Materia gramaticala - activitati de invatare

Materia gramaticala urmareste formarea capacitatii de comunicare (practica functionala a limbii).

. Sunetele (a, i), dupa consoanele (c, g, h): carti, gind, harnicie s. a.

. Sunetul (o) protonic: bolnav, colac, concediu, Moldova, Soroca s. a.

. Diftongii (oa, ie, ea, iu, io, etc.) soare, ied, iarba, iute, ceara, ionatan s. a.

. Consoanele (d, t, n) urmate de sunete anterioare: dintre, tine, noapte, sapte s. a.

. Pronuntarea sunetelor (j), (s), urmate de vocalele (e), (i); jeli, jeratic, jertfa, jigni, jivina, sedea, servet, sina, siret. s. a.

Verbul: Modul indicativ: timpul prezent, verbele neregulate, imperfectul, viitorul II. Utilizarea verbelor reflexive (de tipul - a se spala, a se odihni).

Modul conjunctiv, timpul prezent si trecut.

Modul conditional-optativ, timpul prezent.

Modurile nepersonale. Gerunziul (la nivelul de recunoastere).

Adverbul. Utilizarea. Gradele de comparatie.

Substantivul. Genul, numarul. Articolul hotarit si nehotarit. Cazurile (specificul utilizarii: normativ-acuzativ; genitiv-dativ, vocativ). Articolul posesiv.

Adjectivul. Gradele de comparatie. Formele gradului superlativ. Topica.

Pronumele. Pronumele personale. Utilizarea formelor accentuate si neaccentuate la acuzativ. Ortografia. Pronumele demonstrative de apropiere si de departare.

Numerarul. Numerarul cardinal, ordinal, adverbial, fractional.

Prepozitia. Continutul semantic al prepozitiilor.

Interjectia. Clasificarea dupa valoare (care exprima stari sufletesti, onomatopee)

Conjunctia. Utilizarea conjunctiilor de subordonare.

Propozitia. Tipurile de propozitii dupa scopul comunicarii, forma si alcatuire. Topica partilor de propozitie. Punctuatia.

ACTIVITATI DE INVATARE

Intelegerea dupa auz

Se recomanda activitati si exercitii:

. de audiere si intelegere a enunturilor mesajului audiat cu imagini, proverbe, zicatori;

. de identificare a personajelor principale si secundare ale textului;

. de caracterizare a personajelor principale;

. de selectare si reintitulare a mesajelor audiate;

. de modificare a evenimentelor, faptelor dintr-un mesaj audiat;

. de comparare a personajelor, evenimentelor cu altele din texte cunoscute.

Lectura

Se recomanda urmatoarele activitati si exercitii:

. de recunoastere a tipului de text (descriere, naratiune, dialog s. a.);

. de identificare a unitatilor lexicale necunoscute din text;

. de exersare a lacturii corecte, constiente, expresive, pe roluri;

. de identificare si ordonare logica a fragmentelor;

. de alcatuire a planului;

. de formulare a intrebarilor si a raspunsurilor;

. de selectare a propozitiilor, ideilor in functie de sarcina propusa;

. de intitulare a fragmentelor/textului cu propozitii din text, proverbe, zicatori etc.

. de redare a continutului textului dupa repere (intrebari, plan);

. de rezumare a textului;

. de redare a continutului in numele unui personaj;

. de modificare a liniei de subiect;

. de dezvoltare a textului cu date, evenimente, personaje noi;

. de realizare a dialogurilor (cu autorul sau un personaj; intre personaje etc.).

Vorbirea

Se recomanda activitatii si exercitii:

. de alcatuire a unor comunicari similare, schimbind unele date, circumstante;

. de alcatuire a mesajului dupa inceputul sau sfirsitul dat;

. de caracterizare a persoanelor;

. de descriere a unui peisaj, eveniment, anturaj;

. de initiere, intretinere si finalizare a unui dialog;

. de utilizare a unor clisee verbale;

. de alcatuire a mesajelor la tema propusa, in baza reperelor;

. de realizare a unor interviuri;

. de intocmire a unei reclame, felicitari etc.

Scrierea

Se recomanda activitati si exercitii:

. de ortografiere corecta a materiei de limba invatate;

. de completare a propozitiilor utilizind informatii memorate din texte;

. de formulare a propozitiilor in baza reperelor;

. de scriere corecta a anunturilor, scrisorilor;

. de aranjare corecta si estetica a textului in pagina;

. de realizare a probelor scrise, a unor eseuri.

VII. SUGESTII DE EVALUARE

Evaluarea este parte integranta a curriculum-ului, in acceptia sa larga, si anume, aceea de proces de proiectare si implementare a experientelor de invatare pe care scoala le ofera elevului.

Evaluarea performantelor elevilor, cu alte cuvinte, evaluarea "curricum-ului efectiv realizat" sau a "curriculum-ului atins" - ramine o problema centrala a cercetarilor si a practicilor educationale actuale. Trebuie spus din start ca nu exista, in acest sens, modele si procedee unice.

in functie de timpul efectuarii, aceasta poate fi continua (formativa) si cumulativa (sumativa).

Obiectivele de evaluare trebuie sa contina:

- comportamentul pe care elevul trebuie sa-l afirme (ce?).

- in ce conditii (cum?);

- la ce nivel de performanta (cit?).

Curriculum-ul prevede ore speciale pentru evaluarea trimestriala si cea finala. Elevii sint obligati sa realizeze numarul de lucrari indicate de curriculum.

Metodele si tehnicile de evaluare - observarea si aprecierea verbala, chestionarea orala (curenta si finala), lucrarile scrise, testele, verificarea prin lucrari practice, examenele - vor fi aplicate, in functie de timpul si scopul evaluarii, de tipul obiectivelor / standardelor in raport cu care se efectueaza evaluarea.

Atitudinile, motivatiile, afectivitatea nu sint masurabile, deoarece poarta amprenta individualitatii elevului, deci si evaluarea lor se va face in baza unui singur parametru: prezenta in absenta, avindu-se in vedere si celelalte elemente ale evaluarii succesului scolar: valoarea, multitudinea, frecventa atitudinilor manifestate.

7.1. FORMULAREA OBIECTIVELOR DE EVALUARE.

Model.

OBIECTIVELE DE REFERINTA	OBIECTIVELE DE EVALUARE
Intelegerea dupa auz
. sa inteleaga continutul general al celor audiate.	. sa asculte un text la a doua auditie si sa raspunda la 2-3 intrebari-cheie; Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare
. sa asocieze continutul mesajului audiat cu anumite imagini;	. sa asculte un text la prima auditie si sa decida carei imagini (din cele 2-3 propuse) ii corespunde;
Lectura
. sa redea textul in numele unor personaje;	. sa citeasca textul si, dupa a doua lectura, sa redea continutul acestuia in numele unui personaj;
. sa continue linia de subiect a textului;	. sa citeasca textul de 2 ori si sa continue linia de subiect cu 2-3 propozitii;
Vorbirea
. sa alcatuiasca mesaje dupa inceputul dat in baza unor repere;	. sa conceapa un mesaj dupa inceputul dat, in baza unor imbinari de cuvinte propuse;
Scrierea
. sa imagineze si sa scrie dialoguri in baza replicilor-reactie.	. sa formuleze 4-6 intrebari pentru raspunsurile propuse, in final obtinindu-se un dialog coerent.

7.2. METODE SI TEHNICI DE EVALUARE

7.2.1. Itemi cu alegere duala

Elevilor li se ofera posibilitatea sa aleaga raspunsul corect din doua alternative: adevarat-fals (A.F.); sau adevarat-fals, nu stiu; corect-incorect (C, I); fapt-opinie (F,O); da-nu.

Itemii cu alegere duala impun acceptarea / respingerea unei afirmatii sau a unei comunicari auzite / citite si sint eficienti in testele de evaluare la intelegerea dupa auz si lectura.

Obiectivul: elevii vor fi capabili sa identifice (in scris) autorii si operele acestora.

Enunt: Citeste urmatoarele afirmatii. Daca ele sint corecte, incercuieste litera A, daca nu - F.

A F  - Gr. Vieru a scris poezia "Limba noastra".

Nota: Elevul poate sti ca afirmatia e falsa, are deci 50 % sansa pentru a-1 ghici.

In acest caz se utilizeaza o varianta modificata a intrebarii pentru a verifica daca stie raspunsul corect. De exemplu:

Enunt: Citeste afirmatia urmatoare. in cazul in care consideri ca ea este adevarata, incercuieste litera A, in cazul in care este falsa incercuieste litera F si completeaza spatiul liber cu autorul respectiv.

A F  - Gr. Vieru a scris poezia ,,Limba noastra".

Enunt: Citeste afirmatiile. Daca afirmatiile reprezinta un fapt real, incercuieste litera F (fapt), daca reprezinta o opinie-incercuieste litera 0 (opinie).

F O Grigore Vieru a scris poezia " Satule ".

F O Poezia lui Gr. Vieru "Satule" este cea mai frumoasa poezie despre sat.

Enunt: In fiecare din urmatoarele propozitii, ambele parti sint adevarate.

Sarcina ta este sa stabilesti, daca partea a doua explica de ce este adevarata prima parte. Daca esti de acord, incercuieste Da, daca nu - Nu.

Da Nu Marul este un fruct necesar, deoarece contine multe vitamine.

Da Nu Marul este un fruct necesar, deoarece imi place mult.

Da Nu Capitala Moldovei este orasul Chisinau, deoarece este un oras mare.

Da Nu Capitala Moldovei este orasul Chisinau, deoarece este consfintit de Constitutia Republicii Moldova.

CLASA A VII-A

INTELEGEREA DUPA AUZ