 |
|
 |  |
| Biologie | Botanica | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie |
| Gradinita | Literatura | Matematica |
Botanica
|
Qdidactic » didactica & scoala » botanica Ienuparul-comun - ialovatul (Juniperus communis) |
Ienuparul-comun - ialovatul (Juniperus communis)
Ienuparul-comun - Ialovatul (Juniperus communis)
- arbust indigen - 2-3 m inaltime; mai multe tulpini tiritoare cu virfurile ascendente (erecte), scoarta se exfoliaza in fisii lungi; izolat sau in pilcuri; uneori (cultivat la ses), ajunge arbore, avind coroana piramidala ;
- frunzele - aciculare, tari, intepatoare, de 10-15 mm, cite 3 in verticil, pe fata superioara au o dunga alba-albastruie, sint persistente;
- florile = unisexuat-dioice, florile barbatesti ovoide, galbui, se afla la baza frunzelor unui individ, iar cele femeiesti sferice, mici ca un mugure, se afla la baza frunzelor unui alt individ (plante dioice); infloreste in aprilie-mai ;
- fructul = pseudobaca (fruct fals), neagra-albastruie,rse maturizeaza in 2 sau 3 ani; provine din concresterea cupei care gazduieste floarea femeiasca; are miros aromatic si gust dulceag, apoi amarui.
Rezistent la ger si seceta. Nu este pretentios fata de sol. Invadant in lantul carpatic, intre 700 si 1 400 m, coborind pina la 200 m in luminisurile padurilor de foioase sau cotropind pasunile, asa cum se intimpla in unele regiuni (Banat, Oltenia).
|
da
18 m
palmat-lobate (3-5 lobi)
hermafrodite; galbene-verzui
bisamaxe (deschidere 180°)
deal; in amestec cu alte foioase
3.5
Malinul (Paaus racemosa )
da
3-13 m
eliptice
hermafrodite: albe in racene (ciorchini)
drupe negre, mici
deal; paduri, tufisuri etc.
3.6
Mesteacanul (Betula verrucosa)
da
25 -30 m
rombice
uniseiuat-monoice: ♂amenti ♀amenti
samare
deal; prin padurile de fag, taieturi, tufisuri, pajisti etc. (mestecanisuri)
3.7
Paltinul-de-munte (Acer pscudo-platanus )
da
30 m
palmat-lobate (5 lobi)
hermafrodite: in panicule pendente, lungi
bisamaxe (deschidere 90°)
deal; in amestec cu fagul si molidul
3.8
Plopul-tremurator (Populus tremula )
da
30 m
rotunde
o nisexuat-monoice: ♂amenti ♀amenti
capsule
deal si munte; in amestec
3.9
Salcia-plesnitcare Fructele, frunzele si lemnul au intrebuintari medicinale. Astfel, preparatele farmaceutice care contin si ienupar dau rezultate bune in bronsitele catarale, ca antiseptice ale cailor urinare, carminative (expulzarea gazelor intestinale), in digestia gastrica etc.
Fructele, cunoscute sub denumirea de enibahar se intrebuinteaza in bucatarie ca mirodenie (condiment), iar industrial sint intrebuintate la prepararea bauturii alcoolice, gin.
In regiunea alpina si subalpina se mai intilneste si specia ienuparul-pitic (Juniperus nana) (0,50 m), tot forma invadatoare. Tulpinile sale sint amestecate cu cele ale jneapnului. Se recunoaste dupa culoarea mai deschisa a frunzelor destul de dese, prinse pe crengile subtiri.
| Contact |- ia legatura cu noi -| |  |
| Adauga document |- pune-ti documente online -| |  |
| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| |  |
| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |  |
 |
|||
|
|||
Esee pe aceeasi tema | |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||