Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Didactica


Qdidactic » didactica & scoala » didactica
Copiii, intre educatie si violenta din scoli



Copiii, intre educatie si violenta din scoli


A.S.E.

Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica



Introducere


Justificarea cercetarii


Violenta umana este una dintre principalele preocupari ale cercetatorilor datorita evolutiei ingrijoratoare a criminalitatii, a diversificarii tipurilor si modurilor de manifestare a acestui fenomen, fapt pentru care se incearca tot mai mult ca aceasta problema sa fie discutata de catre profesionisti, si mai mult decat atat sa se si dezvolte strategii reale de prevenire si combaterea a violentei. Radacinile violentei putem sa le cautam in cele mai vechi timpuri, aceasta fiind, probabil, dintotdeauna o parte a istoriei umane. Vechiul Testament incepe cu un fratricid, cand Cain, suparat ca jertfa nu i-a fost acceptata de Dumnezeu, il omoara pe fratele sau, Abel. Tot aici sta consemnata cunoscuta lege a Talionului, "Dinte pentru dinte, mana pentru mana, picior pentru picior". Noul Testament se incheie cu chinuirea si uciderea lui Hristos, iar exemplele din toate epocile istorice pot continua.

Cand ne gandim la scoala, ne vine in minte un cadru de siguranta, in care copiii si tinerii vin sa primeasca o educatie care sa ii ajute pe viitor si sa isi dezvolte abilitatile si competentele necesare pentru un loc de munca, dar si in viata de familie, iar cadrele didactice, oamenii care, poate ar trebui sa fie cei mai respectati datorita faptului ca, cu ajutorul lor ajungem "oameni mari" in viata, nu ar trebui sa aiba comportamente neadecvate, indiferent de cauza acestora. Cu toate acestea, scoala nu mai reprezinta un loc sigur, unde mergem sa primim o educatie, ci reprezinta un loc unde se formeaza gasti, unde elevii manifesta comportamente violente, unde se injura, se tachineaza, se imbrancesc si, din pacate, se lovesc si se bat. In mass-media auzim sau vedem cazuri de violente in scoli, de la cele mai simple, amenintari, injuraturi, tachinari, pana la cele mai grave, lovituri, batai, omoruri si agresiuni sexuale. Insa, putem sa ne intrebam, din ce cauza aceste conduite violente au crescut, atat in frecventa, cat si in gravitate? Din cauza elevilor? Din cauza profesorilor? A cui este vina? Facand apel la simtul comun, acesta "ne spune" ca exista mai multi factori care influenteaza aceste comportamente: oamenii obisnuiti ar afirma ca, pentru comportamentul neadecvat al copiilor este de vina familia, pentru ca nu i-a dat copilului "cei sapte ani de acasa", sau prietenii, invatandu-l pe acesta sa nu-si asculte parintii, sa faca ce vrea, sa fumeze, sa se bata si multe altele, televizorul si internetul, care ofera o gama larga de filme, emisiuni, stiri cu caracter violent, altii spun ca si scoala este de vina pentru violentele copiilor, profesorii, la randul lor, folosind aceste comportamente.



Aceasta cercetare raspunde, intr-o mica masura, necesitatii cunoasterii dimensiunilor, formelor de manifestare si cauzelor fenomenului de violenta din scoli, tocmai de aceea persoanele specializate, existente la nivel regional si national, ar trebui sa elaboreze strategii eficiente de prevenire si ameliorare a fenomenului.


Cuprinsul lucrarii


Avand in vedere evolutia ingrijoratoare a violentei, cercetarile asupra acestui fenomen social, care nu afecteaza numai actorii direct implicati, ci si societatea in sine, au inceput sa isi faca aparitia. Astfel, au existat filosofi, psihologi si sociologi, care au abordat acest subiect, dezvoltand teorii privind cauzele violentei, forme de manifestare, factori de risc, etc.

Aceasta lucrare, ca orice cercetare sociologica, cuprinde o parte teoretica si una practica. In partea teoretica, am adunat definitiile dezvoltate de diferiti cercetatori asupra deviantei, violentei si, in mod particular, asupra violentei din scoli, tipurile de actori care iau parte la aceste actiuni, teorii biologice, psihologice si sociologice despre cauze si factori de risc.

Pentru completarea partii teoretice a lucrarii, am identificat, din diferite cercetari anterioare, cateva din cauzele fenomenului (factori individuali, de mediu sau familiali, scoala), tipurile de violenta din scoli (in functie de actorii care iau parte la aceste fenomene, putem distinge violenta intre elevi, a elevilor orientata catre profesori si a profesorilor catre elevi) si formele de manifestare (violenta verbala, psihica si fizica). De asemenea, pentru a putea observa implicarea autoritatilor in elaborarea strategiilor de prevenire si combatere a violentei, am identificat legile pentru protectia si promovarea drepturilor copiilor, dar si sistemul de sanctiuni adoptat pentru minorii delincventi.

In partea a doua a lucrarii, ce cuprinde cercetarea, am elaborat metodologia pentru cercetarea din scoli, la care a luat parte un esantion de 108 elevi a doua scoli, in care au fost cuprinse clasele a VIII-a - a XII-a. Cercetarea a constat in aplicarea de chestionare elevilor, care abordau mai multe dimensiuni ale fenomenului de violenta din scoli. Obiectivele cercetarii au vizat analiza diverselor forme de violenta si gravitatea acestora, identificarea cauzelor violentei din scoli si evidentierea atitudinilor formate ale elevilor despre acest fenomen. In ceea ce priveste ipotezele cercetarii, s-a plecat de la presupozitia "platii cu aceeasi moneda", asadar, daca elevii folosesc diferite forme de violenta care vizeaza profesorii, acestia, la randul lor, vor avea comportamente neadecvate la adresa elevilor. De asemenea, am considerat ca, violentele au anumite efecte asupra psihicului si comportamentului elevilor, astfel, cu cat frecventa acestor acte violente este mai mare in scoala, cu atat mai mult exista probabilitatea ca elevii sa dezvolte temeri ca pot fi victime ale acestora. Pentru analiza frecventelor variabilelor care vizeaza gravitatea formelor de violenta din scoli, dar si pentru testarea ipotezelor, am folosit analiza SPSS a datelor.


Capitolul I - Definirea conceptelor


Normele juridice si morale au o serie de trasaturi comune: ambele sunt adresate conduitei indivizilor, ambele se intemeiaza pe ideea de obligatiune a individului si pe ideea de justitie in societate. Orice reglementare normativa are in vedere atat actele exterioare ale individului, cat si cele interioare, realizandu-se impunerea, permiterea sau interzicerea comiterii anumitor actiuni si conduite de catre societate, dar si o constrangere morala cu caracter imperativ. Rolul normelor sociale consta in asigurarea solidaritatii sociale si a dizerabilitatii comportamentelor, astfel, faptele sociale sunt "acelea care sunt asa cum trebuie sa fie" (Banciu, 2000, p. 97).

Devianta, ca atare, este o notiune relativa, neputand fi evaluata decat prin intermediul simbolurilor culturale si a reglementarilor normative existente intr-o anumita societate, dintr-o anumita perioada istorica. Orice societate justifica actiunile membrilor sai raportandu-se la criteriile de normalitate.

Facand referire la normele si controlul social, sociologul Sorin Radulescu defineste devianta ca fiind "o diversitate eterogena de conduite, acte sau actiuni, care reprezinta violari ale normelor scrise sau nescrise, implicite sau explicite, stari care nu sunt conforme asteptarilor, valorilor si regulilor colectivitatii, tot ceea ce contrazice imaginea publica asupra a ceea ce semnifica sau ar trebui sa semnifice "normalul" si "dezirabilul"". (Radulescu, 1999, p. 5)

Indivizii devianti si fenomenele de devianta implica mai multe criterii de definire, printre care cele mai importante sunt caracterul voluntar sau involuntar al deviantei si caracterul motivat sau nemotivat al faptei, in functie de care dezvoltam mai multe tipologii de devianti (Ibidem, p. 7-9):

Aberantii sunt acei indivizi care sunt constienti de legitimitatea si validitatea normelor sociale, dar pentru castigul unor beneficii personale, dezvolta, de cele mai multe ori, norme proprii de comportament. In aceasta categorie sunt incluse conduitele infractionale (furtul, jaful, omorul, violul, etc.), actele de coruptie, sexualitatea extraconjugala, consumul de droguri, conduitele imorale, etc.

Nonconformistii, fata de aberanti, nu urmaresc anumite beneficii, ci doresc sa atraga atentia asupra lor, asupra faptului ca normele existente nu sunt adecvate si trebuie schimbate. Subculturile sau contraculturile juvenile si miscarile de protest impotriva unor discriminari sunt exemple reprezentative pentru aceste grupuri noncomformiste.

Aberantii noncomformisti prezinta caracteristici ale ambelor grupuri, fiind condusi de un idealism rigid care pune in discutie ordinea sociala existenta si care isi asuma responsabilitatea faptelor savarsite (teroristii care recurg la atentate sau plaseaza bombe in locuri publice, sectantii religiosi).

Excentricii se aseamana cu noncomformistii, dar, spre deosebire de acestia, de foarte putine ori recurg la activitati practice pentru a schimba ordinea sociala, acceptand majoritatea normelor sociale, cu anumite exceptii (indivizii bizari, artistii, poetii, cantaretii rock, punk, vagabonzii).

Deviantii acceptati social sunt acei indivizi care nu sunt sanctionati social pentru incalcarea normelor sociale, deoarece nu intotdeauna regulile oficiale reflecta nevoile sau sentimentele membrilor societatii. Ca exemplu, putem spune ca, in cadrul unei institutii excesiv birocratizate, scopurile institutiei nu pot fi indeplinite decat incalcand anumite reguli, fapt acceptat de majoritatea membrilor.

Deviantii involuntari sunt caracterizati de faptul ca nu se pot conforma regulilor sociale datorita unor incapacitati fizice sau mentale. Bolnavii psihici, persoanele cu handicap fizic sau mental, minorii sunt exemple de indivizi care, daca comit un delict, nu sunt sanctionati deoarece se considera ca, conditia lor fizica sau mentala nu le permite conformarea la aceste norme.

Conform regulilor de la Beijing ale Organizatiei Natiunilor Unite, in ceea ce priveste fenomenul de delincventa si actorii acestuia, conceptele folosite sunt definite astfel:

"a) un minor este un copil sau un tanar care, in raport cu sistemul juridic considerat, poata sa raspunda pentru un delict conform unor modalitati diferite de cele care sunt aplicate in cazul unui adult;

b) un delict desemneaza un intreg comportament (act sau omitere) ce poate fi pedepsit de lege in virtutea unui sistem juridic considerat;

c) un delicvent juvenil este un copil sau un tanar, acuzat sau declarat vinovat de a fi comis un delict".

Fenomenul de violenta a fost inclus ca facand parte din violenta cotidiana, Organizatia Mondiala a Sanatatii optand sa o defineasca ca fiind "amenintarea sau folosirea intentionata a fortei fizice sau a puterii contra propriei persoane, contra altuia sau contra unui grup sau unei comunitati care antreneaza sau risca puternic sa antreneze un traumatism, un deces sau daune psihologice, o dezvoltare improprie sau privatiuni". (ISE, Unicef, 2005, p. 14)

Nu exista o definitie fixa a conceptului de violenta in scoli, dar putem spune ca este o forma particulara de violenta si, pe langa unele caracteristici comune, trebuie luate in considerare si alte concepte, cum ar fi scoala si varsta. Ca actori ai acestui fenomen, includem doar copiii care urmeaza un tip de educatie, nu toate persoanele care au ajuns la varsta scolarizarii. De asemenea, se poate numi violenta in scoli doar acel tip de violenta care se petrece pe teritoriul institutiei de invatamant sau, cel mult, in vecinatatea acesteia si fapta este savarsita de o persoana cu statut de elev.

Diferite studii au denumit violenta in scoli ca un caz particular de violenta in institutii, aceasta manifestandu-se sub diferite forme: pedeapsa fizica, restrictie fizica, constrangere, orice forma de izolare, obligatia de a purta vestimentatie distinctiva, restrictii alimentare, restrictii de a avea contact cu familia sau prietenii, abuzul verbal si sarcasmul.











Cadrul metodologic al cercetarii


Aceasta cercetare a fost realizata pentru a putea evidentia si pentru a lua seama de frecventa si gravitatea fenomenelor de violenta dintr-un loc numit "scoala", unde disciplina si masurile educative ar trebui sa fie exemplare, unde elevii ar trebui sa vina pentru a deprinde si pentru a-si dezvolta aptitudini necesare pentru reusitele in viata, in ceea ce priveste nu numai locul de munca, dar si viata personala.


Metodele, tehnicile, procedeele si instrumentele folosite in cercetarea sociologica:

Cercetarea stiintifica a faptelor si fenomenelor sociale presupune utilizarea conceptelor clar definite, a metodelor si tehnicilor de cercetare riguroase, pentru indeplinirea obiectivelor propuse si verificarea ipotezelor sau descrierea obiectiva a vietii sociale. Metodologia cercetarii sociologice cuprinde mai multe elemente: definirea domeniului studiat, principiile si regulile de desfasurare a investigatiilor, instrumentele pentru culegerea si analiza datelor, criterii de confirmare a calitatii rezultatelor, strategii pentru explicatia teoretica. Pentru enumerarea metodelor de cercetare se impune, mai intai, o clasificare in functie de modalitatea generala de lucru si sursele de informare (oamenii, realitatea in sine, documentele sociale), astfel ca, pentru fiecare sursa s-a dezvoltat cel putin o metoda de cercetare. Atunci cand metodele se diferentiaza in tipuri, de cele mai multe ori, sunt numite tehnici. Folosirea unei modalitati de cercetare tine de adecvarea ei la specificul domeniului si la obiectivele urmarite.

De asemenea, se face distinctie intre cercetarea cantitativa si cea calitativa. Cercetarea calitativa priveste mai mult in profunzime, decat in largime si nu foloseste un numar mare de persoane investigate, ci mai degraba este interesata de relatiile si informatiile din cadrul unui grup mai restrans de persoane.

Cercetarea cantitativa este interesata de obiectivitate si cauzalitatea dintre fenomenele sociale. Aceasta studiaza viata sociala bazandu-se pe calcule statistice si probabilistice, pe un numar mare de cazuri si pe esantioane.


Obiectivele cercetarii:

Dupa cum am precizat, fenomenul de violenta in scoala cuprinde orice forma de manifestare a unor comportamente, precum violenta verbala si psihologica (porecle, ironii, amenintari), violenta fizica (imbranceli, lovituri, batai), conduite care afecteaza si sunt indreptate catre si dinspre mai multe tipuri de actori (violente intre elevi, din partea elevilor indreptate catre profesori si din partea profesorilor adresate elevilor). Astfel, avand ca punct de plecare definitia acestui concept, obiectivele cercetarii au fost urmatoarele:

  1. Masurarea frecventei si gravitatii tipurilor si formelor de manifestare a violentelor in scoli.
  2. Evidentierea atitudinii asupra diferitelor tipuri si forme de manifestare a violentei scolare.
  3. Identificarea cauzelor violentei din scoli.
  4. Observarea atitudinii tolerante fata de  fenomenul de violenta din scoli.

Ipotezele de lucru ale cercetarii:

ipotezele de lucru ale cercetarii de fata au fost urmatoarele:

  1. Daca elevii folosesc comportamente violente care vizeaza profesorii, atunci si acestia, la randul lor, utilizeaza aceleasi conduite asupra elevilor.
  2. Cu cat frecventa fenomenelor de violenta din scoli este mai mare, cu atat elevii se tem ca ar putea sa fie victime ale acestor comportamente.

  1. Operationalizarea conceptelor:

Daca ne referim la cercetarea sociala, conceptele folosite reflecta caracteristici ale fenomenelor, proceselor si relatiilor care se desfasoara in societate. Cunoasterea depinde in mare masura de definitia termenilor, astfel ca exista mai multe tipuri de definitii, si anume definitia nominala si definitia operationala.


  1. Definitia nominala a conceptelor folosite:

Elevul reprezinta acea "persoana care invata intr-o scoala si urmeaza o forma de invatamant mediu sau elementar". (DEX)

Profesorul este o "persoana cu o pregatire speciala intr-un anumit domeniu de activitate si care preda o materie de invatamant, in scoala". (DEX)

Scoala este acea "institutie de invatamant public, unde se predau elementele de baza ale principalelor discipline". (DEX)

Comportamentul presupune "ansamblul manifestarilor obiective ale unui individ prin care se exteriorizeaza viata sa psihica".(DEX)

Violenta presupune "recurgerea la forta fizica avand drept scop prejudicierea integritatii bunurilor sau persoanelor".

Violenta din scoli este acel tip de violenta care se petrece pe teritoriul institutiei de invatamant sau cel mult in vecinatatea acesteia si fapta este savarsita de o persoana cu statut de elev sau cadru didactic.

Victima reprezinta acea "persoana care sufera chinuri fizice sau morale din partea oamenilor, a societatii sau din cauza propriilor greseli". (DEX)


  1. Definitia operationala a conceptelor folosite:

Aceasta cercetare a avut ca obiectiv analiza tipurilor de violenta manifestata in scoli, gravitatea acestui fenomen, actorii implicati si atitudinile acestora, dar si cauzele violentei, in general, si al violentei din scoli, in special. Astfel, interesul s-a centrat pe mai multe dimensiuni ale fenomenului:

a.       Dimensiunea comportamentala, care se refera la tipurile si formele de manifestare a violentei din scoli, de la formele "acceptate", atat de colegii de scoala, cat si de cadrele didactice, cum sunt tachinarile, amenintarile, injuriile, pana la cazuri foarte grave, reprezentate de talharii, lovituri, batai. S-au luat in considerare actele violente savarsite de diferiti actori: violente intre elevi, dar si intre elevi si profesori.

b.      Dimensiunea atitudinala, care se refera la atitudinile fata de violenta din scoli si, mai ales fata de diferite manifestari ale acestui fenomen. Avand in vedere faptul ca cercetarea a vizat doar elevii ca fiind respondenti, doar atitudinea toleranta sau nu a acestora a putut fi observata.

c.       Dimensiunea cauzala face referire la cauzele violentei, in general, dar si a violentei din scoli, bazandu-se pe diferitele teorii consacrate referitoare la caracterul innascut al violentei, dar si la caracteristici externe individului, cum este mediul familial si social, scoala, mass-media, saracia.

d.      Dimensiunea opiniei publice, care se refera la opinii ale elevilor asupra frecventei violentei, in diferite contexte sociale, dar si opinii asupra sistemului de sanctiune aplicat minorilor delincventi.

Pentru a descrie fiecare dimensiune in parte, trebuie identificati indicatorii prin care este definit fenomenul de violenta din scoli.

a.      Pentru identificarea tipurilor si formelor de violenta din scoli, manifestate intre elevi si intre elevi si profesori, care formeaza dimensiunea comportamentala, indicatorii folositi sunt reprezentati de urmatorele elemente din chestionar:


Q1. Cat de frecvent s-a intamplat sa asisti la comportamente violente intre elevii din scoala ta?

1. Certuri si conflicte.

2. Ironii, jigniri si injurii.

3. Violente fizice, cum sunt imbrancelile, bataile sau loviturile.


Q2. Cat de frecvent ai asistat la conduite neadecvate / agresive din partea elevilor orientate catre profesorii din scoala ta?

1. Ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor.

2. Atitudini  si remarci amenintatoare la adresa profesorilor.

3. Ironii, jigniri si injurii.

4. Violente fizice, cum sunt imbrancelile sau loviturile.


Q3. S-a intamplat vreodata ca profesorii sa aiba comportamente neadecvate / violente la adresa elevilor din scoala ta?

1. Neacordarea de atentie sau ignorarea solicitarilor elevilor.

2. Gesturi si priviri amenintatoare.

3. Ironii, jigniri sau insulte.

4. Pedepse fizice.


b.      Indicatorii care definesc dimensiunea atitudinala sunt reprezentati de itemii din chestionar referitori la atitudini tolerante fata de violenta din scoli, dar si sentimente de teama fata de eventuale infractiuni din locurile publice.


Q4. Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca ?

1. in scoala, sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol, etc.)?

2. in locuri publice (pe strada, in cartier), sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol, etc.)?


Q5. In ce masura consideri ca urmatoarele comportamente violente ar trebui tolerate?

1. Acte de indisciplina in timpul orelor de curs.

2. Atitudini  si remarci amenintatoare

3. Ironii, jigniri si injurii.

4. Violente fizice, cum sunt imbrancelile sau loviturile.


c.       Dimensiunea cauzala este reprezentata de indicatorii care fac referire la cauzele interne (caracterul innascut al comportamentului agresiv) si externe (mediul ambiental din familie, influentele grupurilor de prieteni, locurile publice, aspectele economice ale vietii) ale violentei din scoli.

Q6. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii?

1. Agresivitatea este o tendinta innascuta de actiune, este un instinct.

2. Orice comportament agresiv are la baza frustrari.

3. Indivizii invata in mod direct agresivitatea, prin observarea si imitarea comportamentelor celorlalti.


Q7. Ce cauze considerati ca au fenomenele de violenta din scoli?


Q7. Pentru afirmatiile urmatoare, va rog, sa-mi spuneti daca sunteti de acord sau nu.

1. Copiii care provin din familii in care aveau loc des violente, sunt mai predispusi a prelua aceste modele de comportament agresiv.

2. Conditiile de saracie in care traiesc unii copii, ii imping pe acestia sa comita delicte.

3. Copiii care se uita prea mult la televizor, sunt mai violenti, deoarece "invata" din emisiuni sau filme aceste comportamente.

4. In scoala au loc mai multe violente decat pe strada sau in cartier.


d.      Indicatorii dimensiunii opiniei publice au avut la baza itemii care identifica opinii ale elevilor fata de frecventa violentei din scoala proprie, dar si daca acestia cunosc sistemul de sanctiuni aplicat delincventilor minori.


Q8. Unde crezi ca au loc mai des violentele?

1. In scoala.

2. Pe strada.

3. In familie.

4. In gastile de cartier.


Q9. Cunosti sistemul de sanctionare aplicat minorilor care savarsesc delicte?


Q10. Esti de acord cu urmatoarele afirmatii?

1. Minorii cu varsta sub 16 ani nu sunt sanctionati de lege, deoarece nu si-au dat seama ce delicte savarsesc.

2. Minorii cu varsta peste 16 ani sunt sanctionati de lege ca si adultii.


Esantionarea si populatia investigata:

Alegerea esantionului trebuie facuta in asa maniera incat, prin intermediul acestui studiu redus, sa se obtina concluzii cu valabilitate generala, adica tinand seama de caracteristicile intregului univers de indivizi ai unei populatii. Esantionul trebuie sa posede o calitate esentiala, si anume reprezentativitatea, adica, capacitatea de a reproduce cat mai fidel structurile si caracteristicile populatiei din care este extras.

Pentru identificarea tipurilor si formelor de manifestare a violentei, precum si a cauzelor acestui fenomen, trebuie surprinse opiniile si atitudinile diferitilor actori ai mediului scolar (elevi, profesori, directori, consilieri ai scolilor).


Capitolul VI - Analiza datelor cercetarii


A.      Primul lucru pe care trebuie sa-l facem in analiza datelor consta in construirea tabelelor de frecvente si procente (numarul de indivizi si, implicit procentele acestora, dar si numarul total de indivizi care apartin diverselor categorii ale variabilelor).

Folosind analiza datelor in SPSS si Excel, am pus in evidenta gravitatea dimensiunii comportamentale a fenomenului de violenta, folosind frecventele tipurilor de violenta dintre diferiti actori sociali (elevi - elevi, elevi - profesori, profesori - elevi). Astfel, urmatoarele concluzii au fost evidentiate:

In ceea ce priveste violentele intre elevi (Anexa 1), din populatia cercetata (108 elevi), dupa cum se poate vedea si in reprezentarea grafica, forma de violenta cea mai des intalnita este reprezentata de injurii, jigniri si amenintari, cu un procent de 61.1 %, urmata de situatiile de certuri si conflicte, care cumuleaza un procent de 33.3 %, iar violentele fizice se gasesc in 17.6 % dintre cazuri, un procent destul de ingrijorator. De asemenea, ar trebui sa ne asteptam ca violentele fizice sa aiba o frecventa cat mai mica, asadar, asa cum reiese si din analiza de fata, spre deosebire de cazurile in care, intre elevi exista, foarte rar sau destul de rar, certuri si conflicte, sau injurii si amenintari (situatii care ocupa o pondere de 9.3 %, respectiv 8.3 % in totalul cazurilor), fenomenele de violenta fizica au loc foarte rar sau destul de rar, ingloband un sfert din cazuri.




Graficul 1:


In ceea ce priveste analiza formelor de manifestare a comportamentelor violente intre elevi, in functie de categoria de sex, se poate afirma ca, certurile si conflictele au loc, fara prea mari diferente, atat in grupurile fetelor, cat si in cele ale baietilor. La fel se intampla si in cazul injuriilor, ironiilor si jignirilor, fetele si baietii luand parte la acestea in mod nediferentiat. Totusi, la violente fizice se pare ca fetele iau parte destul de rar sau foarte rar, cumuland un procent de 30 %, fata de 18.8 %, cel al baietilor.

Despre comportamentele agresive ale elevilor orientate catre profesori (Anexa 2), cea mai mare pondere, de 13.9 %, este reprezentata de ironii, jigniri si injurii care se intampla foarte des. Cea mai grava forma de violenta, cea fizica, desi se intampla foarte rar, in 37 % dintre cazuri, nu ar trebui sa aiba loc, indiferent de cauzele acesteia, deoarece cadrele didactice trebuie tratate cu respect si cu admiratie pentru ceea ce fac, pentru educatia pe care o ofera. Amenintarile sunt la ordinea zilei, elevii dezvolta aceste comportamente foarte des si des, in mai mult de jumatate din situatii. De asemenea, scaderea autoritatii profesorilor asupra elevilor se poate observa si din faptul ca elevii nu mai dau atentie mesajelor sau solicitarilor de la orele de curs a profesorilor, situatiile de acest gen avand loc foarte des si des, in aproape jumatate din cazuri.





Graficul 2:


In ceea ce priveste formele de violenta ale elevilor orientate catre profesori, am analizat frecventa si gravitatea acestor situatii si in functie de sex. Astfel, se pare ca fetele ignora foarte des mesajele profesorilor, cumuland un procent de 20 %, fata de cel al baietilor, de doar 6.3 %, in rest nefiind diferente semnificative. De asemenea, tot grupurile de fete "angajeaza" comportamente agresive reprezentate de amenintari la adresa cadrului didactic, situatiile de acest gen se intampla foarte rar in cazul fetelor, acestea cumuland un procent de 6.7 %, fata de grupurile baietilor, in cadrul carora amenintarile se intampla foarte rar in aproximativ 19 % din situatii.

Despre cazurile comportamentelor neadecvate / violente ale cadrelor didactice (Anexa 3), putem spune ca sunt inacceptabile, indiferent de cauza acestora. Ei nu mai sunt la varsta adolescentei, deja au multa experienta scolara si experienta de viata in spate, incat sa stie sa isi impuna autoritatea si sa se angajeze in activitati educative fara violenta. Totusi, dupa cum se poate vedea si in reprezentarea grafica de mai jos, profesorii folosesc comportamente agresive. Acestia folosesc foarte des ironii, jigniri si insulte, in aproximativ 15 % din cazuri, urmate de situatiile in care ignora solicitarile elevilor, in 11.1 % din cazuri. Pedepsele fizice sunt aplicate elevilor foarte rar, in 59.3 %, totusi exista si situatii in care profesorii recurg la aceste comportamente pentru impunerea autoritatii.




Graficul 3:


Dimensiunea atitudinala a fenomenului de violenta se refera la atitudinile tolerante pe care le pot capata persoanele care asista constant la comportamente agresive sau, dimpotriva, sentimente de teama si frica de a nu fi victime ale acestora.(Anexa 4) Asadar, in privinta temerii de a nu cadea prada unor infractiuni sau violente, cei mai multi elevi, in procent de 35.2 %, se tem foarte putin ca pot ajunge intr-o astfel de situatie, urmati cei care se simt in nesiguranta cateodata, cumuland un procent de 27.8 %. In schimb, atunci cand vine vorba de teama de a nu fi victima a violentei stradale, situatia se schimba, cele mai multe persoane simtindu-se in nesiguranta foarte mult sau destul de mult (in 38.9 % dintre cazuri).

Graficul 4:

In analiza acestor sentimente, in functie de categoria de sex, putem spune ca exista cateva diferente semnificative, astfel ca fetele isi fac foarte des griji ca nu cumva sa devina partase la anumite infractiuni care se petrec pe teritoriul scolii, in 20 % din cazuri, spre deosebire de baieti, care intrunesc un procent de doar 10.4 %. Grupul fetelor care nu se tem deloc sau destul de rar ca pot fi victime ale infractiunilor din scoli cumuleaza o pondere de 51.6% din cazuri, fata de procentul baietilor, de 37.6% din cazuri. Totusi, la capatul celalalt se afla fetele care se tem foarte mult si destul de mult de comportamente violente care se intampla pe strada sau in cartiere, procentul acestora ajungand pana la 46.6 %, fata de cel al baietilor care cumuleaza doar 29.2 % din cazuri.

De asemenea, in chestionar am introdus o intrebare referitoare la existenta unor portari si agenti de paza in scolile cercetate, deoarece am vrut sa vedem daca un astfel de element are vreun efect asupra sentimentelor de teama de a nu deveni victime ale infractiunilor in scoli. Astfel, unii elevi spun ca, in scoala, exista un portar si agenti de paza si protectie, alti elevi afirma ca nu exista, iar altii ca nu stiu de existenta acestor "personaje". Intre cei care afirma ca exista portar in scoala, cei care spun ca nu exista si cei care nu stiu de existenta nici unui portar in scoala lor, care sa verifice necunoscutii care intra in incinta scolii, nu se remarca diferente, toate grupurile temandu-se foarte putin sau destul de putin ca vor fi victime ale violentelor (44.4 % din cazurile celor care au raspuns ca exista portar, respectiv 44.6 % din cazurile elevilor care spun ca nu exista un portar in scoala lor si 50.2 % din cei care nu stiu vreun portar in scoala).

Graficul 5:


In ceea ce priveste atitudinile tolerante fata de diversele forme de manifestare a violentei, putem spune ca nu exista prea mari diferente intre pareri, exceptie facand atitudinile fata de violentele fizice. Astfel, actele de indisciplina din timpul orelor de curs sunt cele mai tolerate, intr-o foarte mare masura, 19.4 % din cazuri, urmate de toleranta, in foarte mare masura, a ironiilor, injuriilor si jignirilor, aceste situatii cumuland 15.7 % din cazuri, iar violentele fizice sunt tolerate, intr-o foarte mica masura, in 45.4 % din cazuri.

In ceea ce priveste toleranta acestor acte violente, in functie de categoria de sex, putem spune ca, 58.4 % dintre baieti nu tolereaza deloc sau intr-o mica masura, actele de indisciplina ale elevilor din cadrul orelor de curs, spre deosebire de fetele care nu tolereaza aceste comportamente, acestea reprezentand o pondere de 33.4 % din cazuri. Acelasi lucru se poate observa si in cazul amenintarilor, situatii deloc tolerate sau doar intr-o mica masura de catre baietii care reprezinta 53.2 % din cazuri, fata de fete care cumuleaza doar un procent de 35 %. In celelalte situatii reprezentate de ironii, jigniri si injurii si violente fizice nu se remarca diferente, in functie de sexul respondentului.


Cauzele formelor de violenta din scoli au fost descrise de itemii chestionarului (Anexa 5) referitori la caracterul innascut al acestor comportamente si la factorii externi care contribuie la manifestarea violentelor.

Graficul 6:


Dupa cum se vede si in reprezentarea grafica, aproape un sfert din elevi considera, ca agresivitatea este, in totalitate, innascuta, iar un procent de 38 % ii reprezinta pe elevii care sunt partial de acord cu caracterul instinctiv al violentei. Din totalul elevilor care considera ca frustrarile de la nivelul psihicului provoaca reactii violente, aproximativ 44 % dintre acestia sunt in totalitate de acord cu afirmatia si inca pe atatia considera ca aceasta cauza contribuie doar partial la manifestarea violentei. Bineinteles, din toata populatia cercetata, procentul cel mai mare, de 45.4 % este reprezentat de elevii care considera ca mediul social contribuie, in totalitate, la manifestarea comportamentelor violente. Pentru a confirma parerea elevilor despre cauzele violentei, in chestionar a fost introdusa si o intrebare cu raspuns deschis care are in vedere acest aspect al violentei. Desi, nu toti elevii chestionati au raspuns la aceasta intrebare, putem totusi sa ne facem o parere, asadar, acestia considera ca printre cauzele violentei se gasesc: anturajul si locurile rau - famate, dorinta de a fi in centrul atentiei si de a provoca celorlalti teama, lipsa "celor 7 ani de acasa", alcoolul, fotbalul, afirmarea puterii, problemele familiale, televizorul, internetul si strada, dar si folosirea violentei ca raspuns la violenta.

Avand in vedere faptul ca, la inceputul lucrarii, am plecat de la premisa ca violenta se datoreaza in mare parte mediului social si familial, in chestionar s-au folosit mai multe intrebari referitoare la cauzele comportamentelor violente ale copiilor, asadar, un procent de 71.3 % din respondenti sunt in totalitate de acord sau partial de acord cu faptul ca, atmosfera din familie contribuie decisiv la comportamentele agresive ale copiilor. Nu numai climatul familial este important pentru dezvoltarea armonioasa a copiilor, ci si situatia economica a familiei, un procent de 65.7 % fiind in totalitate sau doar partial de acord cu aceasta afirmatie. In ceea ce priveste imitarea sau invatarea comportamentelor violente de la televizor ca fiind cauza principala a violentei copiilor, o pondere de 62.1 % din cazuri este reprezentata de persoanele care sunt in totalitate sau partial de acord cu aceasta afirmatie.












Graficul 7:


Chestionarul cercetarii a cuprins si intrebari generale de perceptie a elevilor despre frecventa violentei din scoala proprie si despre sistemul de sanctionare a minorilor care savarsesc infractiuni. (Anexa 6)

Astfel, cei mai multi dintre elevi sunt, in totalitate de acord sau doar partial cu faptul ca in scoala se intampla mai multe violente decat in locurile publice, cum ar fi pe strada sau in cartier, acestia cumuland un procent de 33.3 %, iar cei care nu sunt de acord cu aceasta afirmatie cumuleaza 40.8 % din cazuri. Pentru confirmarea opiniei despre violentele din scoala, in chestionar a fost introdusa inca o intrebare despre cat de des se intampla aceste fenomene, comparativ cu alte locuri publice sau contexte. Astfel, dupa cum se poate vedea si in figura alaturata, violentele au loc foarte des in gastile de cartier, 63.9 % din respondenti afirmand acest lucru, iar un procent de aproape 30 % considera ca aceste situatii se intalnesc destul de des in gastile de cartier. Despre violentele din familie, elevii considera ca acestea se intampla foarte rar sau destul de rar, acestia ingloband o pondere de 50.9 % din cazuri. Totusi, se pare ca elevii, in procent de 66.7 % din cazuri, considera ca violentele au loc foarte des si destul de des pe strada, iar 41.6 % dintre acestia considera ca fenomenele de violenta se intampla foarte des sau destul de des in scoli.






Graficul 8:


In ceea ce priveste sanctiunile primite de minorii care savarsesc delicte, parerile sunt impartite in doua tabere, astfel ca, din totalul de elevi investigati, aproximativ jumatate cunosc sistemul de sanctiuni pentru delictele minorilor, iar jumatate nu "au facut" pana acum cunostinta cu acesta. Pentru confirmarea faptului ca elevii cunosc sanctiunile aplicate copiilor delincventi, chestionarul cercetarii a cuprins si intrebari cu referire directa la sanctiuni, astfel ca, din totalul celor care cunosc acest sistem (53.7 % din elevii cercetati), 30.6 % considera ca minorii cu varsta sub 16 ani nu sunt sanctionati de lege, deoarece se considera ca nu au avut discernamant in momentul savarsirii delictului, iar aproximativ 3 % dintre acestia, desi afirma ca, cunosc sistemul de sanctiuni, nu stiu daca minorii sub 16 ani sunt sanctionati pentru actele delictuale comise. In ceea ce priveste sanctiunile aplicate minorilor peste 16 ani, 36.1 % din respondetii care cunosc sistemul de sanctiuni, afirma ca minorii primesc aceleasi pedepse ca si adultii, iar elevii care cumuleaza un procent de 15.7 % considera ca minorii nu sunt sanctionati ca si adultii.


B.      Pentru verificarea relatiilor de independenta / dependenta dintre variabilele unei ipoteze, se folosesc mai multe tipuri de teste de semnificatie, elemente esentiale ale statisticii inferentiale. Aceste teste pot fi:

Testele parametrice se folosesc pentru date de tip cantitativ (de interval si de raport), testeaza ipoteze referitoare la valori sau parametri (medii, proportii), pentru esantioane mari. Testul t, testul z, testul Bravais-Pearson (coeficientul de corelatie - r, derivat din acest test) sunt exemple de teste parametrice.

Testele non-parametrice se utilizeaza in analiza datelor de tip calitativ (nominale si ordinale). Pentru evaluarea relatiei dintre o variabila cantitativa si o variabila calitativa se foloseste testul Chi patrat de concordanta - λ² , care arata gradul de apropiere dintre o distributie teoretica si una observata. Pentru variabilele nominale se utilizeaza testul de asociere Chi patrat de asociere (de independenta) - λ², iar pentru variabilele ordinale se utilizeaza testul Spearman sau Kendall.

Chestionarul folosit in prezenta cercetare a fost compus din scale ordinale, asa ca pentru analiza datelor se va folosi testul Spearman. Acesta arata daca exista asociere semnificativa (dependenta) intre variabilele utilizate, dar nu arata si intensitatea asocierii. Pentru a afla gradul de asociere dintre doua variabile se va folosi coeficientul Spearman, o masura derivata din testul cu acelasi nume. Acesta ia valori cuprinse in intervalul (- 1, + 1) si cu cat valoarea coeficientului este mai apropiata de valoarea 1 (negativa sau pozitiva), cu atat variabilele in cauza coreleaza mai puternic, iar valoarea 0 ne arata ca nu exista nici un fel de relatie intre variabile. Un coeficient de corelatie dintre doua variabile ordinale, cu valoare pozitiva, semnifica faptul ca, daca un individ va avea un rang mare pentru variabila X, atunci va avea un rang mare si pentru variabila Y, iar indivizii cu ranguri mici pentru variabila X, au ranguri mici si pentru variabila Y. Coeficientul de corelatie dintre variabilele ordinale care ia valori negative, arata ca indivizii cu rang mare pentru variabila X tind sa aiba ranguri mici pentru variabila Y si invers, daca au un rang mic pentru variabila X, vor avea un rang mare pentru variabila Y.

In analiza ipotezelor statistice avem nevoie de cateva elemente, cum ar fi: nivelul de semnificatie, ipoteza de nul H  si ipoteza alternativa H. Prin ipoteza de nul se specifica relatii de diferenta, de neconcordanta sau de independenta. Ipoteza alternativa este cea care afirma ca relatia de referinta la nivelul populatiei este de concordanta intre distributii, de egalitate intre marimi sau de independenta intre variabile, ipoteza pe care cercetatorul spera sa o sustina prin datele de esantion. Ea mai poarta numele de ipoteza de cercetare. Pentru toate testele statistice, ipoteza de nul (H afirma independenta celor doua variabile utilizate) se respinge si, implicit se accepta ipoteza alternativa (H afirma ca exista asociere semnificativa intre variabile) daca valoarea nivelului de semnificatie p este mai mic decat un anumit nivel acceptat α (α, de obicei, ia 2 valori, 0.01 sau 0.05). Alegerea acestui nivel, numit si nivel de semnificatie este practic complementarul nivelului de incredere (de obicei, acesta este, fie de 91%, fie de 95 %).

Aceasta cercetare a avut 3 ipoteze si cu ajutorul analizei corelatiilor (Anexa 7) urmatoarele concluzii au fost evidentiate:

Daca elevii folosesc comportamente violente care vizeaza profesorii, atunci si acestia, la randul lor, utilizeaza aceleasi conduite asupra elevilor.

Pentru verificarea acestei ipoteze am folosit variabilele care se refera la formele de violenta ale elevilor asupra profesorilor (ignorarea solicitarilor profesorilor, amenintarile, ironiile, jignirile si injuriile, violentele fizice) si ale profesorilor orientate catre elevi (neacordarea de atentie sau ignorarea solicitarilor elevilor, amenintarile, ironiile, jignirile si injuriile, pedepsele fizice). Din corelarea variabilelor Q3.1 si Q4.1, avand in vedere ca, coeficientul de corelatie Spearman are valoare 0.206 si sig = 0.03 (< 0.05), putem spune ca exista relatie semnificativa intre aceste variabile, adica daca elevii nu sunt atenti la orele de curs si la solicitarile profesorilor, atunci si acestia, la randul lor folosesc aceleasi comportamente. Corelatia variabilelor Q3.2 si Q4.2 arata ca nu exista relatie semnificativa intre acestea, datorita faptului ca, coeficientul de corelatie are valoarea 0.125, iar sig = 0.19 (> 0.05), adica daca elevii folosesc amenintari la adresa profesorilor, acestia nu vor utiliza remarci amenintatoare la adresa elevilor. In ceea ce priveste corelatia dintre Q3.3 si Q4.3, putem spune ca, daca elevii folosesc remarci ironice sau injurii adresate cadrelor didactice, si acestia vor folosi aceleasi comportamente, deoarece coeficientul Spearman are o valoare de 0.227, iar sig = 0.01 (< 0.05). Ipoteza care se refera la faptul ca, atunci cand elevii folosesc violente fizice asupra profesorilor si acestia vor folosi pedepse fizice asupra elevilor (Q3.4 - Q4.4), a fost infirmata, deoarece coeficientul de corelatie este foarte mic, 0.079 si sig = 0.41 (> 0.05), date care arata ca nu exista aproape deloc corelatie intre aceste variabile.

Cu cat frecventa fenomenelor de violenta din scoli este mai mare, cu atat elevii se tem ca ar putea sa fie victime ale acestor comportamente.

Avand in vedere ca cercetarea a avut la baza un chestionar cu mai multi itemi referitori la frecventa actelor de violenta din scoli, pentru verificarea acestei ipoteze am folosit 2 corelatii. Astfel, analiza corelatiei dintre variabila Q11.1 si variabila Q7.1, arata ca exista o relatie semnificativa intre ele, adica cu cat in scoala se petrec mai multe violente, cu atat elevii se tem mai mult ca pot fi victime ale acestor acte, deoarece coeficientul Spearman are o valoare de 0.241 si sig = 0.01 (< 0.05). Corelatia dintre Q6.4 si Q7.1 indica o relatie puternica intre aceste variabile, adica daca elevii considera ca in scoala au loc cele mai multe violente, atunci acestia vor dezvolta sentimente de teama de a nu fi victime ale acestora, deoarece coeficientul de corelatie are o valoare de 0.294 si sig = 0.00 (< 0.05).


Concluzii


Cercetarea a avut ca obiective identificarea formelor de violenta din scoli si actorii care iau parte la acestea, gravitatea acestora si efectele asupra copiilor. In urma analizelor asupra violentelor din scoli, s-a scos in evidenta frecventa foarte mare a cazurilor la care iau parte diferiti actori si in diferite raporturi, dar si gravitatea fiecarei forme de manifestare a violentei. In ceea ce priveste violenta intre elevi, dar si violenta elevilor orientata catre cadrele didactice, situatiile care se intampla cel mai des sunt reprezentate de ironii, jigniri sau injurii, iar profesorii, la randul lor, se folosesc cel mai des de exact aceleasi comportamente violente ca si ale elevilor. Despre efectele pe care comportamentele agresive le au asupra copiilor, putem spune ca, o mare parte dintre acestia, din cauza faptului ca asista constant la aceste acte, in scoli sau in locuri publice, precum strada sau cartierul, dezvolta tolerante fata de diverse forme de manifestare a agresivitatii (aproape un sfert din respondenti considera ca toate tipurile de violenta trebuie tolerate, aproape intotdeauna), iar altii capata sentimente de teama ca pot deveni victime ale violentei in scoli sau pe strada (aproape un sfert din elevi "traiesc" cu aceste sentimente). Totusi, o mare parte din populatia cercetata considera ca cele mai multe violente au loc pe strada sau in gastile de cartier, iar in cadrul scolii si in mediul familial, acestea au o pondere mai mica. Parerile elevilor despre cauzele acestui fenomen sunt impartite, unii considera ca violenta se transmite genetic, altii spun ca structura psihica este cea mai importanta, si totusi, cea mai mare parte din elevii investigati considera ca mediul social si problemele familiale au cel mai important rol in intelegerea comportamentelor agresive. Problemele legate de atmosfera din cadrul familiei se refera la relatiile dintre membrii familiei si de conditiile economice ale acesteia. Cercetarea a avut in vedere si intentia de a observa daca elevii cunosc sistemul de sanctiuni aplicat minorilor, analiza statistica dezvaluind faptul ca mai mult de jumatate cunosc aceste sanctiuni, iar aproape jumatate nu le cunosc. Pentru verificarea ipotezelor, am folosit analiza corelatiilor dintre variabilele referitoare la frecventa diverselor forme de violenta si efectele acesteia asupra elevilor. Pentru confirmarea ipotezei conform careia, daca elevii folosesc anumite comportamente agresive si profesorii vor proceda la fel, am luat in considerare fiecare forma de violenta, ipotezele care iau in considerare deficitul de atentie si ignorarea solicitarilor, ironiile si jignirile, atat din partea elevilor, cat si din partea profesorilor, fiind confirmate. De asemenea, ipoteza conform careia, daca elevii asista constant la violente, atunci vor dezvolta sentimente de teama de a nu deveni victime ale acestora, a fost confirmata.


Bibliografie

  1. BANCIU, Dan, 2000. Elemente de sociologie juridica. Bucuresti: Editura Lumina Lex
  2. RADULESCU, Sorin, 1999. Devianta, criminalitate si patologie sociala. Bucuresti: Editura Lumina Lex

Surse in format electronic:

  1. BC Teachers' Federation, MALCOLMSON, John D., 1994. Raportul nr 3: Teaching in the `90s. Teachers perceptions of violence in schools, disponibil pe:

https://www.bctf.ca/uploadedfiles/publications/research_reports/94wlc01.pdf.

Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. Disponibil pe: https://dexonline.ro/ .

  1. FERREOL, Gilles (Coord.), 1998. Dictionar de Sociologie. Iasi: Editura Polirom. Tradus de DECEI, Lia, GARMACEA, Radu. Disponibil pe:

https://www.scribd.com/doc/2535251/Dictionar-sociologie.

  1. Institutul de Stiinte ale Educatiei, Unicef, 2005. Violenta in scoli. Bucuresti. Disponibil pe: https://arhiva.ise.ro/evaluare/evaluare.html.
  2. VLASCEANU, Lazar (Coord.), ZAMFIR, Catalin, 1993. Dictionar de sociologie. Bucuresti: Editura Babel. Disponibil pe:

https://www.dictsociologie.netfirms.com/Termeni.html.

























Anexa 1


Statistics



Cat de frecvent asisti la certuri si conflicte intre elevii din scoala ta?

Cat de frecvent asisti la jigniri, injurii si amenintari intre elevii din scoala ta?

Cat de frecvent asisti la violente fizice (imbranceli, batai, lovituri) intre elevii din scoala ta?

N

Valid




Missing






Q2.Cat de frecvent asisti la certuri si conflicte intre elevii din scoala ta?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total







Q2.Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii intre elevii din scoala ta?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total







Q2.Cat de frecvent asisti la violente fizice (imbranceli, batai, lovituri) intre elevii din

scoala ta?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total






genul dvs

m

f

Total

Column %

Column %

Column %

Q2.Cat de frecvent asisti la certuri si conflicte intre elevii din scoala ta?

foarte des




destul de des




cateodata




destul de rar




foarte rar




Q2.Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii intre elevii din scoala ta?

foarte des




destul de des




cateodata




destul de rar




foarte rar




Q2.Cat de frecvent asisti la violente fizice (imbranceli, batai, lovituri) intre elevii din scoala ta?

foarte des




destul de des




cateodata




destul de rar




foarte rar


























Anexa 2

Statistics



Cat de frecvent asisti la ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor de catre elevi?

Cat de frecvent asisti la atitudini si remarci amenintatoare din partea elevilor adresate profesorilor?

Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii din partea elevilor adresate profesorilor?

Cat de frecvent asisti la violente fizice din partea elevilor adresate profesorilor?

N

Valid





Missing






Q3.Cat de frecvent asisti la ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor de catre elevi?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total






Q3.Cat de frecvent asisti la atitudini si remarci amenintatoare din partea elevilor adresate profesorilor?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar






foarte rar





Total





Q3.Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii din partea elevilor adresate profesorilor?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total





Q3.Cat de frecvent asisti la violente fizice din partea elevilor adresate profesorilor?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total







genul dvs

m

f

Total

Column %

Column %

Column %

Q3.Cat de frecvent asisti la ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor de catre elevi?

foarte des




destul de des




cateodata




destul de rar




foarte rar




Q3.Cat de frecvent asisti la atitudini si remarci amenintatoare din partea elevilor adresate profesorilor?

foarte des




destul de des




cateodata




destul de rar




foarte rar




Q3.Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii din partea elevilor adresate profesorilor?

foarte des




destul de des




cateodata




destul de rar




foarte rar




Q3.Cat de frecvent asisti la violente fizice din partea elevilor adresate profesorilor?

foarte des




destul de des




cateodata




destul de rar




foarte rar




Anexa 3


Statistics



Cat de frecvent asisti la neacordarea de atentie si ignorarea solicitarilor elevilor din partea profesorilor?

Cat de frecvent asisti la gesturi si priviri amenintatoare din partea profesorilor adresate elevilor?

Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri, insulte din partea profesorilor adresate elevilor?

Cat de frecvent asisti la pedepse fizice aplicate elevilor din partea profesorilor?

N

Valid





Missing






Cat de frecvent asisti la neacordarea de atentie si ignorarea solicitarilor elevilor din partea profesorilor?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total






Cat de frecvent asisti la gesturi si priviri amenintatoare din partea profesorilor adresate elevilor?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total





Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri, insulte din partea profesorilor adresate elevilor?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total





Cat de frecvent asisti la pedepse fizice aplicate elevilor din partea profesorilor?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total













































Anexa 4

Statistics


Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in olocuri publice (strada, cartier) sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

N

Valid



Missing




Q7.Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?


Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte mult





destul de mult





asa si asa





destul de putin





foarte putin





Total






Q7.Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in locuri publice (strada, cartier) sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte mult





destul de mult





asa si asa





destul de putin





foarte putin





Total






genul dvs

m

f

Column %

Column %

Q7.Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

foarte mult



destul de mult



asa si asa



destul de putin



foarte putin



Total



Q7.Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in olocuri publice (strada, cartier) sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

foarte mult



destul de mult



asa si asa



destul de putin



foarte putin



Total




Statistics



In scoala ta exista portar, care sa verifice persoanele straine care intra in scoala?

In scoala ta exista agenti de paza si protectie pentru prevenirea violentelor sau a altor delicte?

N

Valid



Missing





Q8.1.In scoala ta exista portar, care sa verifice persoanele straine care intra in scoala?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

da





nu





nu stiu





Total







Q8.2.In scoala ta exista agenti de paza si protectie pentru prevenirea violentelor sau a altor delicte?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

da





nu





nu stiu





Total













Q8.1.In scoala ta exista portar, care sa verifice persoanele straine care intra in scoala?

Q8.2.In scoala ta exista agenti de paza si protectie pentru prevenirea violentelor sau a altor delicte?

da

nu

nu stiu

da

nu

nu stiu

Column %

Column %

Column %

Column %

Column %

Column %

Q7.Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

foarte mult







destul de mult







asa si asa







destul de putin







foarte putin







Total









Statistics



Esti de acord ca actele de indisciplina din timpul orelor de curs sa fie tolerate?

Esti de acord ca atitudinile si remarcile amenintatoare sa fie tolerate?

Esti de acord ca ironiile, injuriile si jignirile sa fie tolerate?

Esti de acord ca violentele fizice (imbranceli, lovituri, batai) sa fie tolerate?

N

Valid





Missing







Q9.1.Esti de acord ca actele de indisciplina din timpul orelor de curs sa fie tolerate?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

in foarte mare masura





in mare masura





asa si asa





in mica masura





in foarte mica masura







Total








Q9.2.Esti de acord ca atitudinile si remarcile amenintatoare sa fie tolerate?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

in foarte mare masura





in mare masura





asa si asa





in mica masura





in foarte mica masura





Total






Q9.3.Esti de acord ca ironiile, injuriile si jignirile sa fie tolerate?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

in foarte mare masura





in mare masura





asa si asa





in mica masura





in foarte mica masura





Total






Q9.4.Esti de acord ca violentele fizice (imbranceli, lovituri, batai) sa fie tolerate?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

in foarte mare masura





in mare masura





asa si asa





in mica masura





in foarte mica masura





Total






















genul dvs

m

f

Column %

Column %

Q9.1.Esti de acord ca actele de indisciplina din timpul orelor de curs sa fie tolerate?

in foarte mare masura



in mare masura



asa si asa



in mica masura



in foarte mica masura



Total



Q9.2.Esti de acord ca atitudinile si remarcile amenintatoare sa fie tolerate?

in foarte mare masura



in mare masura



asa si asa



in mica masura



in foarte mica masura



Total



Q9.3.Esti de acord ca ironiile, injuriile si jignirile sa fie tolerate?

in foarte mare masura



in mare masura



asa si asa



in mica masura



in foarte mica masura



Total



Q9.4.Esti de acord ca violentele fizice (imbranceli, lovituri, batai) sa fie tolerate?

in foarte mare masura



in mare masura



asa si asa



in mica masura



in foarte mica masura



Total













Anexa 5

Statistics



Agresivitatea este o tendinta innascuta de actiune, este un instinct.

Orice comportament agresiv are la baza frustrari.

Indivizii invata in mod direct agresivitatea, prin observarea si imitarea comportamentelor celorlalti.

N

Valid




Missing





Q1.1.Agresivitatea este o tendinta innascuta de actiune, este un instinct.



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total





acord partial





nici acord, nici dezacord





dezacord partial





dezacord total





Total






Q1.2.Orice comportament agresiv are la baza frustrari.



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total





acord partial





nici acord, nici dezacord





dezacord partial





dezacord total





Total






Q1.3.Indivizii invata in mod direct agresivitatea, prin observarea si imitarea comportamentelor celorlalti.



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total





acord partial





nici acord, nici dezacord





dezacord partial





dezacord total





Total









Statistics



Copiii care provin din familii in care aveau loc des violente, sunt mai predispusi a prelua aceste modele de comportament agresiv.

Conditiile de saracie in care traiesc unii copii, ii imping pe acestia sa comita delicte.

Copiii care se uita prea mult la televizor, sunt mai violenti, deoarece 'invata' din emisiuni sau filme aceste comportamente.

In scoala au loc mai multe violente decat de strada sau in cartier.

N

Valid





Missing






Q6.1.Copiii care provin din familii in care aveau loc des violente, sunt mai predispusi a prelua aceste modele de comportament agresiv.



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total





acord partial





nici acord, nici dezacord





dezacord partial





dezacord total





Total






Q6.2.Conditiile de saracie in care traiesc unii copii, ii imping pe acestia sa comita delicte.



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total





acord partial





nici acord, nici dezacord





dezacord partial





dezacord total





Total






Q6.3.Copiii care se uita prea mult la televizor, sunt mai violenti, deoarece 'invata' din emisiuni sau filme aceste comportamente.



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total





acord partial





nici acord, nici dezacord





dezacord partial





dezacord total





Total






Q6.4.In scoala au loc mai multe violente decat de strada sau in cartier.



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total





acord partial





nici acord, nici dezacord





dezacord partial





dezacord total





Total













































Anexa 6


Statistics



Crezi ca in scoala au loc mai des violente?

Crezi ca pe strada au loc mai des violente?

Crezi ca in familie au loc mai des violente?

Crezi ca in gastile de cartier au loc mai des violente?

N

Valid






Missing






Q11.1.Crezi ca in scoala au loc mai des violente?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total






Q11.2.Crezi ca pe strada au loc mai des violente?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total










Q11.3.Crezi ca in familie au loc mai des violente?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total






Q11.4.Crezi ca in gastile de cartier au loc mai des violente?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des





destul de des





cateodata





destul de rar





foarte rar





Total






Statistics



Cunosti sistemul de sanctionare aplicat minorilor care savarsesc delicte?

Minorii sub 16 ani nu sunt sanctionati de lege, deoarece nu si-au dat seama de delictele comise.

Minorii peste 16 ani sunt sanctionati de lege ca si adultii.

N

Valid




Missing





Q12.Cunosti sistemul de sanctionare aplicat minorilor care savarsesc delicte?



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

da





nu





Total








Q13.1.Minorii sub 16 ani nu sunt sanctionati de lege, deoarece nu si-au dat seama de delictele comise.



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord





dezacord





nu stiu





Total





Missing

System





Total












Q13.2.Minorii peste 16 ani sunt sanctionati de lege ca si adultii.



Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord





dezacord





nu stiu





Total





Missing

System





Total













































Anexa 7


Correlations




Q3.1 Cat de frecvent asisti la ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor de catre elevi?

Q4.1.Cat de frecvent asisti la neacordarea de atentie si ignorarea solicitarilor elevilor din partea profesorilor?

Spearman's rho

Q3.1.Cat de frecvent asisti la ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor de catre elevi?

Correlation Coefficient



Sig. (2-tailed)



N



Q4.1.Cat de frecvent asisti la neacordarea de atentie si ignorarea solicitarilor elevilor din partea profesorilor?

Correlation Coefficient



Sig. (2-tailed)



N



Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).




Correlations




Q3.2.Cat de frecvent asisti la atitudini si remarci amenintatoare din partea elevilor adresate profesorilor?

Q4.2.Cat de frecvent asisti la gesturi si priviri amenintatoare din partea profesorilor adresate elevilor?

Spearman's rho

Q3.2.Cat de frecvent asisti la atitudini si remarci amenintatoare din partea elevilor adresate profesorilor?

Correlation Coefficient



Sig. (2-tailed)



N



Q4.2.Cat de frecvent asisti la gesturi si priviri amenintatoare din partea profesorilor adresate elevilor?

Correlation Coefficient



Sig. (2-tailed)



N





Correlations




Q3.3.Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii din partea elevilor adresate profesorilor?

Q4.3.Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri, insulte din partea profesorilor adresate elevilor?

Spearman's rho

Q3.3.Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii din partea elevilor adresate profesorilor?

Correlation Coefficient



Sig. (2-tailed)



N



Q4.3.Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri, insulte din partea profesorilor adresate elevilor?

Correlation Coefficient



Sig. (2-tailed)



N



Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).


Correlations




Q3.4.Cat de frecvent asisti la violente fizice din partea elevilor adresate profesorilor?

Q4.4.Cat de frecvent asisti la pedepse fizice aplicate elevilor din partea profesorilor?

Spearman's rho

Q3.4.Cat de frecvent asisti la violente fizice din partea elevilor adresate profesorilor?

Correlation Coefficient



Sig. (2-tailed)



N



Q4.4.Cat de frecvent asisti la pedepse fizice aplicate elevilor din partea profesorilor?

Correlation Coefficient



Sig. (2-tailed)



N




Correlations




Q11.1.Crezi ca in scoala au loc mai des violente?

Q7.1.Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

Spearman's rho

Q11.1.Crezi ca in scoala au loc mai des violente?

Correlation Coefficient



Sig. (2-tailed)



N



Q7.1.Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

Correlation Coefficient



Sig. (2-tailed)



N



Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).


Correlations




Q6.4.In scoala au loc mai multe violente decat de strada sau in cartier.

Q7.2.Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

Spearman's rho

Q6.4.In scoala au loc mai multe violente decat de strada sau in cartier.

Correlation Coefficient



Sig. (2-tailed)



N



Q7.2.Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

Correlation Coefficient



Sig. (2-tailed)



N



Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).
























CHESTIONAR


Acest chestionar are o finalitate stiintifica si anume de a cunoaste atitudinea tinerilor fata de violenta si identificarea cauzelor acestor fenomene. Va rog sa raspundeti sincer la toate intrebarile, va asigur ca raspunsurile vor fi confidentiale.


Va multumesc pentru ajutorul dumneavoastra!



Q1. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii?

Acord total

Acord partial

Nici acod, nici dezacord

Dezacord partial

Dezacord total

1. Agresivitatea este o tendinta innascuta de actiune, este un instinct.






2. Orice comportament agresiv are la baza frustrari.






3. Indivizii invata in mod direct agresivitatea, prin observarea si imitarea comportamentelor celorlalti.








Q2. Cat de frecvent s-a intamplat sa asisti la comportamente violente intre elevii din scoala ta?


Foarte des

Destul de des

Cateodata

Destul de rar

Foarte rar

1. Certuri si conflicte






2. Ironii, jigniri si injurii.






3. Violente fizice, cum sunt imbrancelile, bataile sau loviturile








Q3. Cat de frecvent ai asistat la conduite neadecvate/agresive din partea elevilor orientate catre profesorii din scoala ta?


Foarte des

Destul de des

Cateodata

Destul de rar

Foarte rar

1. Ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor






2. Atitudini  si remarci amenintatoare la adresa profesorilor






3. Ironii, jigniri si injurii






4. Violente fizice, cum sunt imbranceli sau loviturile














Q4. S-a intamplat vreodata ca profesorii sa aiba comportamente neadecvate/ violente la adresa elevilor din scoala ta?


Foarte des

Destul de des

Cateodata

Destul de rar

Foarte rar

1. Neacordarea de atentie sau ignorarea solicitarilor elevilor.






2. Gesturi si priviri amenintatoare.






3. Ironii, jigniri sau insulte.






4. Pedepse fizice







Q5. Ce cauze considerati ca au fenomenele de violenta din scoli?



Q6. Pentru afirmatiile urmatoare, va rog, sa-mi spuneti daca sunteti de acord sau nu.


Acord total

Acord partial

Nici acord, nici dezacord

Dezacord partial

Dezacord total

1. Copiii care provin din familii in care aveau loc des violente, sunt mai predispusi a prelua aceste modele de comportament agresiv






2. Conditiile de saracie in care traiesc unii copii, ii imping pe acestia sa comita delicte.






3. Copiii care se uita prea mult la televizor, sunt mai violenti, deoarece "invata" din emisiuni sau filme aceste comportamente.






4. In scoala au loc mai multe violente, decat pe strada sau in cartier.








Q7. Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca ..?

Foarte mult

Destul de mult

Asa si asa

Destul de putin

Foarte putin

1. in scoala, sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol, etc.)?






2. in locuri publice (pe strada, in cartier), sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol, etc.)?








Q8. In scoala ta exista?


da

nu

Nu stiu

1. portar, care sa verifice persoanele straine care intra in scoala




2. agenti de paza si protectie pentru prevenirea violentelor sau a altor delicte






Q9. In ce masura consideri ca urmatoarele comportamente violente ar trebui tolerate?


In foarte mare masura

In mare masura

Asa si asa

In mica masura

In foarte mica masura

1. Acte de indisciplina in timpul orelor de curs






2. Atitudini  si remarci amenintatoare.






3. Ironii, jigniri si injurii






4. Violente fizice, cum sunt imbranceli sau loviturile








Q10. Consideri ca expunerea frecventa la violenta (in familie, mass-media, scoala) poate induce la copii o insensibilitate la violenta?


da

nu

Nu stiu







Q11. Unde crezi ca au loc mai des violentele?


Foarte des

Destul de des

Cateodata

Destul de rar

Foarte rar

1. In scoala






2. Pe strada






3. In familie






4. In gastile de cartier








Q12. Cunosti sistemul de sanctionare aplicat minorilor care savarsesc delicte?


da

nu





Daca raspunsul la Q12 este da, raspunde la  Q13:

Q13. Esti de acord cu urmatoarele afirmatii?

Acord

Dezacord

Nu stiu

1. Minorii cu varsta sub 16 ani nu sunt sanctionati de lege, deoarece nu si-au dat seama ce delicte savarsesc.




2. Minorii cu varsta peste 16 ani sunt sanctionati de lege ca si adultii.





Gen :           1. M 2. F


Varsta:   ..


Scoala si clasa: ..








Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

didactica

Didactica




Lucrari pe aceeasi tema


Factorii care modeleaza succesul scolar: cognitivi si de tip relational
Fisa de lucru - litera S
Influentele orelor de consiliere asupra formarii imaginii de sine a scolarului mic
Pisica nazdravana - compunere
Educatia intelectuala-conditie a formarii unei personalitati integrale
Metode active si interactive utilizate in procesul instructiv - educativ
Conventie pentru practica studentilor
Fisa de practica pedagogica
Fisa privind activitatea de instruire practica a elevului
Valorificarea traditiilor la prescolari - texte despre sarbatorile de iarna



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.