Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Botanica


Qdidactic » didactica & scoala » botanica
Tipuri de androceu la flori - formule si reprezentarea grafica a florii



Tipuri de androceu la flori - formule si reprezentarea grafica a florii






6. Pistilul (gineceul), partea femeiasca a florii

n      alcatuit din 3 parti: ovar, stil si stigmat

n      isi are originea in frunze metamorfozate

Ovarul partea bazala a pistilului

n      provine din metamorfoza limbului foliar prin indoirea pe fata superioara a acestuia

n      forma de butelie – inchide un spatiu intern (camera ovariana) in care sunt adapostite ovulele

n      marginile carpelei formeaza placenta, zona de insertie a ovulelor

n      poate fi unilocular (1 loja) sau plurilocular (mai multe loje) – Solanaceae, Liliaceae, Linaceae




Stilul = prelungirea nervurii mediane a limbului carpelar

n      variaza ca lungime T flori longistile sau brevistile (chiar pe aceeasi planta – Primula officinalis)

n      nr. stilelor variaza:

- unul (gineceu monocarpelar)

- mai multe (gineceu pluricarpelar)

n      Insertia stilului pe ovar:

- in prelungirea ovarului

- lateral (Potentilla)

- pe el sau chiar la baza (Lamium)

Exemplu de placentatie axilara la Capsicum sp.



Stigmatul = partea terminala a stilului

n      poate avea forma globoida (Solanaceae), foliacee (Iris), stelata (Papaver)

n      are suprafata papiloasa si lipicioasa, care favorizeaza aderarea si germinarea polenului


n      Gineceul poate avea carpelele libere intre ele (apocarp), sau concrescute (sincarp sau cenocarp):

cu o singura loja ovariana (unilocular)

cu 2, 3 sau mai multe loje (di-, tri- sau plurilocular)

n      Ca pozitie, ovarul ocupa extremitatea terminala a receptaculului, ce e in general convexa si nu concreste cu acesta

Ovar superior, situat in varful receptaculului => floare hipogina

Ovar inferior, afundat complet in receptacul => floare epigina

Ovar semiinferior, afundat pe jumatate in receptacul cu care concreste => floare perigina


n      Si la gineceu, ca si la androceu, pot fi situatii de carpele sterile




Tipuri sexuale de flori si plante

n      Tinand seama de faptul ca staminele si carpelele sunt elementele esentiale ale florii, iar sepalele si petalele elemente accesorii:

- floarea care are stamine si carpele e o floare completa (perfecta)

- floarea care nu are unul din aceste elemente e o floare incompleta (imperfecta)

n      Cel mai adesea, florile sunt perfercte - contin stamine si carpele in stare de functionare => hermafrodite (bisexuate)

n      Florile ce contin numai stamine sau numai carpele se numesc unisexuate (unisexuate mascule, respectiv unisexuate femele)

n      Florile unisexuate pot fi situate:

- pe acelasi individ (Zea mays, Juglans regia) – plante monoice,

- pe indivizi diferiti (Cannabis sativa, Urtica dioica) – plante dioice

n      Intre aceste tipuri nu e o delimitare neta

n      Mai exista situatii cand pe o planta exista flori mascule, pe alta femele si pe alta hermafrodite – plante trioice

n      Exista variatii chiar si in cazul plantelor monoice, cand pe acelasi individ se gasesc flori mascule, femele si hermafrodite => planta poligama (Aesculus hippocastanum, Veratrum album, Ceratonia siliqua, Sanicula europaea)

n      Se pot crea si artificial, pe cale experimentala, tipuri sexuale de flori si plante

n      In natura sexul unor plante poate fi influentat de factori ca: lumina, hrana, atacul unor paraziti.


Formule si reprezentarea grafica a florii

n      Nr. si dispozitia elementelor florale variaza:

- nr. elementelor de pe un cerc poate fi 2, 3, 4 sau mai multe => floare dimera, trimera, tetramera, polimera

- nr. de cercuri pe care se dispun elementele florale poate sa fie 1, 2, 3 sau mai multe: floare monociclica, diciclica, triciclica, policiclica

n      Floarea poate fi:



- izomera (in toate ciclurile se gaseste acelasi nr. de elemente)

- heteromera (nu are acelasi nr. de elemnete pe cicluri diferite)

n      Totodata exista cazuri cand unul din elemente se dispune pe 2 sau 3 cicluri, nu pe unul, de exemplu:

- stamine situate pe un singur ciclu => floare haplostemona

- stamine situate pe un singur ciclu => floare diplostemona

- stamine situate pe un singur ciclu => floare triplostemona

n      Aceste caracteristici impreuna cu cea de simetrie florala pot fi redate prin diagrame si formule florale






Diagrama florala



Tipuri de inflorescente

n      Cand tulpina sau lastarul unei plante se termina cu o singura floare  => solitara (Tulipa, Galanthus, Papaver, Viola)

n      In majoritatea cazurilor insa florile sunt grupate la extremitatea tulpinii sau a axelor secundare T inflorescente

n      Inflorescenta = notiune ce se refera la dispozitia florilor fata de lastarul plantelor si la pozitia pe care o ocupa acesta

n      Aceasta notiune se supune regulilor de ramificatie caracteristice pentru fiecare grupa de plante in parte

n      Dependent de aceste reguli, inflorescentele sunt de mai multe feluri: racemoase, cimoase si anormale

Inflorescente racemoase (monopodiale)

n      sunt foarte asemanatoare cu tipul de ramificatie monopodiala de la tulpina

- cresterea nedefinita a axului inflorescentei

- florile se dezvolta incepand de la baza spre varf (ascendent) sau de la marginea inflorescentei spre centrul ei (centripet)

n      aceste inflorescente sunt simple (situate pe axe de ordinul I) si compuse (situate pe axe de ordin superior)




Racemul simplu (“strugurele” simplu)

n      flori dispuse altern, cu pediceli proprii, de aceeasi lungime, inserati la nivele diferite pe ax => florile se situeaza si ele la nivele diferite

n      Capsella bursa-pastoris (traista-ciobanului), Berberis vulgaris (dracila), Robinia pseudacacia (salcam), Aconitum napelus (omag), Cytisus laburnum (salcam galben)

n      cand florile sunt dispuse pe aceeasi latura a axului inflorescentei => racem unilateral (Convallaria majalis - lacramioara, Digitalis purpurea – degetel rosu)

Corimbul

n      de-a lungul axului inflorescentei se insera florile pe pediceli din ce in ce mai scurti cu cat ne apropiem de varf T florile situate aproximativ la acelasi nivel

n      Cununita (Spirea vanhouttei), unele specii de par (Prunus sp.)

Spicul simplu

n      flori lipsite de pediceli florali (sesile) si protejate la baza de cate o bractee

n      patlagina (Plantago sp.), unele specii de soparlita (Veronica spicata)










Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|