Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Botanica


Qdidactic » didactica & scoala » botanica
Teiul-cu-frunza-mare (Tilia platyphyllos = T. grandifolia)



Teiul-cu-frunza-mare (Tilia platyphyllos = T. grandifolia)


Teiul-cu-frunza-mare (Tilia platyphyllos = T. grandifolia)

- arbore indigen = 40 m inaltime si 1 m grosime (este cel mai inalt tei de la noi); tulpina dreapta; pe fata interna a scoartei, liberul este foarte bine dezvoltat, folosit pentru legaturi, impletituri ;

- coroana = rara, cu ramuri groase; lujeri puternici, vigurosi, cu muguri mari;

- frunzele = mai mari decit ale teiului argintiu, de 6-12 cm; cordate cu marginile dintate; fata inferioara este paroasa si cu nervatiune pronuntata si de culoare verde-deschis;



- florile = mari, galbui, grupate cite 3-8 in cime pendente prinse pe bracteea caracteristica florilor de tei; au miros foarte puternic si mult nectar; este primul tei care infloreste (in prima jumatate a lunii iunie);

- fructele = achene mari (6-10 mm) cu peretii duri, lemnosi si coaste proeminente.

Este pretentios fata de clima si sol.


b)       fragmentele de tal ce se desprind de planta mama in inmultirea vegetativa

c)        tip de particular de oogamie in care atat gametii masculi cat si cei femeli sunt imobili

d)       tip de inmultire caracteristic algelor brune

e)       tip de aparat vegetativ cenobial


Capitolul 5: Mycophyta, Lichenophyta


18.   Caracterizati pe scurt tipurile de corp vegetativ intalnite in cadrul increngaturii Mycophyta


19.   Dintre speciile toxice din Bazidiomycetae, face parte si:

a)      Synchytrium endobioticum

b)      Morchella esculenta

c)      Plasmopara viticola

d)      Phytophtora infestans

e)      Amanita phalloides

20.   Structura talului de tip homomer intalnit la Lichenophyta implica:

a)      gruparea zonala a componentilor

b)      raspandirea uniforma a masei gelatinoase formata de alga in impletitura laxa a hifelor miceliene

c)      formarea unui cortex extern si a unei axe centrale medulare

d)      diferentierea unui cortex dorsal, a unei zone gonidiale, respectiv a unei zone medulare si a unui cortex ventral

e)      existenta unor substante gelatinoase in cortexul superior

21.   Specia de lichen cu tal filamentos, cenușiu-verzui, fixat pe ramurile arborilor, impiedicand schimbul de gaze cu mediul este:

a)     Usnea florida

b)     Xanthoria parietina

c)      Cladonia rangiferina          

d)      Cetraria islandica

e)      Ervenia prunastri


Capitolul 6: Hepaticophyta, Bryophyta


22.   Precizati care sunt particularitatile celor doua increngaturi ale mușchilor


23.   Structura de forma cilindrica, cu rol de conducere a substantelor nutritive si de imprastiere a sporilor, caracteristica unor specii de muschi se numeste :

a)     capsula

b)     haustor

c)      columela

d)     seta

e)     opercul

24.   Atunci cand anteridiile și arhegoanele sunt dispuse pe ramificatii diferite ale aceleași plante de mușchi vorbim de specii:

a)      dioice

b)      de mușchi hepatici

c)      monoice

d)      de mușchi frunzoși

e)      haplodiplobionte


Capitolul 7: 1.Pteridophyta


25.   Pentru ferigi protalul reprezinta:

a)      generatia diploida

b)      structura pe care se formeaza organele de reproducere - anteridia și arhegonul

c)      sporofitul

d)      generatia de lunga durata

e)      frunza cu rol in producerea sporilor

26.   Prezentati etapele ciclului de viata la ferigi, precizand care sunt organele de inmultire, caracteristicile generatiei gametofitice precum și a celei sporofitice



27.   Speciile de ferigi erbacee perene, cu tulpini și ramuri articulate, costate și brazdate sunt intalnite in:

a)      Ordinul Polypodiales

b)      Familia Lycopodiaceae

c)      Genul Selaginella

d)      Clasa Equisetopsida

e)      Familia Salviniaceae

28.   Familia Marsileaceae cuprinde:

a)      plante de mlaștini, perene, cu rizomi

b)      plante acvatice natante, lipsite de radacini

c)      specii microfile

d)      plante cu frunze reduse la scvame, dispuse in verticil, așezate intr-o teaca comuna

e)      specii cu sori liberi, așezati pe marginea sau pe dosul frunzelor

29.   Cand specia este formata din plante cu frunze cu limbul intreg, lanceolat, cu baza cordata și sori liniari, paraleli cu nervurile secundare, așezati pe dosul trofosporofilelor, aceasta se numește:

a)      Equisetum arvense

b)      Nephrolepis exaltata

c)      Lycopodium selago

d)      Polypodium vulgare

e)      Asplenium scolopendrium


Capitolul 7: 2. Spermatophyta


30.   La plantele cuprinse in Spermatophyta:

a)         corpul vegetativ pluricelular nu este diferentiat in organe

b)         fecundatia poate avea loc in absenta apei, gametii masculi neciliati ajung la cei femeiești prin intermediul tubului polenic

c)          inmultirea se realizeaza prin spori de forme și marimi diferite

d)         gametofitul reprezinta generatia de lunga durata

e)         inmultirea vegetativa se realizeaza prin intermediul fragmentelor de frunzulite, tulpinite, protoneme


Capitolul 7: 2.1. Pinophytina (Gymnospermae)


31.   Dintre cele 4 subclase ale subincrengaturii Pinophytina, Cycadopsida se deosebește prin:

a)      florile femeiești sub forma foliacee, penate cu 2-8 ovule ortotrope dispuse pe margine

b)      ramificarea simpodiala a tulpinii

c)      seminte invelite in aril carnos

d)      radacini cu pneumatofori

e)      flori femeiești in forma de cupa, lung pedunculate

32.   Atunci cand vorbim de specii de plante dioice, cu conurile femeiești alcatuite din solzi carpelari care concresc la maturitate și inchid seminte nearipate, ele apartin genului:

a)      Creste in amestec cu stejarul, gorunul, frasinul, carpenul, ulmul etc, la limita dintre cimpie si deal.

Lemnul sau este folosit in industria chibriturilor, placajelor si a mobilei usoare, iar florile, ca planta medicinala, sub forma de ceai, sint recomandate ca emolient si sudorific.

Dimensiunile sale mari si parfumul florilor il fac sa fie cultivat prin parcuri si gradini, curti etc, ca arbore ornamental.

Datorita uleiului volatil, mucilagiilor si altor substante farmacologice pe care le contin, florile de tei (in general) sint utilizate sub forma de ceai, ca expectorant in bronsite, sedativ in insomnii, stari de agitatie nervoasa etc, calmant in inflamatiile amigdalelor (gargara).

Scoarta are proprietati antiseptice, vasodilatatorii etc. Este contraindicat a se administra pe stomacul gol.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright