Dezavantajele implementarii Procesului de la Bologna in sistemul universitar din Romania - proiect de cercetare

Dezavantajele implementarii Procesului de la Bologna in sistemul universitar din Romania

- proiect de cercetare -

Introducere

Echipa noastra si-a ales acest proiect de cercetare deoarece ni s-a parut un subiect foarte important si foarte delicat in ceea ce priveste sistemul de invatamant universitar si in principal noi studentii afectati de birocratie si de persoane incapabile pentru realizarea unei asemenea reforme precum procesul de la Bologna.

Procesul Bologna este una dintre cele mai bune reforme concepute in ultima jumatate de secol in ceea ce priveste sistemul educational, nu doar cel universitar. Aplicarea sa la noi este una deficitara si dezavantajoasa dupa cum vom demonstra, deoarece persoanele care l-au aplicat nu au fost, si nici in ziua de astazi, nu sunt competente. Nu numai noi am avut probleme ale aplicariii negative, si alte tari s-au confruntat cu unele dificultati dar studentii au facut proteste in privinta aceasta si au aparut unele modificari sau vor aparea, se pare ca la noi nepasarea creste considerabil, nici macar noi studentii care ar trebui sa fim primii care au ceva de spus in aceasta privinta conform principiului "In viziunea SEIS studentii nu sunt nici "clienti" nici "materie prima" pentru universitati. Sunt parteneri cu drepturi depline si participa la toate deciziile care se iau atat in privinta continutului, cat si a organizarii educatiei. Acest principiu s-a materializat in faptul ca studentii ocupa 25% din locurile in senatele si consiliile universitatilor. Cu toate acestea, asa cum declarau ministrii educatiei la Berlin, e nevoie sa creasca implicarea efectiva a studentilor in luarea deciziilor" nici un student nu face nimic desi avem acest drept,se pare.

Istoria Sistemului Bologna: Pe data de 19 iunie 1999, la un an dupa Declaratia de la Sorbona, Ministrii responsabili pentru invatamantul superior din 29 de tari europene au semnat Declaratia de la Bologna, convenind asupra a sase obiective comune importante pentru dezvoltarea coerenta si armonioasa in domeniul invatamantului superior pentru anul 2010.

Scopurile prevazute de Declaratia de la Sorbona erau:

Recunoasterea diplomelor: adoptarea unui sistem de diplome comparabile si bine definite;

Adoptarea unui sistem bazat pe doua cicluri (bachelor / master);

Implementarea sistemului de credite (ECTS);

Promovarea mobilitatii;

Promovarea cooperarii europene in domeniul asigurarii calitatii;

Promovarea dimensiunii europene in invatamantul superior

Procesul Bologna a insemnat pentru toate statele participante reforme profunde ale invatamantului superior, marcate prin schimbari de legislatie si reconsiderarea principiilor de baza ale procesului educational pentru o societate bazata pe cunoastere.

Principalul for de decizie in cadrul Procesului Bologna este Grupul de urmarire a implementarii Procesului Bologna (BFUG), unde cele 47 de state participante la proces sunt reprezentati la nivel de secretar de stat, director general sau expert.

Progresele realizate in indeplinirea obiectivelor Bologna sunt marcate prin rapoartele nationale bienale, realizate in vederea conferintei ministrilor responsabili pentru invatamant superior din tarile participante la Procesul Bologna. Progresele sunt astfel evaluate in cadrul procesului de stocktaking, iar rezultatele acestui proces de inventariere se concretizeaza in prezentarea unui scor de tara conform progreselor realizate si stadiului reformelor. Pana acum au fost realizate trei astfel de exercitii de evaluare - in 2005, 2007 si 2010.

Romania a semnat Declaratia de la Bologna in 1999, angajandu-se astfel sa includa obiectivele stabilite in prioritatile invatamantului superior romanesc.

La urmatoarea conferinta ce a avut loc la Praga pe data de 19 mai 2001, numarul obiectivelor a crescut de la 6 la 9, iar statele semnatare si-au reafirmat obligatiunile de a forma Spatiul European al invatamantului superior pana in 2010.

La Praga s-au mai adaugat inca alte trei obiective:

Invatarea pe tot parcursul vietii;

Dimensiunea sociala;

Promovarea caracterului atractiv al spatiului european al invatamantului superior.

Pe data de 19 septembrie 2003, Ministrii responsabili pentru invatamantul superior din 33 de tari ale Europei s-au intalnit la Berlin cu scopul de a analiza progresele obtinute in domeniu si de a stabili prioritatile si noile obiective pentru anii urmatori cu scopul de a accelera formarea Spatiului european al invatamantului superior. La Berlin, Ministrii au stabilit necesitatea ca Spatiul European al invatamantului superior sa beneficieze de sinergiile cu Spatiul European al cercetarii, consolidand astfel o Europa bazata pe cunoastere. Scopul acestei actiuni este de a pastra bogatia culturala si diversitatea lingvistica a Europei, precum si de a educa potentialul de inovatie, de dezvoltare economica si sociala prin cooperarea intre institutiile europene de invatamant superior.

Conferinta ministrilor de la Bergen din 2005, a adus pe agenda ministrilor europeni pentru invatamant superior implementarea cadrelor nationale pentru calificari, acordarea si recunoasterea diplomelor comune, inclusiv la nivel doctoral si crearea de oportunitati pentru trasee educationale flexibile in invatamantul superior, inclusiv prin proceduri de recunoastere a invatarii anterioare.

In mai 2007, ministrii prezenti la Londra au luat in discutie caracteristicile Spatiului european al invatamantului superior, stabilind ca prioritati pentru urmatorii doi ani: mobilitatea, dimensiunea sociala, culegerea de date statistice si angajabilitatea absolventilor.

Conferinta ministrilor de la Leuven din aprilie 2009 a agreat prioritatile strategice pentru urmatorii 10 ani de consolidare a Spatiului european al invatamantului superior, precum:

cresterea accesului la invatamant superior prin furnizarea de oportunitati egale pentru toate categoriile sociale, in special cele subreprezentate;

asigurarea accesului la invatarea de-a lungul intregii vieti ca parte integrala a sistemului de educatie,

asigurarea unor calificari relevante pentru nevoile pietei muncii printr-o mai buna colaborare a universitatilor cu angajatorii;

continuarea reformei curriculare prin dezvoltarea de rezultate ale invatarii pentru programele de studiu, dar si pentru cursurile individuale;

cresterea calitatii cercetarii in cadrul programelor doctorale;

internationalizarea activitatilor universitatilor in vederea cresterii atractivitatii invatamantului superior european;

cresterea mobilitatilor prin dezvoltarea de oportunitati de studiu in alte tari, astfel incat pana in 2020 cel putin 20% din absolventii de invatamant superior sa beneficieze de astfel de oportunitati;

imbunatatirea culegerii datelor pentru monitorizarea implementarii obiectivelor Bologna;

diversificarea surselor de finantare a institutiilor de invatamant superior.

Stabilirea temei de cercetare

Am stabilit ca tema de cercetare "Dezavantajele implementarii Procesului de la Bologna in sistemul universitar din Romania".

S-au constatat unele dificultati in implementarea Procesului de la Bologna, stundetii resimtind din plin dezavantajele acestuia. De aceea este foarte important sa se actioneze cat mai rapid si mai eficient posibil in gasirea si implementarea unor actiuni concrete care sa duca la o aplicare ad litteram a prevederilor de la Procesului de la Bologna.

Fixarea obiectivelor cercetarii

Obiectivul principal al cercetarii l-a constituit identificarea dezavantajelor implementarii Procesului de la Bologna in sistemul din Romania.

Documentarea preliminara

Cititi fonetic

Documentarea pentru aceasta tema a necesitat o documentare a literaturii de specialitate in domeniul educatiei si Procesului de la Bologna in privinta sistemului universitar, cu accent pus pe dezavantajele implementarii acestuia.

Delimitarea universului cercetarii

Universul cercetarii este constituit de tinerii studenti in sistemul universitar din Romania cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani.

6. Cadrul teoretic al cercetarii

a) Definirea fenomenului:

Procesul Bologna reprezinta un cadru prin intermediul caruia statele europene si-au propus sa creeze, pina in 2010, un Spatiu Unic European al Invatamintului Superior.

b) Istoria sistemului:

Realizarea acestui scop are rolul de a dezvolta in Europa o economie competitiva, bazata pe cunoastere, care ar avea potentialul de a oferi locuri de munca mai bune si de a crea o mai mare coeziune sociala.

Esenta Procesului Bologna consta in constientizarea faptului ca Europa Cunoasterii este un factor indispensabil al cresterii social-umane, precum si o componenta esentiala a procesului de consolidare si imbogatire a cetateniei europene.

            Procesul Bologna incepe un an inainte de semnare a Declaratiei de la Bologna.

La 25 mai 1998, ministrii responsabili pentru invatamantul superior din Franta, Italia, Marea Britanie si Germania au semnat Declaratia de la Sorbona. Scopul acestui act consta in armonizarea arhitecturii sistemului European al Invatamantului Superior. Declaratia s-a axat pe necesitatea convergentei cadrului general al calificarilor si treptelor de studii intr-un spatiu european al invatamintului superior. Scopul declarat poate fi atins prin stabilirea unui sistem comun de studii superioare bazat pe anumite trepte de invatamnt (Bachelor, Master, Doctorat), precum si prin intensificarea si facilitarea mobilitatii studentilor, profesorilor, recunoasterea titlurilor si a calificarilor academice.

Referat: Proiect tematic - jurnalul de toamna - legumele, fructele și vitaminele Referat: Proiect de activitate integrata: grupa mijlocie - in ograda la bunica

La 19 iunie 1999, ministrii responsabili pentru Invatamantul Superior din 29 de state, au afirmat intentia de a sustine si promova ideea crearii Spatiului European al Invatamantului Superior pana in anul 2010, prin semnarea la Bologna, a Declaratiei cu acelasi nume.
             La 19 mai 2001, 33 de ministri europeni responsabili pentru Invatamantul Superior se intalnesc la Praga si, in vederea realizarii demersului formulat la Bologna, au determinat obiective noi.

Dupa Conferinta de la Praga a urmat Conferinta de la Berlin din 19 septembrie 2003, unde ministrii educatiei din 33 de tari europene au considerat necesara introducerea celui de-al treilea ciclu - doctorat, in vederea asigurarii unei corelari strinse dintre Spatiul European al Invatamintului Superior si Spatiul European al Cercetarii intr-o Europa a Cunoasterii.

In cadrul Conferintei de la Berlin, au aderat la Procesul de la Bologna Rusia si ex-tarile Iugoslave. Actualmente, 40 de tari sunt membri ai Procesului de la Bologna.

In mai 2005, la Bergen, in cadrul conferintei ministrilor europeni, responsabili de invatamintul superior la Proces a aderat si Republica Moldova, de rind cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia si Ucraina.
            La conferinta ministeriala de la Londra, 2007, s-au luat masuri pentru infiintarea unui Registru al Agentiilor Europene de Asigurare a Calitatii in invatamantul superior cu scopul de a creste increderea in sistemul educational european si s-a adoptat o strategie cu privire la dimensiunea globala a Spatiului European pentru invatamant superior.

In aprilie 2009, la Leuven, Ministerele responsabile cu educatia superioara din 46 de tari semnatare ale Procesului Bologna s-au intalnit la Leuven si Louvain-la-Neuve pentru a stabili prioritatile pentru Spatiul European al Invatamantului Superior pana in 2020.  Acestia au subliniat in special importanta invatarii pe tot parcursul vietii, largirea accesului la educatia superioara si mobilitatea. Pana in 2020, cel putin 20% din absolventii Spatiului European al Invatamantului Superior vor fi trebuit sa fi studiat sau sa fi participat la un program de formare in afara tarii.

In martie 2010, la Viena a fost lansat Spatiul European al Invatamantului Superior de catre ministri de resort ai tarilor participante in Procesul Bologna. In cadrul conferintei ministri au realizat ca unele obiective ale procesului Bologna nu au fost bine implementate si explicate si au decis sa colaboreze strans cu toti studentii si alti actori implicati pentru a imbunatati mobilitatea, angajabilitatea si sa isi mareasca eforturile de dezvoltare a dimensiuni sociale pentru a permite accesul tuturor la un invatamant superior de calitate.

Putem constata ca Procesul de la Bologna defineste 11 actiuni sau masuri specifice in drumul spre atingerea unui obiectiv mai general - crearea Spatiului European al Invatamintului Superior, care la rindul lui va contribui la realizarea scopului ambitios, ce prevede crearea, in arealul Europei, a celei mai competitive si mai dinamice economii din lume.

8. Elaborarea ipotezelor

Cu cat Procesul de la Bologna va fi in continuare aplicat gresit, cu atat sistemul universitar romanesc va avea de suferit.

Daca problema comasarii materiilor nu va fi solutionata, atunci numarul absolventilor slab pregatiti va creste.

Cu cat sistemul universitar romanesc nu va suferi imbunatatiri cu atat se vor inrautatii efectele aplicarii procesului Bologna.

9. Definirea conceptelor

Definirea nominala

1 Procesul de la Bologna = un cadru prin intermediul caruia statele europene si-au propus sa creeze un Spatiu Unic European al Invatamintului Superior;

2 Sistemul universitar romanesc =  in conformitate cu Legea educatiei (adoptata in 1995), sistemul educativ romanesc este reglementat de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii ( MECI ). Invatamantul superior este aliniat la Spatiul european al invatamantului superior;

3 Comasarea materiilor = comprimarea volumului de informatii;

4 Absolventi slab pregatiti = persoane care nu au acumulat nivelul minim de cunostinte dupa terminarea ciclului universitar.

5 Efectele aplicarii procesului Bologna = urmarile aplicarii reformelor educationale ale sistemului.

Definirea operationala

1 Sistemul de la Bologna = un cadru prin intermediul caruia statele europene sa beneficieze de un invataman de calitate fara repercursiuni.

2 Sistemul universitar romanesc = sistem capabil care sa ofere un viitor tuturor absolventilor.

3 Comasarea materiilor = Micsorarea volumului de informatii conform cu reducerea perioadei de studiu/reducerea numarului de ore.

4 Absolventi = persoane care au acumulat un anumit nivel de cunostinte dupa incheierea unui ciclu educational.

5 Efectele aplicarii procesului de la Bologna = o imbunatatire a sistemelor educationale in tarile in care este aplicat.

10. Tipul de cercetare

Tipul de cercetare folosit va fi unul bazat pe interactiunea cu populatia, iar aceasta interactiune se va realiza prin intermediul unei anchete in care se va utiliza tehnica chestionarului.

11. Selectarea surselor de informare

In cercetarea "Dezavantajelor implementarii Procesului de la Bologna in sistemul universitar din Romania" se face apel la consultarea literaturii de specialitate din domeniul Procesului de la Bologna, si, de asemenea se vor folosi rezultatele anchetei pe baza de chestionar prin care dorim sa aflam opinia studentilor asupra acestei implementari.

12. Specificarea unitatilor studiate

Cadrul cercetarii - studentii Universitatii din Pitesti.

Se va include in esantion stundetii din toate sectiile universitatii. Pentru a fi incluse in esantion, persoanele internate vor trebui sa aiba varsta cuprinsa in 18 si 25 ani.

13. Alegerea metodelor de cercetare

Metoda aleasa este ancheta sociologica. Ancheta sociologica reprezinta o metoda de cercetare in care cercetatorul culege informatii pe cale verbala si realizeaza o analiza multivariala a variabilelor sociale in vederea realizarii unei solutii la o problema sociala. Astfel, prin metoda anchetei putem realiza o cercetare mai in profunzime a unei probleme de interes social.

14. Alegerea tehnicilor si intrumentelor de lucru

Pentru metoda anchetei se va folosi chestionarul ca tehnica de cercetare ce consta dintr-un ansamblu de intrebari scrise, care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate inscris.

Astfel, prin tehnica chestionarului se pot obtine date exacte referitoare la o persoana sau la un grup social, cum este cazul studentilor.

Ca instrument de lucru se va folosi ghidul de chestionar.

15. Elaborarea instrumentului de cercetare

Chestionar

1. Ce este cel mai important, dupa parerea dumneavoastra, sa stea in atentia unui tanar cand isi alege facultatea pe care vrea sa o urmeze?

2. Sunteti familiarizat cu schimbarile aduse de Procesul de la Bologna invatamantului universitar romanesc?

a) Da.

b) Nu.

3. Cum credeti ca s-a adaptat invatamantul universitar romanesc schimbarilor sistemului?

a) Foarte bine.

b) Bine.

c) Nu prea bine.

d) Nu stiu.

4. Credeti ca invatamantul universitar romanesc  prezenta un grad mai ridicat de eficienta cu sistemul preBologna?

a) Da.

b) Nu.

5. Considerati ca statul roman creeaza conditii propice pentru dezvoltarea personala si/sau profesionala a studentilor sai?

a) Da.

b) Da, dar nu suficient.         

c) Nu.

6. Va considerati dezvantajat in calitate de student, in Romania?

a) Da.

b) Nu.

7. Preconizati o imbunatatire a calitatii abordarii Procesului de la Bologna?

a) Da.

b) Posibil, depinde de implicarea celor in masura.

c) Nu foarte curand.

d) Nu.

8. Ati prefera sa urmati studiile superioare intr-o alta tara?

a) Da.

b) Nu.

Pentru cei care au raspuns "Da" la intrebarea anterioara, urmeaza intrebarile 9 si 10, pentru cei care au raspuns "Nu", urmeaza intrebarea 11.

9. Unde ati vrea sa studiati?

10. De ce considerati ca aceasta tara v-ar oferi mai multe oportunitati?

11. Considerati ca Romania va creeaza conditiile necesare unei dezvoltari mai bune ca in Occident?

a) Da.

b) Nu.

12. Este reducerea ciclului de licenta la 3 ani benefica pentru studenti?

a) Da.

b) Nu.

Pentru cei care au raspuns "Da" la intrebarea anterioara, urmeaza intrebarea 13, pentru cei care au raspuns "Nu", urmeaza intrebarile 14 si 15.

13. Din ce cauza vi se pare benefica aceasta schimbare?

14. Considerati ca cei 3 ani sunt suficienti pentru asimilarea informatiilor?

a) Da.

b) Nu.

15. Credeti ca dobandirea studiilor de licenta fara master sunt suficiente pentru obtinerea unui loc de munca pe plan european?

a) Da.

b) Nu.

16. Ce motive v-ar putea impiedica sa urmati studiile de master?

a) Financiare.

b) Lipsa timpului necesar.

c) Alte motive.

17. Credeti ca Occidentul ofera posibilitati mai avantajoase decat in Romania?

a) Da.

b) Nu.

c) Nu stiu.

18. Schimbarile aduse de Procesul de la Bologna au creat un context mai avantajos pentru studenti decat precedentul sistem universitar?

a) Da.

b) Nu.

19. In ce categorie de varsta va incadrati?

a) sub 19 ani.

b) 19-22 ani.

c) 22-25 ani.

d) peste 25 de ani.

20. Ce profesie aveti?

a) Elev.

b) Student.

c) Student si angajat.

d) Angajat.

21. Ce studii aveti?

a) Liceale.

b) Universitare.

22. Aveti un venit propriu?

a) Da.

b) Nu.

23. Daca ati raspuns "Da" la intrebarea anterioarea , ce venit aveti?

a) sub 150 RON.

b) 200 - 500 RON.

c) peste 500 RON.

24. Ce nationalitate aveti?

a) Romana.

b) Alta.

Pentru a evidentia dezavantajele implementarii gresite ale Procesului de la Bologna sunt destule exemple preum urmatoarele:

 Dictionar - Afisati dictionarul detaliat

"Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava

ECTS - implementare defectuoasa

Una dintre problemele cele mai importante in Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava o reprezinta implementarea Sistemului European de Credite Transferabile. Modul de alocare a creditelor nu este omogen si clar definit.

Creditele sunt in general alocate in functie de importanta pe care profesorul o acorda cursului si a numarului de ore de contact, astfel incat creditele masoara volumul de munca depus de profesor si nu cel depus de studenti. Un alt criteriu folosit in alocarea creditelor este relevanta pe care o are cursul in cadrul specializarii respective. Daca cursul arerelevanta in formarea profesionala a studentilor si in dobandirea competentelor  specifice specializarii acestuia ii sunt alocate mai multe credite (6; 7 credite). Cursurilor tangentiale specializarii le sunt alocate mai putine credite (2 credite) desi volumul de munca depus de studenti este destul de mare. Acelasi curs poate avea 6 sau 2 credite in functie de facultatea sau de specializarea la care este predat.

In Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava, ECTS nu a fost implementat in

colaborare cu studentii, iar munca acestora, in general, nu este luata in considerare la

stabilirea numarului de credite alocate cursurilor. In foarte putine cazuri, estimarea volumului de munca depus de studenti este facuta de catre profesori, dar fara consultarea studentilor. Creditele sunt alocate numai pentru activitatile prevazute in curriculum (cursuri obligatorii si facultative) nu si pentru activitatile extra-curriculare.

Sistemul actual de alocare a creditelor implementat in USV nu este compatibil cu

sistemele implementate in universitatile din Uniunea Europeana, iar mentinerea acestui mod gresit de implementare ar putea duce la nerecunoasterea diplomelor, obtinute de studentii nostri in spatiul european.

Universitatea de Medicina si Farmacie - Iasi

Implementarea ECTS in cadrul UMF Iasi

Regulamentul de Studii Universitare la UMF Iasi precizeaza ca in facultatile

universitatii se aplica "in mod obligatoriu" Sistemul European de Credite Transferabile si de Acumulare si ca aceste credite apreciaza cantitatea medie de munca efectuata de student pentru insusirea unei discipline. Practic, creditele exista dar calcularea lor nu se face in mod realist, ci in functie de orele de contact cu cadrele didactice sau de importanta pe care o acorda profesorii disciplinei respective. Se ajunge in situatii in care studentii sunt nevoiti sa acorde timp si efort suplimentar unor discipline care, la sfarsitul cursurilor, nu le asigura insusirea unor competente necesare pentru formarea lor profesionala. Creditele sunt negociate intre unii profesori, iar riscul major il constituie faptul ca, petrecand un timp indelungat pentru parcurgerea unor materii de pe urma carora nu vor acumula aptitudini importante ci doar informatii teoretice care trebuie apoi reproduse la examen, studentii nu mai au timp suficient pentru materii la care volumul de munca in timpul stagiilor si individual este mai mare iar rezultatele invatarii sunt mai valoroase si eventual constituie o baza pentru materii care vor fi studiate ulterior. In consecinta studentul trebuie sa munceasca mai mult pentru un credit, dar care nu este calculat corespunzator. Din chestionarele de evaluare reies aceste probleme precum si disproportia intre numarul de ore de curs, numarul de ore de stagiu si numarul de credite.

Alte probleme:

- obiectivele cursurilor sunt definite in termeni de rezultate ale invatarii numai pentru

unele cursuri, in principal din ciclul clinic, in care studentul trebuie sa obtina competente

practice (de exemplu citirea unei radiografii toracice sau a unui traseu electrocardiografic);

astfel este diminuata importanta rezultatelor invatarii in anii preclinici, in care evaluarea

devine un scop in sine al cursurilor si constituie reproducerea in scris sau oral a informatiilor acumulate;

- unele materii au teoretic un numar (mic) de credite alocat dar de care nu se tine

cont la calculul final, deoarece aceste credite sunt transferate altei materii;

- programa nu este revazuta de la un an la altul, deseori e aceeasi ani la rand, iar

studentii nu sunt mai niciodata consultati, nici macar pentru modul de desfasurare a lucrarilor practice;

- studentii nu sunt informati suficient in privinta transferului de credite si de aceea

acesta nu este utilizat.

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Credite in UPB

Ce inseamna punctele de credite pentru studentii din Politehnica?

Sunt 3 perioade intr-un an cand studentul se gandeste foarte serios la importanta

punctelor de credit.

Prima perioada de sesiune, fie ca e de iarna sau de vara, dar mai ales in toamna,

cand studentul isi calculeaza numarul de puncte de credit pentru a trece anul. Atunci

studentul politehnist acorda o importanta extraordinara acestora, el se gandeste cum sa faca sa isi stranga creditele, examenele se numara in credite, studentul isi face strategii:

examene cu mai putine credite, dar mai usoare sau examene cu un numar mare de credite,

dar mai greu de luat. Oricum ar fi el gaseste solutia cea mai buna, are intre 25-30 puncte de credit lipsa: e ok, a trecut anul!

Bucurie mare in sufletul studentului politehnist pentru ca a trecut anul, dar nu tine

mult pentru ca punctele de credit se transforma in bani: 1 punct de credit = 30 RON.           Acum studentul isi analizeaza situatia din nou: cate restante sunt pe semestrul I, cate pe semestrul II, cate din ele vor fi lasate pe toamna si ce se mai adauga in decursul acestui an. Si astfel studentul politehnist isi face strategia punctelor de credit pe un an! Dar si de aceasta data sigur gaseste cea mai buna solutie, doar a fost invatat sa se descurce.

Dupa calcularea creditelor in bani, studentul revine la credite ca un numar, deoarece

ii trebuie si loc in camin. Cei cu pana la 25 credite lipsa stau linistiti. Stiu ca perseverenta e cea mai buna solutie si pana pe 4 octombrie au loc in camin. Cei cu mai mult de 25 de

puncte de credit lipsa sunt mai ingrijorati, isi petrec mai multe ore in facultate, la usa

prodecanului pe social. Dar daca sunt isteti vor avea si ei in maxim 2 saptamini loc in camin.

Dupa ce au rezolvat si aceasta problema punctele de credit se transforma iar in bani: 10 puncte de credit = 300 RON, 15 puncte de credit = 450 RON, daca platesc restanta trebuie sa iau si examenul , il pot lua acum sau il las pentru la anul?!

Oare cand vor afla studentii politehnisti ca punctele de credit inseamna volumul de

munca depus de student pentru a atinge obiectivele cursului?

Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca

Credite la UBB

In cazul Universitatii "Babes-Bolyai" s-a adoptat, la sedinta Senatului Universitatii, in aprilie 2003, Sistemul European de Credite de Transfer si Acumulare.

Criteriile de aplicare a ECTS sunt uneori confuze, volumul de munca al unui student

mediu pentru a acumula competentele aferente unei discipline fiind uneori inlocuit de

numarul de ore de predare propriu-zisa. Probleme apar la inceputul semestrului si la

precizarea obiectivelor ca efecte ale invatarii si competentelor ce vor fi dobandite de

studenti. De asemenea, nu exista o percepere uniforma a modului in care poate fi masurat

volumul de munca al studentului. Desi in majoritatea facultatilor este implementat sistemul ECTS, exista inca serioase probleme in ceea ce priveste recunoasterea. In cazul

recunoasterii creditelor din timpul mobilitatilor studentesti, se intampina probleme din cauza neconcordantei titlului cursului din Romania cu cel din Universitatea partenera.

S-au identificat si probleme privind functionarea ECTS ca un sistem de acumulare a creditelor, acest aspect nefiind precizat deloc in regulamentul de functionare a activitatii didactice pe baza Sistemului de credite transferabile. De asemenea, acest regulament este formulat neclar, el neexplicand modul de alocare a creditelor si nici distribuirea numarului de credite pe discipline.

Incepand cu anul universitar 2006/2007, exista elaborat un ghid de studii, care este afisat pe site-ul universitatii, insa nu a fost distribuit gratuit la inceputul anului universitar nici studentilor, nici cadrelor didactice.

Acest ghid respecta multe dintre standardele de prezentare, insa nu este specificata perioada/perioadele din fiecare semestru/an universitar in care se fac optiuni pentru (pachete de) discipline optionale si facultative cuprinse in planul de invatamant al semestrului /anului urmator si nici conditiile in care se aplica sistemul optiunilor multiple la nivel disciplinar sau la nivel de grup de discipline (regulile care permit transferul de credite obtinute prin promovarea unei/unor discipline la alte facultati/universitati), chiar daca aceasta/acestea figureaza in programul de predare al propriei facultati.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj-Napoca

ECTS si UMF Cluj

Cand vorbim de credite transferabile in cadrul UMF Cluj, de altfel universitate de

prestigiu din tara, nu putem sa nu remarcam o diferenta evidenta intre forma si continut. In toate discursurile conducerii, implementarea sistemului de credite transferabile ECTS este vazuta ca o mare reusita care ne apropie si mai mult de invatamantul european.

Toata lumea aplauda, este mandra ca studiaza intr-o Universitate cu un pas mai aproape de Europa, dar totul incepe sa se dezumfle cand incepi sa vezi realitatea.

Intr-adevar, exista un sistem de credite transferabile, 60 pentru fiecare an de studiu,

pentru a promova un an este nevoie de 45 de credite, restul putand fi transferate pentru anul urmator.

Transferul creditelor este bineinteles contra cost si foarte utilizat de cei care nu

reusesc sa-si ia toate examenele, o metoda foarte buna de a scoate niste bani de la studenti. Astfel, sistemul de credite transferabile ECTS menit sa promoveze invatamantul centrat pe student, in care creditele de studii sa reflecte relatia dintre necesarul de efort depus pentru invatare si rezultatele obtinute, se transforma in contextul scolii medicale clujene, la posibilitatea mentinerii unui numar cat mai mare de studenti, care se va evidentia apoi in salariile cadrelor didactice.

De asemenea, procesul de acordare a creditelor diferitelor cursuri se bazeaza doar pe numarul de ore pe care materia respectiva il insumeaza in orar si nicidecum pe o evaluare a obiectivelor cursului si a timpului necesar petrecut de student pentru a-si insusi cunostintele necesare. Se ajunge astfel, la situatii in care materii depasite, care nu-si mai gasesc nici o utilitate sa fie cotate cu un numar mai mare de credite in detrimentul unor materii foarte importante, cu utilitate evidenta pentru profesia viitoare. Un avantaj al creditelor de care se bucura si studentii clujeni este posibilitateaparticiparii in programele de mobilitate, astfel putand fi recunoscute cursurile studiate in strainatate sau la alte facultati din tara. (Exista programe initiate de catre organizatiile studentesti din cadrul celor 3 specialitati: Medicina, Farmacie si Medicina Dentara care permit schimburile studentesti pe perioada unei saptamani la diferite facultati de profil din tara. Programul se desfasoara bianual.)

In concluzie, ne dam seama ca exista dorinta generala de implementare a sistemului de credite transferabile ECTS si, probabil, cu mai multa munca si colaborare cu studentii se va putea ajunge in viitorul apropiat sa ne bucuram cu totii de facilitatile pe care acesta le ofera.

Academia de Studii Economice

ECTS

Nu ma indoiesc ca ECTS, alaturi de sistemul bazat pe cele 3 cicluri, reprezinta una dintre cele mai cunoscute linii de actiune ale Procesului Bologna care, de bine de rau, au prins radacini in mai toate universitatile din tara.

In cazul ASE-ului, problematic este felul in care acest sistem a fost implementat si, anume, strictetea cu care au fost respectate prevederile ghidului ECTS. Remarcam, nu de putine ori, o materie la care efortul si timpul alocat atingerii rezultatelor invatarii este

subevaluat, creditele aferente materiei respective fiind alocate prin prisma renumelui

obiectului de studiu sau, de ce nu, chiar al profesorului care sustine acel curs.

La inceputul nici unui semestru, la cursul administrativ, nu mi-a fost dat sa aud,

macar pentru a fi respectate formalitatile, o scurta prezentare a felului cum au fost alocate

aceste puncte de credit. S-au expus asteptarile la finele cursului respectiv, rezultatele

invatarii, dar nu din perspectiva punctelor de credit. Perceptia semnificatiei creditelor este

destul de vaga, mai ales in randul studentilor (care, de cele mai multe ori, recunosc in

acestea o modalitate de a evalua daca promoveaza sau nu anul universitar), dar si in cazul

cadrelor didactice. Dovada a acestui fapt ramane aplicarea deficitara a sistemului in anumite aspecte ale sale."[2]

Exemplele mai pot continua. In concluzie, Procesul de la Bologna este o reforma excelenta, dar interpretata si aplicata in mod gresit in tara noastra, destul de multi studenti fiind nemultumiti.

BIBLIOGRAFIE

1. Alianta nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania in cadrul proiectului Saptamana Bologna in Universitati, Cartea Neagra a Sistemului Bologna
2. www.scribd.com
3. www.edu.ro