Calitatile unui instrument de evaluare

CALITATILE UNUI INSTRUMENT DE EVALUARE

,,Din aceasta dilema [credem ca] puteti iesi.Am zis!"

Exercitiu

Numiti cele mai importante trei calitati ale unui test, in opinia dvs.:

Argumentati-va optiunile pentru fiecare caz in parte.

Comparati-va optiunile si argumentele cu informatiile din paginile ce urmeaza.

Un test bun trebuie sa fie sigur, valid si practic. Sunt afirmatii evidente, nu-i asa? Ce sa le mai discutam? Si totusi.

FIDELITATEA

Fidelitatea unui test consta in consecventa sa. N-ar avea niciun sens ca un croitor sa ia masuri cu un elastic sau sa masoare lungimea in centimetri si latimea in inch. E nevoie de o banda cu lungime constanta si impartire in elemente egale ca sa iti dai seama daca e necesar sa stramtezi sau sa largesti haina. Nici masurarea obtinuta cu ajutorul testelor nu trebuie sa fie elastica: rezultatul obtinut de un elev trebuie sa fie acelasi, indiferent de varianta de test in cadrul aceluiasi tip (cu orice banda-centimetru, masura taliei e aceeasi) si de profesorul care corecteaza testul (oricine foloseste centimetrul pentru a masura talia, trebuie sa obtina acelasi rezultat).

Un alt aspect de luat in considerare este si consecventa cu care testul masoara permanent acelasi aspect: nu ar avea sens sa pui centimetrul in jurul soldurilor pentru a masura talia. Asadar, fidelitatea se refera la trei aspecte:

imprejurarile in care se aplica un test

modalitatea de marcare;

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

uniformitatea evaluarii

Este așadar important ca atat imprejurarile in care se aplica testul (parcurgerea materiei, durata alocata, forma de prezentare a cerintelor etc.) cat si modalitatile de marcare (criterii si bareme) sa ramana aceleasi, pentru a asigura astfel uniformitatea evaluarii si deci fidelitatea.

Reflecție

1. Comparati rezultatele obtinute de elevii din doua clase paralele la un test si identificați eventualele diferente. De ce credeti ca apar ele?

2. La testul urmator, notati pentru dvs. toate elementele referitoare la imprejurarile de aplicare pentru fiecare clasa (timpul alocat invatarii conceptelor/ elementelor incluse in test, ora exacta a inceperii testului, eventuale intruziuni, cunoasterea de catre elevi sau nu a criteriilor si baremelor de evaluare). Dupa ce terminati de evaluat testele de la clasele paralele, reveniti la aceste notite. Care factori au influentat diferentele?

VALIDITATEA

Se considera ca un test prezinta validitate daca masoara ceea ce se intentioneaza sa se masoare. Daca doresc sa masor abilitatea de exprimare orala, nu voi cere elevilor sa scrie ceea ce au de spus, la fel cum, daca intentionez sa le masor abilitatile in folosirea corecta a semnelor de punctuatie, nu o sa port o conversatie cu ei.

E important totodata sa avem in vedere doua tipuri de validitate cand alcatuim un test: validitatea de continut si validitatea de aspect

Continutul unui test trebuie hotarat in functie de scopul evaluarii. Validitatea de continut este data asadar de legatura dintre obiectivul curricular (CE?), reflectat in obiectivul de evaluare (CAT? CUM?) si obiectivul de continut, traduse in itemi.

Ce cred elevii despre un test? Ce cred alti profesori? Testul li se pare rezonabil, sau prea greu, sau prea simplu? Situatiile de lucru sunt sau nu realiste? Verifica sau nu abilitati exersate la clasa? Singura cale de a afla raspunsul este intreband atat elevii cat si pe alti colegi, fie printr-un chestionar, fie discutand pur si simplu. Opinia lor determina validitatea de aspect a testului respectiv.

Intre fidelitate si validitate exista o relatie complexa - un test poate se poate dovedi fidel fara sa fie si valid, dar nu poate fi valid fara sa fie si fidel. De exemplu: un test cu alegere multipla pe probleme de vocabular poate fi considerat fidel, pentru ca ofera mereu aceleasi rezultate, dar nu va fi valid pentru a masura capacitatea elevului de a intelege un text in care apar acele cuvinte si nici pentru a masura abilitatea de a le utiliza corect si productiv. Pe de alta parte insa, validitatea unui test nu include si fidelitatea. De exemplu, un test ce-si propune sa masoare abilitatea de exprimare orala, printr-o conversatie libera, fara a aborda un subiect anume, si care va fi notat doar prin reactia spontana a profesorului nu va fi si util, deoarece nu va oferi o baza comuna de comparare cu alt elev sau cu acelasi elev, dar evaluat in alte circumstante. O nota la un astfel de test, oricare ar fi ea, nu este relevanta, pentru ca nu ofera informatii suficiente despre abilitatile elevului in acest domeniu, iar evaluatorul nu are repere sigure si constante de evaluare

Reflecție

Dupa aplicarea unui test, inventariati conținuturile care par a fi cel mai putin insusite de un numar mare dintre elevi. Pe ce cunostinte/ abilitati s-ar fi putut baza reusita invațarii, in cazul acestor elevi? Analizati un test anterior in care aceste elemente au fost deja evaluate.

OBIECTIVITATEA

Obiectivitatea nu este neaparat calitatea umana cea mai raspandita. Dar daca in viata de zi cu zi lipsa ei ne afecteaza neplacut in mod mai mult sau mai putin individual, trebuie sa fim totusi de acord ca in scoala absenta ei poate crea multe neplaceri.

Asadar, ce-i de facut ?

In primul rand, sa nu ne amagim crezand in atingerea obiectivitatii absolute. Dar solutii exista si cea mai la indemana, desi nu neaparat si cea mai simpla este standardizarea testelor. Ea functioneaza deja de ani buni la nivel central prin examenele nationale, dar se poate aplica si local, in cadrul catedrei, sau individual, la clasa. Pentru aceasta este insa necesara stabilirea mai intai a unor criterii de notare precise (ele exista in prezent doar pentru clasele a IV-a, a VIII-a si a XII-a si nu sunt chiar simplu de aplicat!). Pentru mai multe informatii, vezi http://www.edu.ro/index.php/articles/curriculum

Abia apoi vor urma realizarea si aplicarea testelor. Oricum, o discutie in cadrul catedrei pentru stabilirea unor criterii de notare, pentru crearea si - de ce nu ? - prezentarea publica a unor descriptori de performanta ar putea fi un punct de plecare. Nu trebuie sa ne temem ca nu stim sa construim in mod absolut stiintific descriptorii de performanta. Orice profesor poate spune, intr-o forma mai mult sau mai putin ortodoxa, ce se asteapta sa stie si sa faca elevii sai la sfarsitul unei perioade de lucru cu acestia. (vezi anexa de la pagina 134???????)

CARACTERUL PRACTIC/ APLICABILITATEA

Aceste intrebari vizeaza aspectele practice ale aplicarii testului la care este bine sa ne gandim dinainte. Asa cum munca profesorului nu poate fi eficienta fara o planificare prealabila (constand fie si doar in a verifica daca functioneaza casetofonul si daca banda este potrivita pentru lectie, daca merge retroproiectorul etc.), si un test trebuie sa fie bine organizat dinainte. Caracterul practic este deci de ordin administrativ. Un test sigur si valid din punct de vedere al continutului nu ne va fi de mare folos daca e costisitor (multe foi de multiplicat), daca implica o procedura complicata de administrare si va consuma prea mult timp la corectare. Pe langa celelalte calitati, un test trebuie sa fie economic din punct de vedere al timpului (pregatire, administrare si marcare) si din punct de vedere al costului (materiale, timp ascuns consumat). Desi toate acestea tin de evidenta, in timpul pregatirii unui test, intre atatea detalii care trebuie avute in vedere, se poate intampla sa neglijam tocmai aspectele practice. Iar aceasta poate influenta negativ celelalte aspecte ale evaluarii

PUTINA RECAPITULARE SI UN .PORTRET!

Asadar, in cea mai buna dintre lumile posibile, un test ar trebui sa fie rapid, precis si ieftin. Perfect valabil in teorie, dar greu de realizat in practica. Pentru ca, din pacate, cele trei calitati nu fac casa buna alaturi. Un test care sa consume putin timp are si putine sanse sa fie precis. Iar precizia implica resurse la care nu totdeauna avem acces.

Nimeni nu-i perfect! Dar ne poate cineva impiedica sa dorim?

Iar scopul parcurgerii paginilor ce urmeaza este tocmai acela de a oferi suportul necesar indraznelii de a ne dori "perfectiunea" (didactica, desigur!) si, poate, de a ne ghida sa ajungem  macar intr-o regiune cat mai aproapiata de aceasta!