Cum se elaboreaza un Proiect de cercetare - pasii premergatori

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative

Facultatea de Stiinte Politice

Ghidul studentelor/studentilor

CUI I SE ADRESEAZA GHIDUL?

CARE SUNT CERINTELE TEHNICE PENRU REDACTAREA PROIECTULUI?

a.      Dimensiunea

b.      Redactare

c.       Respectarea regulilor scrierii academice

CE TREBUIE SA CUPRINDA PROIECTUL?

A.    Pasii premergatori redactarii proiectului de cercetare

Alegerea temei - Despre ce cercetez?

a.      Selectia domeniului.

b.      Formularea temei

c.       Titlul proiectului.

Delimitarea ariei de studiu.

a.      Delimitare temporala

b.      Delimitare spatiala

c.       Restrangerea domeniului de investigatie propriu-zis.

d.      Restrangerea sferei cercetarii la un numar definit de unitati de analiza

Titlul proiectului.

B.      Structura unui proiect de cercetare

1. Introducerea

a.      Introducerea Punctarea problematicii studiului

b.      Obiectivul/ele proiectului cercetarii

c.       Semnificatia studiului..

d.      Intrebarile de cercetare.

2. Literatura de specialitate relevanta

3. Metodologia cercetarii

a.      Procedura de cerectareMetodele alese

b.      Instrumentele de cercetare.

c.       Rezultatele asteptate.

Concluziile

Bibliografia

BIBLIOGRAFIE

ANEXE Model de proiect de cercetare

CUI I SE ADRESEAZA GHIDUL?

Prezentul ghid vizeaza oferirea unui cadru general de referinta cu privire la elaborarea proiectelor de cercetare si este menit sa constituie un instrument de lucru pentru studentii Facultatii de Stiinte Politice.

Regulile si exemplele prezentate in ghid sunt orientative neavand asadar caracter obligatoriu. Sugestiile cuprinse in ghid se refera la o structura a proiectului, general acceptata in lumea academica, si la reguli generale de construire a acestuia.

CARE SUNT CERINTELE TEHNICE PENRU REDACTAREA PROIECTULUI?

Sub aspect tehnic cerintele pentru  redactarea Proiectul de cercetare aferent probei nr.1 sunt urmatoarele:

Dimensiunea: se recomanda ca proiectul sa fie redactat pe 5-7 pagini (plus pagina de titlu).

Redactare Word: Font Times New Roman cu diacritice; spatiere1,5; font size12.

Respectarea regulilor scrierii academice, inclusive a celor referitoare la plagiat si proprietate intelectuala, sunt obligatorii.

CE TREBUIE SA CUPRINDA PROIECTUL?

A. Pasii premergatori redactarii proiectului de cercetare

1. Alegerea temei - Despre ce cercetez?

In momentul in care alegeti tema proiectului de cercetare, trebuie sa aveti in vedere urmatoarele aspecte:

a.      Selectia domeniului. Selectati mai intai domeniul si aria tematica. Este recomandat sa alegeti un domeniu cu care sunteti familiarizati/te sau pentru care aveti deja un interes demonstrat.

b.      Formularea temei. Formulati tema propriu-zisa. Este preferabil (nu obligatoriu) sa identificati un subiect despre care aveti deja cunostinte. De exemplu, puteti dezvolta o tema cuprinsa in lucrarea de licenta sau unul dintre proiectele de seminar sau un referat pentru care ati citit deja bibliografie adecvata. De asemenea, puteti selecta o tema conexa celei abordate in lucrarea de licenta, care sa reprezinte o posibila continuare ulterioara a dezvoltarii acesteia .

c.       Titlul proiectului.

Trebuie sa stiti exact despre ce scrieti si este necesar ca si cei care vor citi proiectul sa inteleaga cu claitate care este tema centrala a proiectului. De aceea, sunt foarte importante delimitarea temei si alegerea unui titlu sugestiv.

2. Delimitarea ariei de studiu.

Restrangerea temei este necesara si atat titlul, cat si continutul proiectului trebuie sa reflecte acest lucru. Restrangerea se poate face prin mai multe modalitati. Ele sunt cumulative, nefiind suficienta aplicarea doar a uneia.

a)      Delimitare temporala

Delimitarea temporala presupune incadrarea precisa a perioadei investigate ( De exmplu "Analiza Politicii Externe a Uniunii Europene in primul an de la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona", "Studiu despre motiunile de cenzura intentate in Romania in perioada 2010-2012") Este recomandat ca limitele de timp sa fie relativ scurte, astfel incat sa permita o cercetare, daca nu exhaustiva, cel putin mai cuprinzatoare si in profunzime.

b)      Delimitare spatiala

Delimitare spatiala presupune definirea unei arii geografice precise (De exemplu "Relatiile Uniunii Europene cu Rusia in primul an de la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona"; "Schimbari la nivelul conceptiei despre familie, dupa Revolutia de la 1989, in comuna Runcu".)

Referat: Sugestii pentru planul de lucru - Copii vor invata cum sa numere de la 1 la 10 Referat: Modalitati de educatie interculturala in gradinita

c)      Restrangerea domeniului de investigatie propriu-zis.

Un proiect intitulat "Studiu general al anomiei" nu este indicat dar unul centrat pe "Studiu asupra anomiei in societatea romaneasca" ar putea sa se apropie. Un proiect intitulat "Problema dreptatii in filosofia greaca" sau "Problema dreptatii in viziunea lui Platon" nu ar fi teme realizabile intr-un proiect de 5-7 pagini dar "Problema dreptatii in Republica lui Platon" ar putea fi.

d)      Restrangerea sferei cercetarii la un numar definit de unitati de analiza

De exemplu o tema referitoare la dezideologizarea partidelor politice din Romania ar trebui sa se refere doar la cateva partide, nu la toate cate exista.

3. Titlul proiectului.

Titlul proiectului trebuie sa defineasca exact subiectul cercetarii. Claritatea impune intotdeauna ca subiectul sa fie restrains la intentiile si posibilitatile concrete de cercetare. Una dintre solutiile uzuale de restrangere este aceea de a opera delimitari care au capacitatea de a preciza exact universul real al cercetarii. Titlul trebuie sa surprinda aceste delimitari ale ariei de cercetare. Un titlu ca de exemplu "Politica externa a Uniunii Europene" este prea vast deoarece tema nu poate fi acoperita. El este si prea vag fiindca cititorul sau examinatorul nu stie ce anume trebuie sa urmareasca in continutul proiectului. Un titlu prefarbil ar putea fi "Politica externa a Uniunii Europene in primii doi ani dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona. Relatiile cu Rusia", caz in care se opereaza atat o restrangre temporala, cat si una a domeniului de investigatie propriu-zis.

B. Structura unui proiect de cercetare

Structura unui proiect de cercetare cuprinde, in general, cateva elemente. Prezentam succint aceste elemente reamintind ca succesiunea si numarul lor respecta o ordine logica.

1. Introducerea

O prima parte a proiectului ar trebui sa aiba un caracter introductiv. Este o parte importanta pentru ca cititorul sau examinatorul va intelege intentia autorului/autoarei si viziunea asupra problematicii. Prezentam in continuare cateva elemente necesare ale introducerii proiectului de cercetare.

a.      Introducerea debuteaza, de obicei, cu un pargraf care sa capteze atentia cititorului in legatura cu tema abordata si sa creeze cadrul general pentru dezvoltarea subiectului. Incercati sa va ganditi ce ati vrea sa cititi daca ati fi cititorul lucarii pe care o redactati. In general, in primul paragraf se poate apela la citate sau afirmatii generale despre necesitatea intreprinderii studiului.

b.      Punctarea problematicii studiului este esentiala pentru proiectul dumneavoastra. Trebuie sa surprindeti, intr-o singura propozitie,  exact ceea ce va intereseaza (de exemplu, intentionati sa identificati caracteristicile fenomenului x sau doriti sa aduceti in prim-plan problema z). Puteti apoi detalia problemtica in cateva scurte paragrafe care sa surprinda si mai clar intentiile pe care le aveti.

c.       Obiectivul/ele proiectului cercetarii trebuie surprinse intr-un singur paragraf care sa explice ce dorește studiul sa realizeze. Prezentati pe scurt si punctati in termini precisi scopul urmarit de cerectare. Obiectivul poate fi teoretic sau practic. De exemplu, daca doriti sa prezentati si sa argumentati un punct de vedere prin care sa elucidati o problema controversata apartinand doctrinei, specificati clar care este punctul de vedere pe care il sustineti si ce anume intentionati sa demonstrati. Daca doriti sa introduceti un nou concept, oferiti o descriere a conceptului si justificati de ce considerati ca este necesara introducerea lui. Daca scopul cercetarii este extinderea unei cercetari existente deja, mentionati rezultatele pe care le urmariti si explicati de ce sunt ele importante. Formularea tipica a unui obiectiv include un verb, de exemplu sa asigure interpretarea teoriei x . ,  sa descopere daca . ; sa dovedeasca.Prezentarea clara a obiectivelor arata ca studenta/studentul are o viziune limpede asupra temei studiate si ca stie exact in ce va consta contributia cercetarii sale la aceasta.

d.      Semnificatia studiului. Redactarea proiectului ar trebui sa raspunda direct sau indirect la cateva intrebari cum sunt: de ce este important studiul; pentru cine este important; care vor fi implicatiile poztive ale realizarii studiului? Semnificatia studiului subliniaza unde se incadreaza cercetarea dumneavoastra intre cercetarile similare si incearca sa convinga cititorul de ce este necesara. Este important ca aceasta sectiune sa reflecte viziunea proprie a studentei/studentului asupra problematicii alese.

e.      Intrebarile de cercetare. In finalul introducerii ar trebui enumerate intrebarile care stau la baza cercetarii, fara a fi necesara elaborarea lor. De exemplu: care sunt atitudinile in legatura cu . ; exista o diferenta semnificativa intre . ; ce tip de relatie exista intre . . In aceasta parte introductiva, de prezentare a cercetarii trebuie mentionata si ipoteza studiului.

2. Literatura de specialitate relevanta

O a doua parte a proiectului va aduce in discutie literatura de specialitate relevanta pentru tema, fundamentele teoretice sau alte cercetari relevante asupra temei alese. La aceasta sectiune, realizati o prezentare scurta si clara a teoriilor si cercetarilor anterioare aflate in stransa conexiune cu tema de cercetare, care reprezinta fundamentul teoretic al lucrarii pe care o redactati. Numiti cele mai relevante lucrari pe care le-ati citit pentru aceasta tema. Prezentati succinct ideile cu cea mai pregnanta influenta asupra abordarii dumneavoastra. Precizati pozitia teoretica pe care o adoptati in dezvoltarea temei.  Aceasta sectiune poate cuprinde si o parte destinata delimitarilor conceptuale si definirii termenilor-cheie sau a termenilor-specifici cu care se va opera, daca este cazul. Prin aceasta parte a proiectului de cerecetare, studenta/studentul demonstreaza de fapt cunoasterea domeniului si a problematicii carora le este circumscrisa tema aleasa.

3. Metodologia cercetarii

Urmatoarea parte va prezinta metodologia cercetarii, adica modul in care studenta/studentul intelege sa deruleze cercetarea si in ce anume va consta aceasta. Este partea cea mai importanta a proiectului de cercetare si, in termeni cantitativi, reprezinta aproximativ jumatate din intinderea proiectului. Metodologia este esentiala pentru a arata cum intentioneaza studentul sa abordeze tema aleasa, sa foloseasca teoria cunoscuta si sa atinga obiectivele propuse. De metodologie depinde insasi cercetarea. Ea este cea care face diferenta dintre cercetare de calitate si un simplu eseu. De aceea, este necesar ca studenta/studentul sa demonstreze ca si-a format o viziune proprie clara in ce priveste abordarea demersului sau stiintific. Sectiunea de metodologie ar trebui sa raspunda urmatoarelor intrebari: ce actiuni intentionez sa realizez pentru a lamuri intrebarile de cercetare; ce pasi trebuie sa parcurg pentru testa ipoteza; la ce teste va fi supusa ipoteza; cand pot considera ca a fost suficient testata pentru a  o considera validata sau infirmata. Este indicat ca in debutul acestei sectiuni sa reamintiti ipoteza si intrebarile de cercetare. Ulterior, este necesar sa fie prezentata strategia de cercetare propriu-zisa si, in detaliu, informatii despre modul in care intentionati sa desfasurati cerecetarea. Aceasta prezentare ar putea cuprinde, de exemplu, raspunsuri pentru urmatoarele probleme/teme:

ce fel de informatii sunt necesare, despre ce si de ce sunt necesare;

ce fel de date sunt utile - date cantitative si/sau calitative;

care sunt metodele de colectare a acestor date (interviu, analiza de document etc.)

descrieti succinct metodele;

cum procesati informatia rezultata din date (aici va fi relevanta abordarea pe care ati decis sa o adoptati).

Este important de stiut ca metodele de cercetare si abordarea vor fi alese si adaptate in functie de tema pe care o propuneti. Metodologia nu poate fi standard. Ea trebuie sa se plieze pe tema aleasa.

Sistematizand, metodologia va face referire la:

a.      Procedura de cerectare - descrie pasii ce urmeaza a fi parcursi in demersul de cercetare.

b.      Metodele alese, care pot fi cantitative sau/si calitative. Metodele cantitative raspund la intrebarile ce? si, mai ales, cati/cate?. Ele presupun o activitate de numarare si constau in statistici, modele matematice etc. Metodele calitative sunt interactive si raspund la intrebarile cum? si, mai ales de ce? (interviu, analiza de continut). Abordarea lor este diferita. Cele doua tipuri de metode nu sunt incompatibile si nu se exclud reciproc. Pentru unele teme se preteaza mai degraba o abordare cantitativa decat una calitativa sau invers, in timp ce, pentru altele, este preferabila imbinarea celor doua metode. Designul cercetarii si abordarea selectata vor depinde in mare masura de tema si de posibilitatile concrete de cerectare.

c.       Instrumentele de cercetare. Daca, de exemplu ati ales pentru o abordare calitativa realizarea unor interviuri, interviul propriu-zis reprezinta un instrument prin intermediul caruia realizati cercetarea. In acest caz, prezentati in cadrul acestei sectiuni grila de interviu pe care intentionati sa o utilizati.

d.      Rezultatele asteptate. Conturati succinct ce credeti ca veti obtine la finalul cercetarii. Aceasta sectiune este menita sa reflecte capacitatea stuentului de a elabora propriul demers de analiza si cercetare a unei anumite teme in domeniul ales; capacitatea de a aborda empiric (atunci cind se poate) problematica vizata prin definirea unui design metodologic viabil pentru analiza temei.

4. Concluziile

Proiectul de cercetare se incheie in mod necesar cu concluziile autorului/autoarei. Aceste concluzii pot sa fi aparut in corpul proiectului sau sa fie formulate la final. Important este ca ele sa fie formulate foarte clar si concis, fara ambiguitati. La nivelul unui proiect de cercetare, concluziile ar fi uneori premature. Dar, in concluziile unui proiect de cercetare, poate fi intreprins un demers de autoevaluare a propriei cercetari de catre studenta/student, in cadrul caruia sa se incerce sa se identifice minusurile si plusurile. De exemplu, cercetarea este riguroasa sub aspectul metodei selectate si a pasilor, dar are o insuficienta acoperire geografica.

5. Bibliografia

Bibliografia parcursa pentru redactarea proiectului este obligatorie. Ea trebuie sa cuprinda literatura de specialitate care a stat la baza redactarii proiectului.

BIBLIOGRAFIE

Delbert C. Miller, Neil J. Salkind, Handbook of research Design &Social Measurement, 6^th ed., Sage Publications Inc., 2002.

Baron, Mark A., Guidelines for Writing Research Proposals and Dissertations, University of south Dakota, 2010

Olk. Herald, How to Write a Research proposal, DAAD Information Centre Accra, 2003

Wong, Paul T.P., Thesis Guide, University of Altanta, 2002

Principles of good research and research proposal guide, London Borough of Richmond upon Thames, 2006

ANEXE. Un Model de proiect de cercetare

Stramutare si reconstructie. Cartierul Recea, Alba Iulia

Sebastian Toc

Introducere. Punctarea problematicii studiului

Procesle de stramutare cauzate de proiecte de dezvoltare suscita in ultimii ani un interes ridicat mai ales din partea cercetatorilor in stiintele sociale. Stramutarea de la Rosia Montana reprezinta o oportunitate de cercetare a unei populatii care a fost mutata din comunitatea in care

cei mai multi au trait foarte multi ani, o populatie mutata dintr-un rural cu obiceiuri proprii intrun urban in care aceste tipuri de obiceiuri tind sa se dizolve. In aceasta situatie, interesul nu apare numai din partea cercetatorilor, ci si din partea mass-media si din partea locuitorilor din Alba Iulia care sunt curiosi cum arata noul cartier. Prin intermediul acestui proiect realizez o analiza privind consecintele stramutarii pentru cei direct implicati tinand cont de ceea ce subiectii cercetarii (locuitarii de la Rosia Montana stramutati in Alba Iulia) declara, dar si de contextul din ultimii ani de la Rosia Montana.

Motivatia de a cerceta aceasta tema are in vedere mai multe aspecte. In primul rand stramutarea reprezinta un proces ce implica schimbare rapida, ceea ce ne permite sa analizam mecanismele de adaptare ale oamenilor la un nou stil de viata. In al doilea rand, cercetarea are ca obiect de studiu un fenomen care se afla in dezbatere publica, ea putand fi folosita pentru a asuma o pozitie publica, vizavi de diverse probleme legate de stramutare. In al treilea rand, se

pot evidentia caracteristicile care trebuiesc avute in vedere de catre cei care realizeaza un astfel

de proces, lucru esential pentru a evita consecinte nedorite pentru viitoare astfel de fenomene.

Obiectivele proiectului de cercetare

Cercetarea are obiective principale: sa identifice schimbarile care apar in viata oamenilor in urma stamutarii si sa descrie mecanismele prin care se reconstruieste o comunitate care este mutata dintr-un spatiu in alt spatiu.

Semnificatia studiului

Interesul pentru studiul proceselor de stramutare a aparut deoarece in contextul proceselor de dezvoltare, a razboaielor sau a catastrofelor naturale, o buna parte din populatia planetei este afectata. Solutia cea mai vehiculata in contexte de acest gen este aceea de a muta fortat populatia aflata intr-o zona de risc. Perspectivele din care sunt analizate aceste mutari in masa a populatiei sunt multiple, in functie de conditiile existente. Studiul experientelor oamenilor mutati sunt esentiale, cercetatorii din diverse domenii acceptand unanim ca partea de

cercetare empirica este esentiala atat pentru intelegerea procesului cat si pentru dezvoltarea unor analize teoretice privind acest domeniu. Potrivit datelor Bancii Mondiale, in anii '90, anual, 10 milioane de oameni erau stramutati (Serageldin 1995, Cernea 1997), iar acestia erau afectati numai de pe urma proiectelor de dezvoltare, fara a mai pune la socoteala refugiatii de razboi, sau din cauza dezastrelor naturale. Aceste date, evident suscita interese de cercetare in acest domeniu. Grija pentru conditia umana (concern to human condition) (Arens 1973, 1929-1931) reprezinta de asemenea o buna oportunitate pentru cercetatorii din stiintele sociale de a realize studii referitoare la consecintele proceselor de stramutare. Problema care s-a pus in majoritatea cazurilor a fost in termenii unui impact negativ, consecintele mutarii fiind resimtite cu greutate de indivizi. De altfel, acest tip de schimbare cu greu poate fi privit cu optimism. In general reactiile la nivel local asupra deciziei de a stramuta populatia sunt caracterizate de un entuziasm mic (Arens 1973).

Cazul Rosia Montana a suscitat in ultimii ani numeroase dezbateri privind problemele asociate demararii proiectului minier de exploatare a aurului de pe raza comunei. Stramutarea populatiei din zona de risc reprezinta o problema pusa in discutie atat de cei care sunt impotriva exploatarii cat si pentru cei care sunt pro exploatare. Realizarea majora a acestui studiu ar putea

sa fie oferirea unui raspuns public vizavi de problemele asociate stramutarii intr-un caz controversat, aflat inca in dezbatere in Romania. Studiile despre stramutare in Romania sunt putine, prin urmare acest studiu de caz trebuie privit si ca o contributie importanta pentru intelegerea si dezvoltarea acestui subdomeniu al stiintelor sociale.

Intrebari de cercetare

Principalele doua intrebari de cercetare sunt direct corelate cu obiectivele cercetarii:

1. Ce tipuri de schimbari apar in urma proceselor de stramutare?

2. Care sunt elementele prin care reconstruieste o comunitate care este mutata intr-o maniera planificata dintr-un spatiu in alt spatiu?

Din cele doua intrebari decurg mai multe intrebari de cercetare secundare:

1. Au privit locuitorii din Rosia Montana stramutarea ca o oportunitate?

2. Care sunt cele mai grave probleme legate de stramutarea de la Rosia Montana in cartierul

Recea?

3. Care sunt tipurile de schimbari existente in urma procesului de stramutare? Cum vad

stramutatii schimbarea?

4. In ce consta relationarea celor stramutati cu cei din Alba Iulia?

5. Invata stramutatii noi roluri sociale? Se dezvolta un comportament antreprenorial in randul

celor stramutati, ca urmare a castigarii unor sume de bani oferite drept despagubiri de

companie?

6. Contribuie procesul de stramutare la formarea capitalului social?

7. Care sunt legaturile sociale care se pierd/se pastreaza/se creaza?

8. Reconstructia comunitatii reprezinta un efort paternalist de tip varf-baza, sau vorbim despre o

adaptare pe orizontala (exista participare si initiative ale oamenilor)?

9. Care sunt strategiile de viata pe care le au locuitorii, in contextul stramutarii?

Literatura de specialitate relevanta

Trecand peste aspectele particularitatilor ideii de stramutare, schemele generale pleaca de la o logica comuna: ele sunt construite pentru a muta/transfera o populatie de pe un teritoriu pe alt teritoriu intr-o maniera planuita (Muggah 2003). Definitia aceasta, data in 2003, pe fondul analizei mai multor teorii, din mai multe perspective (s-a propus o abordare multidisciplinara a problemei stramutarii (Cernea 1999a)), se aseamana cu o definitie data in 1969 de catre importantul teoretician al anilor '60-70 Robert Chambers (apud. Muggah 2003). Acesta defineste procesul de stramutare ca reprezentand o forma planificata de schimbare sociala care in mod necesar implica o miscare a unei populatii.

Potrivit lui Robert Muggah (2003, 11-12) cercetatorii privesc procesele de stramutare in doua moduri:

1. Procesul de dezvoltare este inevitabil, iar stramutarea este de asemenea un rezultat inevitabil,

chiar daca nedorit. Acestia fac parte din categoria de cercetare aplicata. Succesul sau esecul este definit de Guvern, sau angajatii care sunt responsabili de stramutare.

2. Procesele de stramutare reprezinta un esec neacceptabil al dezvoltarii. Acestia fac parte din categoria cercetatorilor activi, de actiune, publici. Ei se focuseaza pe cauze, pe dinamica rezistentei in fata stramutarii si pe costurile individuale sau comunitare ale stramutarii.

Michael Cernea a realizat un model de reconstructie sociala (care poate fi aplicat atat stramutatilor, cat si refugiatilor). Acest model a fost creat in urma analizelor cazurilor de stramutari existente in literatura de specialitate, dar si a datelor empirice si cuprinde anumite variabile pe care ne propune sa le folosim atunci cand analizam un proces de stramutare. Astfel,

acest model ne ajuta sa comparam intre diferite procese de stramutare. Acest model este construit dupa urmatoarea logica (Cernea 1997, 1571-1576):

1. Sa puna un diagnostic care indeplineste o functie explicativa si una cognitiva.

2. Sa faca o predictie, functie de avertizare (semnal de alarma) si de planificare.

3. Sa creeze o rezolutie asupra problemei pentru a ghida si masura reabilitarea stramutatilor.

4. Sa aiba functia de cercetare care sa permita formularea ipotezelor si aplicarea teoriilor pe

terenul de investigatie.

Modelul a fost construit in jurul conceptului de risc de saracie. Abordarea este una sociologica, riscul fiind inteles ca si posibilitatea de determinare a unor efecte negative in viitor de catre cursul unei actiuni: pierderi, distrugeri, probleme pentru viitoarele generatii si orice altceva este contraproductiv. Consultarea comunitatii indeaproape este asadar un lucru foarte important pentru a indeplini planurile sociale si culturale ale populatiei. Este esential ca stramutarea sa genereze oportunitati, sa imbunatateasca viata oamenilor, nu sa o inrautateasca. De asemenea este nevoie sa se incurajeze participarea si initiativele oamenilor, este necesar ca ele sa existe, intrucat un proces de reconstructie a capitalului social implica in primul rand initiativele oamenilor stramutati cat si modalitatile in care acestea reusesc sa relationeze cu alti actori relevanti precum: ONG, organizatii, populatia gazda, sau cei care realizeaza stramutarea. Potrivit lui Cernea, se cunosc foarte putine lucruri despre initiativele personale poststramutare ale oamenilor, fiind putine studii care au monitorizat progresul celor stramutati. De asemenea, o alta zona in care nu se cunosc foarte multe, este cea referitoare la modalitatea in care cei stramutati copiaza modele ale populatiei gazda. Aceste doua elemente sunt dezirabile pentru orice studiu care are legatura cu stramutarea.

Intr-o analiza a punctelor tari si punctelor slabe ale stramutarilor, Mahapatra si Mahapatra (2000) considera ca ingradirile rezultate din planurile de stramutare sunt cele legate de reconstruirea capitalului social care faciliteaza adaptarea mai ales in zona contactului cu populatia gazda, dar si pentru compensarea pierderilor suferite in privinta unor practici comune.

Singura solutie de reconstructie a capitalului social in noua comunitate este facilitat de stramutarile care sunt facute in grup (atunci cand oamenii sunt mutati dispersat, intalnim mari probleme de adaptabilitate (Cernea 1997)), singura solutie fiind sa se transfere si legaturile sociale existente in vechea localitate, in noua asezare (Mahapatra si Mahapatra 2000).

Metodologia cercetarii.

Procedura de cercetare. Metodele alese

Ceea ce mi se pare important in analiza pe care o voi face acestui proces de stramutare este faptul ca, in mod sigur, nu trebuie sa privesc procesul independent si scos din context. Este extrem de necesar sa intelegem si ce s-a intamplat la Rosia Montana inainte de stramutare, evenimentele de acolo putand fi extrem de importante pentru a intelege anumite probleme legate de proces, sau chiar insasi decizia finala de a acceptare a ofertei din partea companiei si de mutare. Prin urmare, ceea ce se intampla in cartierul Recea trebuie dublat cu informatii referitoare la ce se intampla in Rosia Montana, sau macar cu perceptii ale celor mutati despre ce se intampla acolo. Procedura de investigare va fi una de teren in comunitatea stramutata si va cuprinde 3 etape principale si mai multe intermediare, primele reprezentand 3 vizite anuale in cartierul Recea, iar ultimele referindu-se la o vizita in comuna Rosia Montana si la munca de documentare.

Instrumente de cercetare

Instrumentul principal de cercetare va fi interviul semistructurat, desigur cu permiterea maleabilitatii cercetatorului in teren. Nu voi exclude nici instrumente precum chestionarul structurat, observatia directa, discutiile informale cu oamenii sau interviurile cognitive (probele de limba), realizarea de fotografii atunci cand se vor dovedi folositoare pentru studierea unor aspecte particulare. Voi pune accentul pe complementaritate, pe validare reciproca a instrumentelor si surselor de date. Obtinerea unor date oficiale de la compania care a realizat stramutarea reprezinta de asemenea un obiectiv al cercetarii de teren.

Rezultate asteptate

Rezultatele asteptate reprezinta automat indeplinirea obiectivelor si oferirea raspunsurilor la intrebarile de cercetare. Odata cu acestea ma astept ca rezultatele cercetarii sa poata fi folosite atat de catre cei care vor mai realiza procese de stramutare astfel incat acestea sa fie in avantajul oamenilor, cat si de cercetatorii din stiintele sociale din Romania. Nu in ultimul rand, ma astept sa aduc in prim plan utilitatea cercetatorilor din stiinte sociale pentru probleme sociale concrete, astfel incat sa fie constientizata de catre publicul larg necesitatea colaborarii cu acestia in asemenea circumstante.

Bibliografie

Arens, W. 1973. Review of The Social Consequences of Resettlement: The Impact of the Kariba Resettlement upon the Gwembe Tonga, by Elizabeth Colson. Kariba Studies, 4. Manchester: Manchester University Press (published for the Institute for African Studies, University of Zambia; distributed in U.S. by Humanities Press, New York), 1971, 1829- 1831.

Babbie, Earl. 2010. Practica cercetarii sociale. Iasi: Polirom.

Cernea, Michael. 1997. The Risk and Reconstruction Model for Resettling Displaced Population. World Development 25, no. 10: 1569-1587.

Cernea, Michael 1999a. Introduction: Mutual Reinforcement: Linking Economic and Social Knowledge about Resettlement. In Cernea, Michael (ed.). The Economics of Involuntary Resettlement. Questions and Chalanges. Washington D.C.: The World Bank.

Cernea, Michael. 1999b. Why Economic Analysis is Esential to Resettlement: A Sociologist's View. In Cernea, Michael (ed.). The Economics of Involuntary Resettlement. Questions and Chalanges. Washington D.C.: The World Bank.

Cernea, Michael. 2009. Introduction: Resettlement - An Enduring Issue in Development. The Asia Pacific Journal of Anthropology 10, no. 4 (December): 263-265.

Mahapatra, L.K. and Mahapatra Sheela. 2000. Social re-articulation and community regeneration among resettled displacees. In Cernea, Michael and McDowell, Christopher (eds.). Risk and Reconstruction. Experiences of Resettlers and Refugees. Washington, D.C.: The World Bank.

Muggah, Robert. 2000. Through the developmentalist's looking glass: conflict-induced displacement and involuntary resettlement in Columbia. Journal of Refugee Studies 13, no.2: 133-164

Muggah, Robert. 2003. A Tale of Two Solitudes: Comparing Conflict and Development - induced Internal Displacement and Involuntary Resettlement. International Migration 4, no. 5: 5-31.

Price, Susana. 2009. Prologue: Victims or Partners? The Social Perspective in Development - Induced Displacement and Resettlement. The Asia Pacific Journal of Anthropology 10, no. 4: 266-282.

Serageldin, Ismail. 1995. Nurturing Development. Aid and Cooperation in Today's Changing World. Washington D.C.: The World Bank.

World Bank. 1994. Resettlement and Development: The Bank wide Review of Projects Involving Involuntary Resettlement, 1986-1993. Washington, D.C.: Environment Department.

Voicu, Bogdan, Arpinte, Daniel, Petrescu, Claudia, Preotesi, Mihnea, Tomescu, Cristina. 2010. Note de cercetare asupra comunitatilor rurale in Romania de astazi. Sociologie Romaneasca 8, nr. 2.