Metodologia: de la traditie la inovatie

Metodologia: de la traditie la inovatie

Prelegerea - o perspectiva moderna

Prelegerea este fara indoiala cea mai frecventa alegere intr-o abordare didactica traditionala. In acest sens este tipica imaginea profesorului la catedra (sau la tabla) care vorbeste elevilor care stau cuminti in banca si asculta sau scriu dupa dictare. Am vazut ca aceasta abordare este foarte putin eficienta pentru invatare (v. cercetarile mentionate in cap. 1).

Cu putina "sare si piper" prelegerea poate fi reconditionata insa, si introdusa intr-un demers didactic modern, centrat pe achizitiile elevului. Din aceasta perspectiva, dascalul trebuie sa se preocupe de :

stimularea interesului elevilor prin:

o      intrarea in prelegere prin intermediul unei poante, povesti, imagini captivante si in deplina relatie cu ceea ce urmeaza sa fie predat prin intermediul prelegerii

o      prezentarea unei probleme/ unui studiu de caz pe care se focalizeaza prezentarea

o      lansarea unei intrebari incitante (astfel incat elevii sa fie atenti la prelegere pentru a afla raspunsul)

aprofundarea intelegerii elevilor prin:

o      folosirea de exemple si analogii pe parcursul prezentarii (pe cat posibil cu trimiteri la viata reala)

o      dublarea verbalului cu alte coduri - oferirea de imagini, grafice si alte materiale ilustrative ; folosirea limbajului corporal

implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin intreruperea prelegerii:

o      pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experiente personale

o      pentru a da raspunsuri la diferite intrebari

o      pentru a efectua o sarcina scurta care clarifica diverse pozitii enuntate

evitarea unui punct final la final!

o      incheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/ aplicatii care urmeaza sa fie rezolvate de elevi

o      solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona

     Tema de reflectie individuala :

Daca sunteti partizan al prelegerii, faceti un plan al urmatoarei lectii in care sa tineti seama de reperele furnizate mai sus, in vederea eficientizarii invatarii elevilor.

Brainstorming[1]

Brainstorming-ul (sau asaltul de idei) reprezinta formularea a cat mai multor idei - oricat de fanteziste ar putea parea acestea - ca raspuns la o situatie enuntata, dupa principiul cantitatea genereaza calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare.

O asemenea activitate presupune o serie de avantaje :

implicarea activa a tuturor participantilor

dezvoltarea capacitatii de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea solutiei optime

exprimarea personalitatii

eliberarea de prejudecati

exersarea creativitatii si a unor atitudini deschise la nivelul grupului

dezvoltarea relatiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecaruia (si, in consecinta, prin intelegerea calitatilor celor din jur)

realizarea unei ambiante pline de prospetime si de emulatie

Pentru derularea optima a unui brainstorming se pot parcurge urmatoarele etape :

• Alegerea temei si a sarcinii de lucru
• Solicitarea exprimarii intr-un mod cat mai rapid, in fraze scurte si concrete, fara cenzura, a tuturor ideilor - chiar traznite, neobisnuite, absurd, fanteziste, asa cum vin ele in minte legate de rezolvarea unei situatii-problema conturate. Se pot face asociatii in legatura cu afirmatiile celorlalti, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie sa faca observatii negative.
• Inregistrarea tuturor ideilor in scris (pe tabla, flipchart)
• Anuntarea unei pauze pentru asezarea ideilor (de la 15 minute pana la o zi)
• Reluarea ideilor emise pe rand si gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezinta diferite criterii etc.
• Analiza critica, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici
• Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de solutii fezabile pentru problema supusa atentiei. In aceasta etapa se discuta liber, spontan, riscurile si contradictiile care apar.
• Afisarea ideilor rezultate in forme cat mai variate si originale: cuvinte, propozitii, colaje, imagini, desene, cantece, joc de rol etc.

     Tema de lucru in grup:

Participati la un brainstorming pentru a lista dezavantajele metodei!

Sfaturi practice

• Incurajati exprimarea ideilor
• Nu permiteti interventii inhibante
• Stimulati explozia de idei
• Puteti recurge la variante prescurtate amintindu-va ca obiectivul fundamental consta in exprimarea libera a opiniilor prin eliberarea de orice prejudecati
• Motivati invatarea elevilor incepand o lectie noua cu un brainstorming

Stiu/vreau sa stiu/am invatat[2]

Cu grupuri mici sau cu intreaga clasa, se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre o anumita tema si apoi se formuleaza intrebari la care se asteapta gasirea raspunsului in lectie

Pentru a folosi aceasta metoda puteti parcurge urmatoarele etape :

Cereti-le la inceput elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu despre tema ce urmeaza a fi discutata. In acest timp, construiti pe tabla un tabel cu urmatoarele coloane: Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat (Ogle, 1986), cum este cel de mai jos:

Cereti apoi catorva perechi sa spuna celorlalti ce au scris pe liste si notati lucrurile cu care toata lumea este de acord in coloana din stanga. Poate fi util sa grupati informatiile pe categorii.

In continuare ajutati-i pe elevi sa formuleze intrebari despre lucrurile de care nu sunt siguri. Aceste intrebari pot aparea in urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Notati aceste intrebari in coloana din mijloc.

Cereti-le apoi elevilor sa citeasca textul.

Dupa lectura textului, reveniti asupra intrebarilor pe care le-au formulat inainte de a citi textul si pe care le-au trecut in coloana "Vreau sa stiu". Vedeti la care intrebari s-au gasit raspunsuri in text si treceti aceste raspunsuri in coloana "Am invatat". In continuare, intrebati-i pe elevi ce alte informatii au gasit in text, in legatura cu care nu au pus intrebari la inceput si treceti-le si pe acestea in ultima coloana.

Intoarceti-va apoi la intrebarile care au ramas fara raspuns si discutati cu elevii unde ar putea cauta ei aceste informatii.

In incheierea lectiei elevii revin la schema S/V/I si decid ce au invatat din lectie. Unele dintre intrebarile lor s-ar putea sa ramana fara raspuns si s-ar putea sa apara intrebari noi. In acest caz intrebarile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatii ulterioare.

     Tema de reflectie individuala :

Ati experimentat aceasta metoda in cadrul unor sarcini de lucru din primul capitol. Apreciati daca v-a fost utila.

Jurnalul cu dubla intrare[3]

'Jurnalul cu dubla intrare' este o metoda prin care cititorii stabilesc o legatura stransa intre text si propria lor curiozitate si experienta. Acest jurnal este deosebit de util in situatii in care elevii au de citit texte mai lungi, in afara clasei.

Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie sa imparta o pagina in doua, tragand pe mijloc o linie verticala. In partea stanga li se va cere sa noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat in mod deosebit pentru ca le-a amintit de o experienta personala, pentru ca i-a surprins, pentru ca nu sunt de acord cu autorul, sau pentru ca o considera relevanta pentru stilul sau tehnica autorului. In partea dreapta li se va cere sa comenteze acel pasaj: de ce l-au notat? La ce i-a facut sa se gandeasca? Ce intrebare au in legatura cu acel  fragment? Ce i-a facut sa-l noteze? La ce i-a facut sa se gandeasca? De ce i-a intrigat? Pe masura ce citesc, elevii se opresc din lectura si noteaza in jurnal. Unii profesori cer un numar minim de fragmente comentate, in functie de dimensiunile textului.

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

Dupa ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util in faza de reflectie, daca profesorul revine la text, cerandu-le elevilor sa spuna ce comentarii au facut in legatura cu pasaje diverse. Si profesorul ar trebui sa fi facut comentarii, pentru a atrage atentia asupra unor parti din text pe care tine neaparat sa le discute cu elevii.

'SINELG [4]

"Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si gandirii" (SINELG este o modalitate de codificare a textului care permite celui care invata sa citeasca si sa inteleaga in mod activ si pragmatic un anumit continut.

Ca metoda este tipica pentru etapa de realizare a sensului (invatare, comprehensiune). Cunostintele anterioare ale elevilor evidentiate prin activitati specifice de evocare se folosesc ca baza de plecare pentru lectura / ascultarea textului.

SINELG presupune urmatoarele etape :

In timpul lecturii elevii marcheaza in text (sau noteaza pe hartie in timpul prelegerii):

cunostintele confirmate de text

cunostintele infirmate / contrazise de text -

cunostintele noi, neintalnite pana acum +

cunostintele incerte, confuze, care merita sa fie cercetate ?

Dupa lectura, informatiile se trec intr-un tabel:

Informatiile obtinute individual se discuta in perechi / grupuri etc., apoi se comunica de catre perechi / grupuri profesorului care le centralizeaza intr-un tabel similar la tabla.

Cunostintele incerte pot ramane ca tema de cercetare pentru lectiile urmatoare.

Eseul de cinci minute[5]

Eseul este o modalitate eficienta de a incheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi sa-si adune ideile legate de tema lectiei si pentru a-i da profesorului o idee mai clara despre ceea ce s-a intamplat, in plan intelectual, in acea ora. Acest eseu le cere elevilor doua lucruri: sa scrie un lucru pe care l-au invatat din lectia respectiva si sa formuleze o intrebare pe care o mai au in legatura cu aceasta.

Profesorul strange eseurile de indata ce elevii le-au terminat de scris si le foloseste pentru a-si planifica la aceeasi clasa lectia urmatoare.

     Tema de discutie:

Schimbati opinii cu alti colegi din scoala dupa ce experimentati la clasa metodele prezentate pana in acest moment,. Evidentiati atat aspectele de succes ale aplicarii cat si neajunsurile. Analiza insucceselor va poate furniza solutia de ameliorare.

Ciorchinele [6]

Ciorchinele este o metoda de brainstorming neliniara care stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei si care presupune urmatoarele etape:

1. Se scrie un cuvant / tema (care urmeaza a fi cercetat) in mijlocul tablei sau a foii de hartie;
2. Se noteaza toate ideile, sintagmele sau cunostintele care va vin in minte in legatura cu tema respectiva in jurul acestuia, tragandu-se linii intre acestea si cuvantul initial;
3. Pe masura ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii intre toate ideile care par a fi conectate;
4. Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau cand s-a atins limita de timp acordata;

Etapele pot fi precedate de brainstorming in grupuri mici sau in perechi. In acest fel se imbogatesc si se sintetizeaza cunostintele. Rezultatele grupurilor se comunica profesorului care le noteaza la tabla intr-un ciorchine fara a le comenta sau judeca.

In etapa finala a lectiei , ciorchinele poate fi reorganizat utilizandu-se anumite concepte supraordonate gasite de elevi sau de profesor.

Turul galeriei[7]

Turul galeriei presupune evaluarea interactiva si profund formativa a produselor realizate de grupuri de elevi.

1.     In grupuri de trei sau patru, elevii lucreaza intai la o problema care se poate materializa intr-un produs (o diagrama, de exemplu), pe cat posibil pretandu-se la abordari variate.

2.     Produsele sunt expuse pe peretii clasei.

3.     La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasa, pentru a examina si a discuta fiecare produs. Isi iau notite si pot face comentarii pe hartiile expuse.

4.     Dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte si citesc comentariile facute pe produsul lor.

     Tema de reflectie :

Ce avantaje presupun Ciorchinele si Turul Galeriei ?

Cubul[8]

Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situatii din mai multe perspective, permitand abordarea complexa si integratoare a unei teme.

Sunt recomandate urmatoarele etape :

• Realizarea unui cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele: descrie, compara, analizeaza, asociaza, aplica, argumenteaza.
• Anuntarea temei, subiectului pus in discutie
• Impartirea clasei in 6 grupe, fiecare dintre ele examinand tema din perspectiva cerintei de pe una dintre fetele cubului
• Descrie: culorile, formele, marimile etc.
• Compara: ce este asemanator? Ce este diferit?
• Analizeaza: spune din ce este facut, din ce se compune
• Asociaza: la ce te indeamna sa te gandesti?
• Aplica: ce poti face cu aceasta? La ce poate fi folosita?
• Argumenteaza: pro sau contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul afirmatiei tale
• Redactarea finala si impartasirea ei celorlalte grupe
• Afisarea formei finale pe tabla sau pe peretii clasei

Bulgarele de zapada[9]

Metoda presupune reducerea numarului de elemente, aspecte, fatete ale unei probleme/situatii pentru focalizarea asupra celor esentiale.

Se recomanda urmatoarele etape:

Impartirea grupului in echipe de 7-8 persoane

Enuntarea tema

Notarea ideilor: Fiecare membru noteaza pe un post-it ideea sa si o pune pe centrul mesei

Ierarhizarea ideilor: Fiecare membru citeste toate ideile si le ierarhizeaza (1-8). Se vor retine primele 2- Se reuneste apoi tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare si se repeta algoritmul. Astfel se vor retine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le considera relevante.

     Tema de reflectie:

Revedeti prezentarea metodei CUBUL si notati foarte sintetic, pentru uzul personal, cateva idei legate de:

utilizarea  acestei tehnici,

avantajele pe care le ofera,

etapele de desfasurare

Faceti acelasi lucru si pentru metoda BULGARELE de ZAPADA

Daca ne uitam cu atentie, observam ca cele doua metode - CUBUL si BULGARELE de ZAPADA - sunt complementare prin ceea ce propun spre realizare. CUBUL ii va ajuta pe elevi sa priveasca tema din diferite perspective, exercitand diferite proceduri, iar BULGARELE de ZAPADA ii va ajuta sa reduca numarul de elemente, aspecte, fatete ale unei probleme/situatii pentru focalizarea asupra celor esentiale, ramanand in consens.

Atribuirea perspectivei de lucru pentru fiecare grup in cadrul CUBULUI se poate face aleator (dupa impartirea pe grupe -6- se rostogoleste cubul si fiecare grupa retine perspectiva care pica cu fata in sus) sau dupa preferintele elevilor dintr-un grup; sau chiar profesorul poate atribui fiecarui grup cate o perspectiva. Modul de atribuire a perspectivei ramane la alegerea si cumpanirea profesorului, in functie de timpul pe care il are la dispozitie, de cat de bine cunoaste colectivul de elevi, dinamica colectivului clasei, etc.

Prezentarile fiecarui grup din perspectiva care i-a revenit trebuie sa fie vazute de ceilalti, discutate, completate in urma discutiilor. Daca ne-am opri aici, rezultatul ar fi prea stufos, oarecum ca un mozaic divers colorat. E nevoie de o structura, e necesar sa se convina asupra aspectelor care merita a fi retinute. Cine poate sa judece asta? Ar putea sa o faca profesorul, dar asta ar fi o imixtiune, ar putea chiar sa para elevilor ca exercitarea autoritatii fara a participa la lucru, sentiment nesanatos si descurajant. Dar utilizand BULGARELE de ZAPADA , elevii pot sa reanalizeze ceea ce s-a produs si sa retina ce este relevant. Reimpartiti elevii in grupe mai mari, de 7-8. Fiecare va nota pe un post-it aspectul, perspectiva, problema care i s-a parut cea mai interesanta si o plaseaza in centrul mesei. Din 8 propuneri se retin 3 ; continuati procedura pana cand intreaga clasa a fost de acord cu 3 aspecte/probleme, etc.

Ceea ce se obtine remarcabil prin utilizarea coroborata a celor doua metode este implicarea tuturor elevilor cu minimum de "conflicte" si apoi, finalizarea, construirea propriu-zisa tot cu participarea tuturor; odata ce a fost de acord si a sprijinit, a "votat" pentru o idee va trebui si sa o puna in opera. Chiar daca nu este ideea lui, dar a gasit-o buna, a aderat la ea, elevul va lucra cu cu mai multa seriozitate si chiar placere.

Mozaicul[10]

Mozaicul presupune invatarea prin cooperare la nivelul unui grup si predarea achizitiilor dobandite de catre fiecare membru al grupului unui alt grup.

Ca toate celelalte metode de invatare prin cooperare si aceasta presupune urmatoarele avantaje:

stimularea increderii in sine a elevilor

dezvoltarea abilitatilor de comunicare argumentativa si de relationare in cadrul grupului

dezvoltarea gandirii logice, critice si independente

dezvoltarea raspunderii individuale si de grup

optimizarea invatarii prin predarea achizitiilor altcuiva

Mozaicul presupune urmatoarele etape:

• Impartirea clasei in grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre acestia primind cate o fisa de invatare numerotata de la 1 la 4. Fisele cuprind parti ale unei unitati de cunoastere.
• Prezentarea succinta a subiectului tratat
• Explicarea sarcinii care consta in intelegerea intregii unitati de cunoastere
• Regruparea elevilor, in functie de numarul fisei primite, in grupuri de experti: toti elevii care au numarul 1 vor forma un grup, cei cu numarul 2 vor forma alt grup s.a.m.d. In cazul in care se lucreaza cu toata clasa se vor forma doua grupuri pentru fiecare numar.[11]
• Invatarea prin cooperare a sectiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoastere desemnata pentru ora: elevii citesc, discuta, incearca sa inteleaga cat mai bine, hotarasc modul in care pot preda cea ce au inteles colegilor din grupul lor originar. Strategiile de predare si materialele folosite raman la latitudinea grupului de experti. Este foarte important ca fiecare membru al grupului de experti sa inteleaga ca el este responsabil de predarea sectiunii respective celorlalti membri ai grupului initial.
• Revenirea in grupul initial si predarea sectiunii pregatite celorlalti membri. Daca sunt neclaritati, se adreseaza intrebari expertului. Daca neclaritatile persista se pot adresa intrebari si celorlalti membri din grupul expert pentru sectiunea respectiva. Daca persista dubiile, atunci problema trebuie cercetata in continuare.
• Trecerea in revista a unitatii de cunoastere prin prezentare orala cu toata clasa/ cu toti participantii

ATENTIE - Este important sa monitorizati predarea pentru ca achizitiile sa fie corect transmise.

Discutia

Discutia consta intr-un schimb organizat de informatii si de idei, de impresii si de pareri, de critici si de propuneri in jurul unei teme sau chestiuni determinate in scopul examinarii si clarificarii in comun a unor notiuni si idei, al consolidarii si sistematizarii datelor si conceptelor, al explorarii unor analogii, similitudini si diferente, al solutionarii unor probleme care comporta alternative[12]

Discutia cu clasa este fundamentala pentru invatarea interactiva. Din perspectiva unui participant, discutia presupune avansarea unor idei si receptarea unei multitudini de alte idei, unele in acord, altele in dezacord cu parerile proprii, dar tocmai aceasta varietate este aceea care provoaca gandirea la actiune.

Din aceasta perspectiva, discutia prezinta o serie de avantaje[13]

Crearea unei atmosfere de deschidere

Facilitarea intercomunicariii si a acceptarii punctelor de vedere diferite

Constientizarea complexitatii situatiilor in aparenta simple

Optimizarea relatiilor profesor-elevi

Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei

Exersarea abilitatilor de ascultare activa si de respectare a regulilor de dialog

     Teme de reflectie individuala

Pe parcursul acestui modul ati fost solicitati de nenumarate ori sa participati la discutie pe diverse teme. Aceste discutii impartasesc caracteristicile din definitiile de mai sus?

Care dintre avantajele enumerate mai sus sunt reale din perspectiva experimentarii discutiilor (la clasa, cu elevii sau in scoala, cu colegii)?

Etape

• Stabilirea regulilor discutiei[14] si reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiecarei noi discutii sau pe parcursul discutiei)
• Dispunerea elevilor in cerc sau semicerc
• Prezentarea subiectului discutiei cu claritate si intr-un mod care sa incurajeze exprimarea ideilor
• Moderarea discutiei, facilitand exprimarea punctelor de vedere

Intr-o discutie, rolul profesorului este de facilitare a fluxului coerent de idei al elevilor ceea ce presupune incurajarea lor de a se exprima - adecvat si la obiect.

Urmatoarele actiuni[15] sunt de natura sa faciliteze discutia :

1. Parafrazarea - astfel incat elevul sa simta ca a fost inteles iar colegilor sai sa li se faciliteze intelegerea printr-un rezumat esentializat a ceea ce a fost spus pe larg ;
2. Verificarea intelegerii - prin adresarea unei intrebari de clarificare astfel incat elevul sa reformuleze ceea ce a spus;
3. Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent ;
4. Sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara - fara a critica insa - un punct de vedere nerealist ;
5. Energizarea discutiei - folosind o gluma sau solicitand in mod explicit luarea de pozitii din partea celor tacuti ;
6. medierea divergentelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva tolerantei ;
7. evidentierea relatiilor dintre interventiile diferitilor elevi - ceea ce va oferi coerenta ti pertinenta temei de discutat si comentariilor elevilor, facilitand intelegerea conceptelor vehiculate;
8. Rezumarea ideilor principale.

     Teme de discutie

Ce formule ati folosi pentru a interveni in discutie pe unul din aspectele formulate mai sus?

Ce motivatie ar avea rezumarea ideilor principale de catre profesor ?

De maxima importanta pentru derularea unei discutii profitabile este maniera de a adresa intrebari stimulative[16] pentru elevi :

Intrebari la care pot fi date mai multe raspunsuri, evitand intrebarile cu raspuns Da/ Nu

Intrebari de genul "de ce credeti asta ?", "de ce credeti ca.?" (pentru a aprofunda problema pusa in discutie)

"Ce s-a intamplat ?" (o astfel de intrebare ii ajuta pe elevi sa-si clarifice perspectiva asupra problemei in discutie)

"De ce s-a intamplat aceasta ?" (se incurajeaza intelegerea cauzelor si a efectelor, se deplaseaza accentul spre cautarea motivelor)

"Se putea intampla si altfel? Cum?" (se subliniaza ideea ca actiunile sunt de fapt rezultatul unei alegeri sau sunt influentate de faptul ca nu s-a ales cea mai buna alternativa)

"Ce ai fi facut tu intr-o astfel de situatie ? Ce crezi ca a simtit persoana respectiva ? Ce ai fi simtit tu intr-o astfel de situatie ?" (elevii sunt antrenati sa exprime empatie)

"A fost corect ? De ce" (sunt intrebari esentiale pentru stimularea dezvoltarii morale la elevi)

     Tema de discutie: Ce alte intrebari stimulative ati mai folosi? Impartasiti colegilor din experienta discutiilor purtate cu elevii.

Sfaturi practice :

Acordati elevilor suficient timp de reflectie pentru a-si organiza raspunsurile

Nu permiteti monopolizarea discutiei de catre anumiti elevi si incurajati elevii timizi sa participe la discutie

Formulati intrebari care presupun analiza, sinteza si evaluarea elementelor situatiei

Accentuati in mod pozitiv partea de raspuns care este corecta

Evitati comportamente de genul:

acapararea discutiei pe baza convingerii ca profesorul are mai multe de spus pentru ca este adult si specialist !

criticarea unor puncte de vedere sau a unui elev

interventia dupa fiecare elev

impunerea unui punct de vedere

Organizatorul grafic[17]

Organizatorul presupune esentializarea unui material informativ care urmeaza sa fie exprimat sau scris, prin schematizarea, sistematizarea si vizualizarea ideilor.

Avantajele organizatorului               

Organizatorul grafic poate fi structurat pe diferite domenii:

comparatia

descrierea

structurarea pe secvente

relatia cauza-efect

detectarea problemei si gasirea solutiei

     Teme de lucru individual:

1. Proiectati si aplicati cat mai multe dintre metodele prezentate in acest subcapitol. Observati comportamentele elevilor. Reflectati asupra felului in care se implica in activitati. Cereti-le parerea asupra utilitatii fiecarei metode traduse prin activitatea specifica proiectata de d-vs.

2. Care este metoda care are cel mai mare succes ? De ce oare ?

Faceti topul metodelor. Comparati topul dumneavoastra cu acela al altui coleg. Cum explicati diferentele care apar?

4. Sunt unele dintre metodele prezentate aici superioare altora? Explicati.

5. Reveniti la proiectul de unitate de invatare realizat la finele capitolului anterior. Puteti ameliora acum secventa activitatilor de invatare ?