Ghid de elaborare si sustinere a lucrarii de licenta - pedagogia invatamantului primar si prescolar

UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE SOCIALE

CATEDRA DE PEDAGOGIE, PSIHOLOGIE SI DIDACTICA

DOMENIUL: STIINTELE EDUCATIEI

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOLAR

- Uz intern -

Cateva recomandari

1. Cadrele didactice cu drept de coordonare a lucrarilor de licenta sunt rugate sa afiseze in timp util temele propuse la secretariatul Facultatii de Drept si Stiinte Sociale, la avizierul Catedrei de Pedagogie, Psihologie si Didactica si pe site-ul catedrei:

2. Temele respective, odata afisate, se vor afla in atentia studentilor din anul II (PIPP), pentru a fi consultate si asumate pana la finele semestrului al doilea al anului universitar in curs.

3. Studentii anului III (terminal) sunt rugati ca, pana la data de 1 noiembrie, anul universitar in curs, sub indrumarea tutorelui de an, fie sa opteze pentru una din temele sugerate de profesorii coordonatori, fie sa propuna o tema proprie, tinand cont de temele de cercetare din facultate, de aptitudinile individuale, de nivelul de cunostinte, precum si de existenta perspectivelor de a continua cercetarea, la nivel de masterat si doctorat.

4. Pana la aceasta data (1 noiembrie al fiecarui an universitar) studentii anului III au obligatia de a depune la catedra o cerere tip, in care se mentioneaza titlul lucrarii, semnata de candidat si avizata prin semnatura de coordonatorul lucrarii.

5. Lista centralizatoare, cu repartizarea studentilor pe teme si profesori coordonatori devine definitiva in momentul aprobarii in catedra si mai apoi in Consiliul Facultatii, unde se va tine cont de recomandarea ca un cadru didactic sa nu coordoneze, mai mult de 10 lucrari de licenta.

6. Titlul lucrarii de licenta mentionat in cererea semnata de catre candidat si avizata de coordonator, se poate schimba cel mult o data, cu avizul coordonatorului, cu mentiunea ca schimbarea trebuie anuntata catedrei, printr-o noua cerere, pana la inceputul celui de-al doilea semestru al anului III.

7. Cadrul didactic coordonator are obligatia de a supraveghea procesul de elaborare a lucrarii, prin indrumari, sugestii, critica de specialitate si sfaturi profesionale.

8. Studentul are obligatia de a se arata receptiv la recomandarile de specialitate primite, de a respecta graficul intalnirilor de lucru, fixat de coordonator, de la alegerea temei pana la prezentarea lucrarii.

9. Este recomandat ca studentii sa prezinte profesorului coordonator un plan orientativ al lucrarii, nu mai tarziu de 1 martie, pentru anul III de studiu.

10. Predarea lucrarii la secretariat si inscrierea la examenul de licenta se face personal, de catre student, in cursul semestrului al II-lea din anul III de studiu, conform termenului afisat de secretariat si catedra, cu cel putin 15 zile inaintea perioadei de examen.

11. Studentii aflati in anul III au obligatia de a prezenta in prealabil, lucrarea in forma finala, coordonatorului, nu mai tarziu de 1 iunie, pentru sesiunea de licenta din iulie.

12. Cadrul didactic coordonator va preda la secretariat un referat de apreciere a fiecarei lucrari, propunand o nota, cu cel putin 15 zile inaintea perioadei de examen.

Continutul lucrarii de licenta

Corpus-ul lucrarii trebuie sa distinga doua componente si anume:

- componenta teoretica (se refera la stadiul actual al cunoasterii, prezentand aspecte necesare pentru fundamentarea teoretica a problemei abordate in lucrare);

- componenta practica/aplicativa (contine una sau mai multe aplicatii realizate de autor, care raspund obiectivelor lucrarii).

In timp ce componenta teoretica demonstreaza gradul de informare detinut de autor, componenta aplicativa (sau practica) necesita un grad de originalitate ridicat, iar solutia propusa la problemele vizate in lucrare trebuie sa aiba aplicabilitate. Continutul lucrarii trebuie sa prezinte echilibrat cele doua componente; astfel, este recomandat ca partea teoretica sa ocupe o pondere de 50 % iar partea practica o pondere in jur de 50%. Ca forma, partea aplicativa se poate regasi, dincolo de capitolele care ii revin, si in cadrul anexelor.

In elaborarea lucrarii de licenta, este necesar ca studentul, asistat de coordonator, sa parcurga urmatoarele etape:

incadrarea temei alese intr-un domeniu mai larg de cercetare;

stabilirea unei bibliografii care sa cuprinda lucrari de referinta in domeniu, accesibile absolventului (in biblioteci, pe site-uri INTERNET);

lectura si selectarea informatiilor relevante din materialul documentar adunat;

construirea planului lucrarii;

redactarea lucrarii;

corectura, revizuirea finala;

tiparirea.

Structura lucrarii

1. Coperta trebuie sa contina denumirea ministerului, a institutiei si a facultatii organizatoare de licenta, mentiunea Lucrare de licenta, date despre coordonator (nume, prenume, grad didactic si stiintific, dupa caz, Prof. univ. dr./Conf. dr./Lect. dr./Asist. dr.), date despre absolvent (nume, prenume), locul (Alba Iulia) si anul de sustinere a examenului de licenta.

2. Pagina de titlu contine informatii similare cu cele de pe coperta, cu deosebirea ca in loc de Lucrare de licenta este trecut titlul lucrarii. Pagina de titlu este prima pagina scrisa din interiorul lucrarii si este urmata de pagina care contine cuprinsul.

3. Cuprinsul trebuie sa reflecte intocmai continutul lucrarii, cu evidentierea clara a paginii la care se gasesc introducerea, nivelurile de continut (capitole, paragrafe, etc.), concluziile, bibliografia si anexele.

4. Introducerea are rolul de a informa pe cititor/evaluator despre continutul si obiectivele lucrarii. In aceasta parte a lucrarii se vor prezenta pe scurt, urmatoarele aspecte: incadrarea lucrarii intr-un domeniu tematic, motivatia alegerii temei, gradul de noutate a temei, obiectivele generale ale lucrarii, metodologia de cercetare folosita, structura lucrarii - descrierea succinta a capitolelor si a legaturii dintre ele, precum si eventualele limite ale lucrarii.

5. Continutul lucrarii se refera la capitolele, paragrafele si subparagrafele care alcatuiesc lucrarea, structurate intr-o inlantuire logica, evitandu-se alaturarea de texte disparate. Numarul de unitati (capitole/paragrafe/subparagrafe) nu trebuie sa fie exagerat, iar impartirea pe unitati nu trebuie sa fie intamplatoare, ci sa reflecte in mod unitar, continutul temei abordate.

6. Concluziile contin prezentarea succinta a principalelor rezultate obtinute in lucrare, putand fi mentionate si eventuale probleme ramase deschise, precum si propuneri privind potentialele directii viitoare de cercetare legate de tema abordata. Se recomanda punctarea aspectelor originale, a avantajelor si limitelor solutiilor oferite.

7. Anexele reprezinta o parte optionala a lucrarii, care vine sa completeze, de obicei, partea aplicativa existenta in cadrul capitolelor, continand tabele, imagini, coduri sursa, etc.

8. Bibliografia contine lista tuturor surselor de informatie utilizate de catre autor pentru elaborarea lucrarii de licenta. Credibilitatea unei lucrari este strans legata de aceste referinte bibliografice, care arata cat este de informat si de avizat autorul cu privire la actualitatea si necesitatea lucrarii pe care o prezinta.

Redactarea lucrarii de licenta

Pentru a respecta o forma unitara a tuturor lucrarilor de licenta de la specializarea

Stiintele educatiei - Pedagogia Invatamantului primar si prescolar, se recomanda aplicarea unor reguli generale de redactare si tehnoredactare, dupa cum urmeaza:

- Numarul total de pagini nu reprezinta un scop in sine, acesta fiind insa stabilit de catre candidat impreuna cu coordonatorul, intre 50-100 pagini. Este recomandat ca ponderea paginilor cu caracter teoretic sa nu depaseasca 50% din totalul paginilor.

- Tiparirea se va face pe format A4, doar pe prima pagina (fata) a fiecarei foi. Lucrarea se va lega prin compactare-copertare sau spiralare, in 3 exemplare: 1 exemplar pentru arhiva institutiei, 1 exemplar pentru coordonatorul stiintific si 1 exemplar pentru candidat. O foaie continand Fisa de apreciere a lucrarii (necompletata) se leaga impreuna cu celelalte parti ale lucrarii, imediat dupa coperta, inaintea paginii de titlu.

- Prezentarea informatiilor (expunerea, frazarea, exprimarea) trebuie sa fie clara, concisa, la subiect si corecta gramatical. Trebuie evitata informatia de prisos, care ingreuneaza intelegerea textului. Se recomanda evitarea segmentarii excesive a materialului elaborat, iar pe de alta parte, realizarea unor capitole supradimensionate. Este recomandabil ca in exprimare sa se utilizeze persoana I plural (pluralul autorului) sau forma impersonala (consideram, nu consider) sa nu se utilizeze argoul, sa nu se abuzeze de utilizarea abrevierilor (atunci cand sunt necesare, se precizeaza semnificatia lor doar la prima aparitie in text).

- Formatarea trebuie sa se pastreze unitara pe tot parcursul lucrarii.

Tehnoredactarea se realizeaza in Microsoft Word, pe format A4, de tip portret, cu oglinda paginii de 2,5 cm stanga (pentru compactare) si cate 2,0 cm in dreapta, sus si jos.

Textul va respecta o spatiere de 1,5 linii intre randuri si va fi redactat cu Times New Roman, font de 12, cu utilizarea diacriticelor caracteristice.

Dupa fiecare semn de punctuatie, se lasa un spatiu (nu se lasa spatiu inaintea semnului de punctuatie).

Dupa note si bibliografie se pune punct.

Paragraful se aliniaza prin justified (alineat stanga-dreapta), iar alineatul se marcheaza spre interior, la 1,25 cm. Exceptie fac titlurile capitolelor precum si titlurile figurilor si tabelelor, care se aliniaza centrat, mai putin cele ale paragrafelor/subparagrafelor care raman alineate la stanga. Toate aceste titluri se scriu cu bold, in plus titlurile capitolelor (mai putin ale paragrafelor si subparagrafelor), se scriu cu litere mari. Intre titluri si corpul textului, se lasa cate un rand liber. Pentru titluri, se utilizeaza caractere de urmatoarele dimensiuni : 16 pentru capitole, 14 pentru paragrafe si 12 pentru subparagrafe.

Notele de subsol se scriu cu caractere de 10. Modul de numerotare a capitolelor/paragrafelor/subparagrafelor trebuie sa fie acelasi, atat pe parcursul lucrarii, cat si la cuprins (se recomanda numerotarea din exemplul de cuprins, prezentat in acest ghid).

NU se vor folosi ghilimele, toate citatele vor fi redate cu italic (I). Daca, in cadrul unui citat se doreste evidentierea unui cuvant sau a unei sintagme, aceste situatii vor fi redate cu bold (B).

Capitolele vor incepe toate de la inceputul paginii (pe pagina noua) paragrafele/subparagrafele pot insa incepe oriunde in cadrul paginii, in functie de locul in care se termina sectiunea anterioara. De asemenea, nu se vor lasa titlurile pe finalul unei pagini, iar primele randuri din unitatea descrisa de titlu, la inceputul celeilalte pagini.

- Tabelele si figurile (diagrame, grafice, capturi de ecran, etc.) vor avea titlu si numar. Figurile si tabelele trebuie inserate in text aliniate centrat. Se recomanda evitarea plasarii figurilor sau a tabelelor, inainte de prima lor mentionare in text. Formulele se introduc cu Microsoft Equation si trebuie tiparite cu un rand gol deasupra si dedesubt. Numerotarea lor se face simplu in paranteze: (1), (2), (3) . , alineate.

- Numerotarea paginilor incepe cu pagina de titlu, care este considerata pagina 1 (dar pe care nu apare numarul paginii) si se continua, pana la ultima pagina. Prima pagina pe care apare numerotarea este pagina care contine cuprinsul. Numarul de pagina se insereaza in subsolul paginii, centrat.

- Pe coperta si in pagina de titlu se vor utiliza caracterele si formatul precizat in modelul anexat mai jos.

- Introducerea, concluziile, anexele si bibliografia apar in ordinea mentionata in cuprins, in sectiuni separate, care nu se numeroteaza ca si capitol nici in structura lucrarii, nici la cuprins. Anexele se numeroteaza crescator pentru toata lucrarea (Anexa 1, Anexa 2, etc.) si este de dorit sa aiba un titlu descriptiv. La fiecare anexa se va face apel cel putin o data pe parcursul lucrarii. Inaintea setului de anexe, se pune o pagina de garda a anexelor, care contine doar mentiunea ANEXE, centrata, la mijlocul paginii, scrisa cu fontul Arial, 20, bold. La cuprins, se precizeaza doar aceasta pagina de garda.

- Bibliografia. Lipsa unor titluri de referinta sau de actualitate intr-o lucrare apartinand unui anumit domeniu tradeaza inconsistenta informatiei oferite cititorilor. De asemenea, cu atat mai grava este nemarturisirea surselor. Este recomandabil ca lista bibliografica sa cuprinda cel putin 10 titluri semnificative si de actualitate in domeniu, dintre care este binevenit ca o parte sa fie referinte de circulatie internationala, in limba engleza. De asemenea este recomandabil ca cel putin 80% din titluri sa fie din ultimii 10 ani. Referintele bibliografice se numeroteaza consecutiv in forma [1.], [2.], [3.] . Preluarea unor idei, informatii, rezultate, date din diferite surse se va face obligatoriu cu mentionarea exacta a sursei citate, dupa numarul din lista bibliografica.

Prezentarea lucrarii de licenta

Modul de prezentare a lucrarii de licenta in fata comisiei este la fel de important ca si elaborarea acesteia. Sustinerea lucrarii de catre candidat dureaza aproximativ 10-15 minute si cuprinde principalele idei din continutul lucrarii, cu accent pe prezentarea aplicatiilor si a elementelor de contributie personala obtinute in cercetarea temei abordate, etc. Dupa terminarea prezentarii, membrii comisiei adreseaza intrebari pentru verificarea modului in care candidatul cunoaste problematica abordata in lucrare, pentru verificarea modului in care s-a facut valorificarea bibliografiei citate, pentru verificarea utilitatii si a calitatii aplicatiilor, etc.

Prezentarea poate cuprinde urmatoarele elemente :

Introducere (titlul, numele absolventului, al conducatorului, enuntarea temei).

Obiectivele propuse, formularea problemelor.

Plasarea temei in contextul general (domeniu, abordari generale etc.).

Prezentarea solutiei (plecand de la general spre particular).

Prezentarea catorva solutii tehnice.

Sublinierea originalitatii/gradului de dificultate.

Mentionarea unor aspecte specifice relevante.

Probleme legate de realizare/implementare/experimentare.

Rezultate.

Concluzii (aspecte originale, avantaje ale solutiilor oferite, limitari, directii de dezvoltare).

Este de dorit ca expunerea partii de contributie proprie a autorului sa respecte traseul conceptual: analiza-proiectare-aplicare-evaluare. Se recomanda prezentarea in PowerPoint pe video proiector a 10-15 slide-uri (incluzand text, scheme, figuri, capturi de ecran, in special din aplicatie, care sa fie comentate prin sustinere). Se va evita utilizarea exagerata de text, a informatiilor cu un grad scazut de relevanta pentru tema abordata, precum si citirea informatiei de pe slide, in mod automat, fara sustinere. Se recomanda atentie la utilizarea elementelor de grafica si a rezolutiei de proiectare, astfel incat acestea sa faciliteze o prezentare estetica, focalizata pe aspectele principale din slide-uri. Ca repartizare a informatiei pe slideuri, se pot utiliza : 1 slide cu titlul lucrarii, nume autor si coordonator, 1 slide - cuprinsul sau schema lucrarii, 1-3 slide-uri cu obiective, probleme formulate, stadiul actual al cunoasterii, 5-8 slide-uri vizand contributia autorului si rezultatele obtinute, 1 slide - concluzii si 1 slide - bibliografie selectiva.

Indicatori de evaluare a unei lucrari de licenta

Evaluarea lucrarii de licenta se realizeaza in doua etape, de catre coordonator si de catre comisie. In prima etapa, coordonatorul propune aprobarea/respingerea lucrarii de licenta, in vederea sustinerii si acorda de asemenea o nota, prin completarea unei fise de apreciere. Cea de-a doua evaluare este cea in care, pe baza lucrarii absolventului, a referatului de apreciere si a notei propuse de coordonator, precum si pe baza sustinerii lucrarii de catre absolvent (inclusiv pe baza raspunsurilor la intrebari), fiecare membru al comisiei acorda o nota, nota finala fiind media notelor acordate de membrii comisiei.

In fisa de apreciere a lucrarii, coordonatorul va evalua prin note de la 1 la 10, urmatoarele aspecte: respectarea sugestiilor primite, continutul stiintific al lucrarii, tehnoredactare, ritmul de lucru, elemente originale, aplicabilitate, bibliografie.

In evaluarea realizata de comisia de licenta, se regasesc urmatorii indicatori generali:

Elemente de evaluare a expunerii si lucrarii scrise: claritatea si coerenta expunerii, consistenta lucrarii, raspunsurile date la intrebarile puse de comisie, aspectul lucrarii, finalizarea lucrarii.

Elemente de evaluare a realizarilor practice: functionalitate, tehnicitate, estetica in modul de prezentare, alinierea la standarde si norme din tehnica si informatica, definirea clara a obiectivelor, problemelor, solutiilor si rezultatelor obtinute, precum si comparatia cu alte rezultate cunoscute, existenta elementelor de originalitate, cu caracter inovativ.

Elemente de evaluare a cunostintelor de baza in domeniul abordat: prezentarea clara a conceptelor teoretice care au stat la baza aplicatiei, capacitatea de transpunere a teoriei intr-o realizare practica, precum si adaptarea stricta a domeniului studiat exact la necesitatile temei abordate, adica sistematizarea si relevanta informatiei.

In concluzie, absolventul trebuie sa fie atent la urmatoarele chei de autoevaluare:

- respectarea graficului de intalniri si a recomandarilor stabilite de coordonatorul lucrarii si de prezentul ghid;

redactarea ingrijita a lucrarii, utilizand un limbaj academic, fara greseli de redactare si tehnoredactare;

insiruirea logica si coerenta a sectiunilor si a ideilor;

fragmentarea echilibrata a lucrarii pe capitole;

formatarea unitara a lucrarii;

inscrierea temei abordate in domeniul stiintelor educatiei sau intr-un domeniu interdisciplinar, legat de primul;

Referat: Proiect didactic - micii exploratori: joc didactic Proiect: Proiect didactic - jocurile copiilor primavara

insusirea stadiului actual al cunoasterii din domeniu;

fundamentarea teoretica a temei propuse;

sistematizarea informatiilor teoretice relevante pentru lucrare;

utilizarea riguroasa a conceptelor;

relevanta, actualitatea si citarea corecta a surselor bibliografice;

capacitatea de raportare critica la sursele teoretice si de promovare a unei viziuni proprii, bine argumentate;

sesizarea de noi directii de cercetare;

transpunerea suportului teoretic intr-un rezultat practic;

ponderea semnificativa a contributiei proprii;

ponderea semnificativa a partii aplicative;

aplicabilitatea, eficienta si corectitudinea rezultatelor obtinute;

prezentarea logica, succinta, estetica a aspectelor relevante din lucrare, cu accent pe partea practica si pe contributiile proprii, in cadrul sustinerii lucrarii in fata comisiei.

ANEXE

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII

UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE SOCIALE

PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOLAR

(bold, TNR 12 centrat)

LUCRARE DE LICENTA

(bold, TNR 28, centrat)

Coordonator stiintific:

Prof. univ. dr. IOAN POPESCU

(bold, TNR 12, aliniere la stanga)

Absolvent:

Student IOAN POPA

(bold, TNR 12, aliniere la dreapta)

ALBA IULIA

(bold, TNR 12)

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII

UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE SOCIALE

PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOLAR

(bold, TNR 12 centrat)

POEZIA IN CICLUL PRIMAR

(bold, TNR 28, centrat)

Coordonator stiintific:

Prof. univ. dr. IOAN POPESCU

(bold, TNR 12, aliniere la stanga)

Absolvent:

Student IOAN POPA

(bold, TNR 12, aliniere la dreapta)

ALBA IULIA

(bold, TNR 12)

CUPRINS

(model)

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. Titlul primului capitol

1.1. Titlul primului paragraf . 7

1.1.1. Titlul primului subparagraf .. .. 7

1.1.2. Titlul celui de-al doilea subparagraf . 12

s.a.m.d.

s.a.m.d.

1.2. Titlul celui de-al doilea paragraf . 16

1.2.1. Titlul primului subparagraf .. 16

1.2.2. Titlul celui de-al doilea subparagraf . 20

s.a.m.d.

s.a.m.d.

s.a.m.d.

s.a.m.d.

CAPITOLUL II. Titlul celui de-al doilea capitol

2.1. Titlul primului paragraf 25

2.1.1. Titlul primului subparagraf .. . 25

2.1.2. Titlul celui de-al doilea subparagraf .. 29

s.a.m.d.

s.a.m.d.

2.2. Titlul celui de-al doilea paragraf .. 40

2.2.1. Titlul primului subparagraf .. .. 40

2.2.2. Titlul celui de-al doilea subparagraf 44

s.a.m.d.

s.a.m.d.

s.a.m.d.

s.a.m.d.

s.a.m.d.

s.a.m.d.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Bibliografie

(model)

Caietul profesional al educatoarei, Editura Omfal Esential, Bucuresti, 2006.

Didactica. Revista de specialitate pentru cadrele didactice, Rovimed Publishers, Bacau, nr. 1/aprilie 2008.

*** Educarea limbajului la prescolari. Texte si materiale ajutatoare, Editura Aramis, Bucuresti, 2002.

Experienta invatarii mediate in clasa si in afara acesteia. Programul de cercetare cognitiva. Catedra de Educatie Speciala. Universitatea din Witwatwrsrand, Africa de Sud, Editie de Mervyn Skuy, traducere de Anca Domuta, cuvant inainte de Reuven Feuerstein, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2002.

Ghid tematic pentru aplicarea programei. Indrumator pentru educatoare, Editura Aramis, Bucuresti, 1999.

Ghidul programului de informare/formare a institutorilor/invatatorilor, lucrare aparuta sub coord. CNFP, Editura Cicero, Bucuresti, 2003.

Laborator metodic, Supliment metodic al revistei Invatamantul primar, nr. 1/2005.

O.M. 5242/02.10.2006 privind Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii, pentru gradinitele cu predare in limba maghiara, Limba Romana v. anexa, www.edu.ro/index.php/legaldocs/6729.

Pregatirea pentru scoala in gradinita de copii. Ghid metodic de aplicare a programei activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii (Grupa mare si de pregatire pentru scoala), Editata de Tribuna Invatamantului, Bucuresti, sine anno.

Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii si regulamentul invatamantului prescolar, Editura V&I Integral, Bucuresti, 2000.

Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii si regulamentul invatamantului prescolar si Legislatie si documente reglatoare, Editia a II-a revizuita si adaugita, Editura V&I Integral, Bucuresti, 2005.

Scrisoare metodica (aprilie, 2004): Acces, echitate, calitate in invatamantul prescolar romanesc, MECT, DGIP,  www.edu.ro/index.php/articles/c514.

Scrisoare metodica (septembrie, 2005): Strategiile didactice utilizate in invatamantul prescolar, MECT, DGIP,  www.edu.ro/index.php/articles/c514.

Antonesei, Liviu (coord.), Ghid pentru cercetarea educatiei, Editura Polirom, Iasi, 2009.

Bernat, Simona Elena, Tehnica invatarii eficiente, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2003.

Besse, Henri; Porquier, Rémy, Grammaires et didactique des langues, Edition Didier, s. l., 1991.

Bizduna, Maria; Alexandrina Neagu, Texte pentru educatia limbajului la prescolari, Editura PROGnosis, Bucuresti, s. a. (coord. Vasile Molan).

Barsanescu, Stefan, Pedagogia practica, vol. I, Stiinta artei didactice (cu planuri de lectii), Editura Scrisul Romanesc, Craiova, s.a.

Bodistean, Florica, Literatura pentru copii si tineret dincolo de story, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2007.

Burlea, Georgeta, Tulburarile limbajului scris-citit, Editura Polirom, Iasi, 2007.

Buzasi, Ion, Literatura pentru copii (note de curs), Bucuresti, Editu­ra Fundatiei Romania de maine, 1999.

Cerghit, Ioan et al., Didactica, Manual pentru clasa a X-a scoli normale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996.

Cerghit, Ion, Metode de invatamant, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976.

Cerghit, Ion, Sisteme de instruire alternative si complementare. Structuri, stiluri, strategii, Editura Aramis, Bucuresti, 2002.

Comanescu, Ioan, Prelegeri de didactica scolara, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2003.

Cretu, Elvira, Probleme ale adaptarii scolare. Ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor, Editura All Educational, Bucuresti, 1999.

Downes, William, Language and society, Second edition, Cambridge University Press, 1998.

Dumitrana, Magdalena, Copilul, familia si gradinita, Editura Compania, Bucuresti, 2000.

Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului in invatamantul prescolar, I. Comunicarea orala, Editura Compania, Bucuresti, 1999.

Dutu, Olga, Literatura romana si literatura pentru copii (note de curs), Editura Europolis, Constanta, 2000.

Flueras, Vasile, Paideia si gandire critica, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2003.

Glava, Adina; Glava, Catalin, Introducere in pedagogia prescolara, Editura Dacia Educational, Cluj-Napoca, 2002.

Gliga, Lucia (coord.), Standarde profesionale pentru profesia didactica, MEC si CNFP, Bucuresti, 2002.

Goia, Vistian, Literatura pentru copii si tineret (pentru institutori, inva­tatori si educatoare), Cluj-Napoca, Editura Dacia Educational, 2003.

Hobjila, Angelica, Elemente de didactica a activitatilor de educare a limbajului (etapa prescolaritatii), Institutul European, Iasi, 2008. 

Ilica, Anton, Pedagogia moderna, Editura Universitatii Aurel Vlaicu Arad, 2006.

Ilica, Anton; Herlo, Dorin, Aspecte metodologice privind cercetarea pedagogica, Editura Universitatii Aurel Vlaicu Arad, 2007.

Iucu, Romita, Formarea cadrelor didactice. Sisteme, politici, strategii, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2007.

Joita, Elena, Educatia cognitiva, Editura Polirom, Iasi, 2002.

Jurcau, Emilia; Jurcau, Nicolae, Cum vorbesc copiii nostri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989.

Krashen, S. D., Writing: Reserch, Theory and Application, Pergamon Institute of English, Oxford, 1984.

Lespezeanu, Monica, Traditional si modern in invatamantul prescolar romanesc. O metodica a activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii, Editura Omfal Esential, Bucuresti, 2007.

S.a.m.d.
Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia Sesiunea

Facultatea de Drept si Stiinte Sociale

Specializarea: Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar

FISA DE APRECIERE A LUCRARII DE LICENTA

Absolvent/a: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Titlul lucrarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Tema lucrarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Coordonator stiintific . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Se propune admiterea /respingerea lucrarii de licenta in sesiunea . . . . . . . .

Nota propusa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Coordonator stiintific,

(semnatura)