aromatice si melifere.

Intreaga planta, in special frunzele de menta, contin ulei eteric. Prefera o clima calda cu precipitatii suficiente. Este destul de rezistenta la frig. Prefera terenurile de lunca, usoare, profunde, bogate in substante hranitoare, cu umezeala suficienta. Iin general, culturilor de menta li se aplica inainte de aratura 20 000 kg balegar la ha, 300 kg nitrat, 400 kg superfosfat, 300 kg sulfat de potasiu. Se inmulteste pe cale vegetativa, prin butasi, rizomi sau stoloni. Intretinerea culturilor consta in doua sau trei prasile pe an si plivitul inainte de recoltare. Productia variaza intre 800 si 1200 kg frunze uscate la hectar. Din 400-500 kg plante verzi se extrage 1 kg esenta de ulei. In Lunca Dunarii se dezvolta, in urma inundatiilor, izma sau menta de balta sub doua aspecte distincte, cunoscute in limbajul popular sub denumirea de cimburel, busuioc de balta sau izma brosteasca si izma de balta propriu-zisa. La sfarsitul lunii iulie, inceputul lunii august infloreste busuiocul de balta sau izma brosteasca, mai putin nectarifera, dar care contribuie la mentinerea activitatii familiilor de albine in aceasta perioada. Cu incepere de la 10 la 20 august infloreste si izma de balta care in conditii bune poate asigura un cules pana la 0,5-2 kg zilnic de familie si o productie de miere pana la 30--40 kg in medie. Astfel de recolte se inregistreaza cam o data la 5 ani. In restul anilor, izma are rolul de a crea conditii bune de stimulare pentru cresterea albinelor tinere in timpul toamnei. Izma o mai gasim pe camp, pe pajisti naturale, paduri, gradini etc. Se inmulteste primavara prin seminte (mai greu) sau prin despartirea radacinilor cu lastari tineri. Cultura ei este foarte rentabila si dureaza 3 ani.

Productia de miere este de 200kg/hectar.

Levantica (Lavandula spica) este o planta melifera familia Lamiaceae un semiarbust originar din partile sudice ale Europei, intens cercetat de albine, folosit in industria farmaceutica pentru uleiul eteric pe care-l contine. Nu este pretentios la sol. Formeaza un sistem radicular puternic, o radacina lemnoasa si ramificata care poate ajunge pana la lungimea de 2 m, de aceea este folosit si pentru combaterea eroziunii solului.

Tulpina formeaza tufe mici de 25-60 cm inaltime, rar pana la 70-80 cm. Tufele au forma aproape rotunda. Tufele bine formate, in al saselea- al optulea an pot ajunge deseori la 60-70 cm si exceptional chiar 1 m diametru. Ramurile batrane sunt goale si lignificate, iar cele tinere sunt pline, acoperite cu perisori mici cenusii. Intr-o tufa bine ramificata in plina productie se formeaza peste 1000 ramuri cu inflorescente. Levantica are flori de culoare albastra de diferite nuante. Nu este pretentioasa fata de clima, totusi reuseste bine in regiunile cu umiditate suficienta si calda. Prefera solurile calcaroase usoare, cu expozitie sudica, dar merge si in terenurile mai grele. Este rezistenta la inghet. Culturile de levantica pot dura pana la 12 ani. Dintre ingrasaminte prefera balegarul de grajd si ingrasamintele potasice. Se poate cultiva fie prin seminte semanate direct in camp, fie prin rasaduri obisnuite in rasadnite. Semanatul direct in camp se face toamna sau primavara de timpuriu. Semintele semanate toamna rasar mai bine. Se seamana cu masina in randuri la distanta de 60-80 cm folosindu-se 10-12 kg seminte la hectar. Din 0 -1 kg seminte se pot obtine rasaduri pentru cultivarea unui hectar. Se mai poate inmulti si prin butasi. Ca lucrari de intretinere se aplica plivitul si prasilele de cate ori este nevoie. Recoltarea spicelor incepe in anul al doilea, atunci cand majoritatea plantelor sunt in plina floare (luna iulie), pe timp frumos, dimineata sau seara. Productia de levantica variaza intre 3000-4000 kg la hectar, inflorescente proaspete, din care se pot obtine 10-15 kg ulei eteric.

Levantica este o buna planta melifera. Ea produce in conditii favorabile mult nectar. Dupa datele din literatura so obtine intre 300 si 600 kg nectar la hectar si chiar mai mult Deci se situeaza intre cele mai productive plante melifere. Perioada de inflorire este lunga de 3-4 saptamani. In mod normal infloreste in partile de sud ale tarii noastre (regiunea Bucuresti) pe la mijlocul lunii iunie pana spre mijlocul lunii iulie, inceputul lui august. In partile mai racoroase din centrul tarii (regiunea Brasov) inflorirea incepe cu cca. 10-15 zile mai tarziu. Inflorirea cea mai intensa se realizeaza intre anii al treilea - al saselea de la plantare.

Anisonul este o planta erbacee anuala. Inflorirea se face neuniform. O singura floare secreta cea. 0 -1 mg nectar, insa nu toate florile dintr-o inflorescenta produc nectar. Productia medie de miere poate fi evaluata la 50-100 kg la hectar.

Isopul (Hyssopus officinalis) este o planta erbacee perena, foarte valoroasa din punct de vedere medicinal, ornamental si melifer, cultivata, totusi, la noi in tara pe suprafete mici. Se poate cultiva pe orice tip de sol. Valoarea lui melifera rezida mai ales in faptul ca infloreste de doua ori in an, o data in iunie-iulie dupa care lastareste din nou inflorind a doua oara in septembrie-octombrie, cand flora melifera este saraca. Produce, in medie, 50kg miere la hectar.infloreste in iunie-iulie, durata infloririi fiind de 30 zile, productia de miere este de cea. 100 kg/ha.
Feniculul este o planta erbacee bianuala sau vivace. Fiind o planta alogama (cu polenizare incrucisata) este cercetata de albine in timpul infloririi, in lunile de vara. Iin regiunile din Baragan si Dobrogea, unde se cultiva pe suprafete mai intinse si mai compacte, infloritul incepe in a doua jumatate a lui august. Inflorirea dureaza pana in toamna tarziu, cand da prima bruma. Florile feniculului sunt foarte mult cercetate de albine, cand ziua este calda. Mierea de fenicul este colorata inchis, cu miros placut si gust de caramel.
Chimionul (chimenul) este o planta bianuala raspandita la noi in flora spontana. Merge bine dupa prasitoare care au fost gunoite sau dupa rapita ori cereale de toamna. Se seamana in aprilie cu masina in randuri, intre care se lasa o distanta de 35-40 cm. Se seamana 10-15 kg la hectar. Merge bine sub o planta protectoare (coriandru sau mac). Se recomanda ca semanatul sa se faca toamna (august-septembrie) si in cultura pura. Lucrari de intretinere sunt plivitul si prasitul. Recoltatul se face in parga si se lasa in snopi pentru a-si completa coacerea (altfel se scutura pana la 50%). Productia este de 1 000-1500 kg seminte la hectar si 2 000-2 500 kg paie la hectar. Florile produc nectar abundent care ademeneste un numar mare de albine. Infloreste in luna iunie.
Angelica medicinala este o planta bienala sau perena care creste spontan pe langa paraie si in locurile umbroase, in paduri, poiene, depresiuni etc. Este o planta melifera foarte buna care da albinelor nectar si polen. In cultura se mentine 3-5 ani. Infloreste incepand din al doilea an, in iulie si august. Durata infloririi este cca. 2 saptamani. Secretia de nectar este foarte abundenta, mai mare dimineata si spre seara cand aerul este cald si incarcat cu vapori cu apa. Spre seara, intre orele 16 si 17 culesul de nectar se mareste simtitor. In anii prielnici ajunge la 5-6 kg pe zi. Mierea este de culoare rosiatica, cu aroma placuta si se cristalizeaza usor.
Nalba mare este raspandita la noi in flora spontana pe marginile raurilor, pe locurile umede si in special in Lunca Dunarii. Florile sunt de culoare roz-pal. Infloreste prin iulie-august si ofera albinelor nectar si polen.
Nalba de gradina este o planta bianuala sau perena, se gaseste la noi in cultura si rar in flora spontana din Moldova. Nalba de gradina, ca si celelalte forme de nalba salbatica si cultivate la noi in tara, infloreste incepand din luna iulie pana in toamna tarziu. Mierea este de culoare pronuntat deschisa. De obicei, albinele aduna si polen de la aceste plante.
Salvia (Salvia pratensis)este o planta melifera foarte valoroasa, intalnita si in flora spontana, cultivata ca planta ornamentala, melifera sau medicinala. Infloreste in iunie-iulie si august. Mierea este de culoare galbena-auriu inchis, cu o aroma placuta. Productia de miere este de 300-400 kg/ha.
Valeriana (odoleanul) este o planta raspandita la noi in flora spontana din locurile umede, prin tufisuri, pajisti, paraie, in regiuni de campie, de deal si de munte. Infloreste in iunie-iulie si ofera albinelor numai nectar. Uneori din cauza concurentei cu alte plante melifere care infloresc in acelasi timp, florile odoleanului sunt slab sau de loc cercetate de albine.
Anghinarea, infloreste in a doua jumatate a lunii iulie si dureaza pana la sfarsitul lunii august, fiind intens cercetata de albine.
Cimbrisorul este raspandit in flora spontana, infloreste din iunie pana in septembrie, productia de miere fiind evaluata la cea. 200 kg/ha.
Talpa gastii infloreste din iunie pana la sfarsitul lunii august, iar productia de miere variaza de la 230 la 400 kg/ha.
Cicoarea infloreste in iunie-octombrie furnizand nectar si polen. Productia de miere este evaluata la 100 kg/ha.
In cadrul acestei grupe de plante mai fac parte si alte specii ca: rezeda, papadia, rachitanul, voronicul, albastrelele, nemtisorul de camp, scara domnului etc.