Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Didactica


Qdidactic » didactica & scoala » didactica
Tehnician agronom - CURRICULUM pentru clasa a XII - a



Tehnician agronom - CURRICULUM pentru clasa a XII - a




MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI



Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007







CURRICULUM

pentru clasa a XII - a



Calificarea: tehnician agronom




PLAN DE INVATAMANT




LICEUL TEHNOLOGIC

Clasa a XII – a

Aria curriculara Tehnologii



Calificarea: tehnician agronom

Cultura de specialitate si instruire practica saptamanala                                             310 ore


Modulul I: Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase              Total ore/an 81

din care: laborator tehnologic 36

Modulul II: Tehnologia de cultivare a plantelor textile              Total ore/an 52

din care: laborator tehnologic 36

Modulul III: Managementul exploatatiei agricole                         Total ore/an 98

din care: laborator tehnologic 36

Modulul IV: Gestiune si evidenta economica                  Total ore/an 79

din care: laborator tehnologic 48

Total ore/an: 10 ore/saptamana x 31 saptamani = 310 ore


Stagii de pregatire practica                          150 ore


Modulul V: Tehnologia de cultivare a plantelor furajere         Total ore/an 102

din care: laborator tehnologic 102

Modulul VI: Legislatie si etica profesionala Total ore/an 48

din care: laborator tehnologic 48

Total ore/an: 30 ore/saptamana x 5 saptamani = 150 ore


Curriculum in dezvoltare locala                                                          124 ore


Modulul VII: Tehnologia de cultivare a plantelor                           

radacinoase si tuberculifere          Total ore/an 93

din care: laborator tehnologic 62

Modulul VIII: Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto       Total ore/an 31

din care: laborator tehnologic

Total ore/an: 4 ore/saptamana x 31 saptamani = 124 ore


Nota: Elevii vor efectua sub indrumarea maistrilor instructori autorizati, ore de conducerea tractorului, cate 2 ore pe saptamana si ore de conducere auto, cate o ora pe saptamana, pentru fiecare elev, cu scoaterea lor prin rotatie de la instruirea practica curenta si de la stagii de pregatire practica.


TOTAL GENERAL: 584 ore / an



NOTA INTRODUCTIVA


Agricultura reprezinta un domeniu de importanta majora in cadrul economiei nationale, produsele agricole fiind cautate atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Aceasta impune formarea unei forte de munca calificate in acest domeniu.

Pentru asigurarea cresterii cantitative si calitative a productiei agricole, prin valorificarea potentialului productiv national si aplicarea unor sisteme de agricultura ecologica stimulandu-se cresterea performantelor producatorilor agricoli si a competitivitatii produselor agroalimentare romanesti, pe piata interna si internationala este necesara pregatirea fortei de munca la nivelul standardelor europene.

In Romania exista importante suprafete agricole supuse eroziunii solului, inundatiilor, excesului de umiditate, salinizarii sau alcalinizarii ceea ce determina o scadere a potentialului productiv al acestora, unele chiar iesind din circuitul agricol.

De aceea se pune din ce in ce mai mult problema limitarii acestor fenomene negative dar si recuperarea suprafetelor afectate de acestea.

O buna practica agricola, folosirea cu eficienta a tehnologiilor, cunoasterea insusirilor solurilor afectate de aceste fenomene trebuie sa faca parte din cunostintele de baza ale unui tehnician in agricultura.

Calificarea Tehnician agronom se obtine prin formarea competentelor de la nivelul 3. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor sa dobandeasca suficiente abilitati si cunostinte care le vor permite sa continue pregatirea necesara pentru a putea intra pe piata muncii sau sa isi continue studiile.

Subliniem ca unitatile de competente pentru abilitatile cheie se formeaza si se aprofundeaza in fiecare modul, in principal pe instruire practica, dar se evalueaza o singura data, la modulul in care au fost agregate. Profesorul are obligatia sa cunoasca continutul unitatilor de competente cheie de la nivelul trei si sa-l implementeze in cadrul fiecarui modul pentru formarea abilitatilor cheie. De fapt, unitatile de competente tehnice generale si specializate reprezinta suportul pe care se formeaza si se evalueaza competentele pentru abilitatile cheie.

Programa se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi. Fiecarei unitati de competente ii corespund competente individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Continuturile tematice asociate competentelor individuale tehnice specializate permit realizarea acestora. Pe baza continuturilor din programa, sunt realizate competentele individuale tehnice specializate.

Programa scolara reprezinta elementul de baza in realizarea proiectarii didactice, ceea ce presupune lecturarea cu atentie a ei, astfel incat sa se aiba in vedere modul de parcurgere in ordine cronologica a continutului prezentat in aliniatul 1 din capitolul III, “Sugestii metodologice”. Pentru ca programa sa-si dovedeasca din plin utilitatea in proiectare, ea trebuie studiata in corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala in care sunt stipulate criteriile de performanta, competentele individuale si probele de evaluare, necesare inregistrarii performantelor elevilor.

Mentionam ca modulele M1 - Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase si M2 - Tehnologia de cultivare a plantelor textile, se vor parcurge succesiv (M1 - M2). Celelalte module: Managementul exploatatiei agricole, Gestiune si evidenta economica, Tehnologia de cultivare a plantelor furajere, Legislatie si etica profesionala, Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere, Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto se studiaza in paralel.


RUTA DE PREGATIRE PENTRU CALIFICAREA TEHNICIAN AGRONOM

NIVEL 3

















Tabelul nr. 1 LISTA UNITATILOR CHEIE SI A MODULELOR UNDE SUNT PARCURSE SI EVALUATE


UNITATEA DE

COMPETENTE

COMPETENTA

Modulul 1. Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase


Modulul . Tehnologia de cultivare a plantelor textile

Modulul 3. Managementul exploatatiei agricole

Modulul 4. Gestiune si

evidenta economica

Stagii de pregatire practica

CDL

Verificare

Modulul 5. Tehnologia de cultivare a plantelor furajere

Modulul 6. Legislatie si etica profesionala

Modulul 7. Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere


Modulul 8. Circulatie rutiera, conducerea

tractorului si auto

Managementul

relatiilor interpersonale




Creeaza si mentine relatii profesionale




Gestioneaza conflicte




Gestioneaza asteptarile factorilor interesati




Procesarea datelor numerice




Planifica o activitate si culege date numerice in legatura cu aceasta




Prelucreaza datele numerice.




Interpreteaza rezultatele obtinute si prezinta concluziile.




Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase




Analizeaza corelatia factorilor de vegetatie cu particularitatile morfologice si biologice ale plantelor oleaginoase




Organizeaza lucrarile de infiintare a culturilor de plante oleaginoase pentru consum si pentru producerea de samanta




Supravegheaza lucrarile de ingrijire a culturilor de plante

oleaginoase pentru consum si pentru producerea de samanta




Organizeaza recoltarea si depozitarea produselor agricole








. Tehnologia de cultivare a plantelor textile



Analizeaza corelatia factorilor

de vegetatie cu particularitatile

morfologice si biologice ale plantelor

textile








Organizeaza lucrarile de

infiintare a culturilor de plante textile

pentru consum si pentru producerea de

samanta








Supravegheaza lucrarile de

ingrijire a culturilor de plante textile

pentru consum si pentru producerea de

samanta








Organizeaza recoltarea si

depozitarea productiei principale si

secundare








Managementul exploatatiei agricole







Investigheaza procesul de management









Evalueaza structura organizatorica si procesuala a unei exploatatii agricole









Aplica procesul decizional









Coreleaza managementul proceselor economice ale exploatatiei agricole










Analizeaza sursele de finantare a unitatii economice









Gestiune si evidenta economica



Analizeaza situatia patrimoniala a unitatii economice si a rezultatelor obtinute









Completeaza documente de evidenta contabila si instrumente de decontare pentru incasari si plati









Analizeaza preturile si tarifele practicate









Calculeaza impozite, taxe, salarii si contributii salariale datorate de unitatea economica









Tehnologia de cultivare a plantelor furajere

Analizeaza corelatia factorilor

de vegetatie cu particularitatile

morfologice si biologice ale plantelor

furajere








Organizeaza lucrarile de

infiintare a culturilor de plante furajere

pentru consum si pentru producerea de

samanta








Supravegheaza lucrarile de

ingrijire a culturilor de plante furajere

pentru consum si pentru producerea de

samanta








Organizeaza recoltarea si depozitarea produselor








Legislatie si etica profesionala

Specifica sarcinile profesionale ale tehnicianului agronom









Analizeaza aspectele etice ale rolului tehnicianului agronom








Consiliaza agentii economici in domeniul agricultura








Aplica legislatia in vigoare din domeniul agricultura








Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere

Coreleaza factorii de vegetatie cu particularitatile morfologice si biologice ale plantelor radacinoase si tuberculifere








Organizeaza lucrarile de

infiintare a culturilor de plante

radacinoase si tuberculifere pentru

consum si pentru producerea de samanta








Supravegheaza lucrarile de

ingrijire a culturilor de plante

radacinoase si tuberculifere pentru

consum si pentru producerea de samanta








Organizeaza recoltarea si depozitarea produselor agricole








. Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto


Respecta legislatia rutiera.












Efectueaza conducerea preventiva.












Aplica tehnicile de acordare a primului ajutor.












Executa controlul si intretinerea tractorului si automobilului.











Executa conducerea tractorului si a automobilului.











MODULUL I – TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR OLEAGINOASE




I.            Nota introductiva


Modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase” este integrat in curriculum diferentiat din cultura de specialitate, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea tehnician agronom, nivel trei. Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase” se studiaza intr-un numar de 81 de ore efectuate de catre profesorul inginer agronom.

Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase” reprezinta unitatea de competente tehnice specializate „Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase”. Desi aceasta unitate de competente nu se agrega sau contextualizeaza cu o unitate de competente pentru abilitatile cheie, consideram oportun sa mentionam si aici, unitatile de competente cheie care se formeaza in clasa a XII –a, nivelul trei, calificarea “tehnician agronom”. Acestea sunt :

. Managementul relatiilor interpersonale

8. Procesarea datelor numerice

In programa sunt recomandate diverse activitati de invatare care se preteaza la modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase” si in special la pregatirea de specialitate, insa, profesorul isi poate alege alte activitati metodice adecvate conditiilor concrete din clasa si care permit realizarea continuturilor.

Din tabelul “Lista unitatilor cheie si a modulelor unde sunt parcurse si evaluate” aflat in prefata programei, observam ca modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase” nu se agrega cu nici o unitate de competente pentru abilitatile cheie.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

Unitati de competente tehnice specializate

19. Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase

Unitatea de competente se trateaza complet si se evalueaza la modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase



II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

Unitatea de

competente

Competente individuale

Continuturi tematice

19.Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase




























































Analizeaza corelatia factorilor de vegetatie cu particularitatile morfologice si biologice ale plantelor oleaginoase
















Specii de plante oleaginoase: (floarea-soarelui, inul pentru ulei).

Particularitati morfologice radacina, tulpina, frunza, inflorescenta, floare, fruct, seminte.

Faze de vegetatie la floarea-soarelui: semanat - rasarit, rasarit - 4-5 perechi de frunze, 4-5 perechi de frunze – inceputul infloririi ,(butonizarea), polenizare-fecundare, maturare.

Faze de vegetatie la inul pentru ulei: cotiledonala, bradisor, imbobocire, inflorire,    maturitate.

Cerinte fata de factorii de vegetatie caldura, umiditate, lumina, sol, zone ecologice.

Soiuri si hibrizi: Catalogul Oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania.

Materiale colectii de plante vii, plante ierborizate, colectii de seminte, atlase botanice, lupe.

Organizeaza lucrarile de infiintare a culturilor de plante oleaginoase pentru consum si pentru producerea de samanta.


Rotatia culturilor: plante foarte bune, bune si rele premergatoare, monocultura, cultura repetata.

Utilaje: tractor + masini si echipamente pentru aplicarea ingrasamintelor si amendamentelor, tractor + masini pentru lucrarile solului.

Materiale ingrasaminte organice si minerale (cu macroelemente si microelemente), amendamente pentru solurile acide si alcaline, jaloane, ruleta, plan de fertilizare.

Sisteme de lucrare a solului aratura, lucrarea cu nivelatorul, pregatirea patului germinativ.

Utilaje tractorul U 650 in agregat cu semanatori universale pentru semanat in randuri obisnuite (inul pentru ulei), tractorul U 650 in agregat cu semanatori pentru semanat in randuri departate (floarea-soarelui).

Materiale samanta certificata si tratata contra bolilor si daunatorilor, buletine de analiza, cantare, rulete.

Pregatirea materialului pentru semanat: calculul cantitatii de samanta/ha, tratamente la samanta.

Epoca de semanat primavara pentru floarea-soarelui 1 – 15 aprilie;

pentru inul pentru ulei 5 – 25 martie.

Metode de semanat: semanat in randuri dese, echidistante, mecanizat, manual.

Parametrii tehnologici: densitatea, distanta intre randuri, cantitatea de samanta/ ha, adancimea de semanat.

Norme de securitate si sanatate in munca, fise individuale de protectie a muncii, echipamente specifice de protectie a muncii.

Supravegheaza

lucrarile de ingrijire a culturilor de plante oleaginoase pentru consum si pentru producerea de samanta.



















Utilaje si echipamente: tractorul in agregat cu cultivatorul, grapa, echipament cu fertilizator, masini de erbicidat, tavalugi, masini de combatere a bolilor si daunatorilor, instalatii de irigat.

Unelte sape, sapaligi.

Materiale erbicide, insecticide, fungicide, stupi cu albine, buletine de avertizare pentru atacurile de boli si daunatori, fise tehnologice, plan de fertilizare.

Lucrari de ingrijire: distrugerea crustei, combaterea buruienilor (plivit, prasile mecanice, prasile manuale, erbicidare), combaterea bolilor si daunatorilor, purificarea biologica, polenizarea suplimentara, irigarea.

Parametrii tehnologici momentul executarii lucrarii, metoda de lucru, formarea solutiei de pesticide, norma de udare.

Programe pe calculator de planificare si organizare a lucrarilor de irigare a culturilor si a celor de aplicare a tratamentelor la plante.

Norme de securitate si sanatate in munca, fise individuale de protectie a muncii, echipamente specifice de protectie a muncii.

Organizeaza recoltarea si depozitarea produselor agricole









Metode de recoltare: manual, semimecanizat, mecanizat, divizat sau printr-o singura trecere.

Utilaje si echipamente combine pentru recoltat boabe echipate cu dispozitive specifice, combine care executa smulgerea si decapsularea, vindrover, remorci.

Epoca de recoltare: la maturitatea tehnica.

Lucrari executate evaluarea productiei pe baza elementelor de productivitate (numarul de plante la 1 m˛, numarul mediu de calatidii sau capsule, masa a 1000 de boabe), recoltarea conform graficului de recoltare, pregatirea spatiilor de depozitare, transportul, depozitarea si pastrarea productiei.

Materiale: substante folosite pentru dezinfectarea si dezinsectia depozitelor, momeli pentru deratizarea depozitelor, substante folosite pentru defoliere chimica sau desicare, rama metrica ruleta, cantar, saci, pungi.

Echipamente: aparate portabile pentru dezinfectie si dezinsectie.

Spatii de depozitare: magazii, silozuri.

Norme de securitate si sanatate in munca, fise individuale de protectie a muncii, echipamente specifice de protectie a muncii.




III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru abilitatile cheie, si competentele tehnice specializate se formeaza prin laborator tehnologic si instruire teoretica.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite pentru unitatile

de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru cele doua tipuri de

instruire. Pentru pregatirea modulului „Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase” sunt alocate un numar de 81 ore din care pentru laborator tehnologic 36 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul inginer agronom.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice.



Nr.

crt.

Tema

Numarul de ore alocate

Teorie

Laborator tehnologic

A.

Specii de plante oleaginoase




- floarea-soarelui, inul pentru ulei



B.


Particularitati morfologice




- radacina, tulpina, frunza, inflorescenta, floare, fruct, seminte

- materiale, colectii de plante vii, plante ierborizate, atlase botanice, lupe



C.

Faze de vegetatie




  • floarea-soarelui: semanat - rasarit, rasarit - 4-5 perechi de frunze, 4-5 perechi de frunze – inceputul infloririi,(butonizarea), polenizare-fecundare, maturare.

inul pentru ulei: cotiledonala, bradisor, imbobocire, inflorire,    maturitate.



D.

Cerinte de vegetatie




- caldura, umiditatea, lumina, solul, zone ecologice



E.

Soiuri si hibrizi: Catalogul Oficial



F.

Rotatia culturilor




- plante foarte bune, bune si rele premergatoare, monocultura, cultura repetata



G.

Sisteme de lucrari ale solului si de fertilizare




- sisteme de lucrare a solului: aratura, lucrarea cu nivelatorul, pregatirea patului germinativ

- aplicarea de ingrasaminte si amendamente

- utilaje, echipamente, materiale

- norme de securitate si sanatate in munca



H.

Infiintarea culturilor prin semanat




- pregatirea materialului pentru semanat

- utilaje, materiale

- metode, epoci de semanat

- parametrii tehnologici

- norme de securitate si sanatate in munca



I.

Lucrari de ingrijire




- distrugerea crustei, combaterea buruienilor (plivit, prasile mecanice, prasile manuale, erbicidare), combaterea bolilor si daunatorilor, purificarea biologica, polenizarea suplimentara, irigarea.

- utilaje, echipamente, unelte, materiale

- parametrii tehnologici

- programe pe calculator

norme de securitate si sanatate in munca



J.

Recoltarea si depozitarea produselor agricole




- metode de recoltare, momentul recoltarii

- utilaje, echipamente, unelte, materiale

Lucrari executate:

- evaluarea productiei pe baza elementelor de productivitate (numarul de plante la 1 m˛, numarul mediu de calatidii sau capsule, masa a 1000 de boabe);

- recoltarea conform graficului de recoltare;

pregatirea spatiilor de depozitare;

transportul, depozitarea si pastrarea

productiei.

- spatii de depozitare

- norme de securitate si sanatate in munca




Total





Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor, repartitie ce se va realiza in functie de conditiile si cerintele concrete din scoala.


2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase se studiaza in clasa a XII-a, liceu tehnologic, ruta directa, intr-un numar total de 81 ore din care instruire teoretica 45 ore si laborator tehnologic 36 ore.

Pregatirea practica la calificarea tehnician agronom este efectuata in totalitate de catre profesorul inginer agronom. Ea se organizeaza saptamanal, in una din zile, 6 ore, reprezentand pregatirea practica curenta.

Pentru formarea competentelor individuale definite in Standardul de Pregatire Profesionala, si in mod deosebit a competentelor de executie, pregatirea practica se organizeaza pe grupe de minimum 10 elevi si se executa in laboratoarele de specialitate, in ferma didactica, sau la agentul economic, sub indrumarea profesorilor ingineri agronomi.

Proiectarea curriculum-ului scolar s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competente Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoasecuantificata cu 1,5 credite.

Unitatea de competente are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a procesul de predare – invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea “ tehnician agronom”.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, critica, imaginatia, creativitatea si ii deprind sa colaboreze si sa coopereze in cadrul echipei.

Procesul de predare – invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa le permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste propriul proces de invatare.

De aceea demersul didactic depus de profesorul inginer agronom trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea ,,tehnician agronom”.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare de nivel 3, care sa ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare – invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare, precum si a spatiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si competentele tehnice specializate definite.

Pentru o buna intelegere a celor specificate mai sus, exemplificam printr-o lectie care are ca obiectiv aplicarea lucrarilor de ingrijire a plantelor la cultura de floarea soarelui.

Scenariul didactic ar putea fi urmatorul:

- se imparte grupul de elevi in echipe de 3-4 elevi;

- se stabilesc punctele de lucru;

- se doteaza fiecare punct de lucru cu: fise de documentare, fise de lucru, postere, atlase botanice, caiete, creioane, creioane colorate, guma, colectii de plante vii, plante ierborizate, colectii de seminte. Elevii analizeaza fisele, isi organizeaza locul de munca, pregatesc caietele, recunosc speciile de buruieni din cultura de floarea soarelui, identifica metodele de combatere a buruienilor (stabilesc erbicidele folosite la cultura de floarea soarelui si lucrarile manuale si mecanice aplicate in acest scop).

La aceasta tema metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniata de observare, conversatia euristica, algoritmizarea, problematizarea. Elevul trebuie sa recunoasca buruienile monocotiledonate si dicotiledonate din cultura de floarea soarelui, dupa cum se cere in fisa de lucru. La rezolvarea sarcinilor din fisa de lucru, el trebuie sa colaboreze in permanenta cu membrii echipei, astfel incat rezultatul sa fie cel dorit.

Profesorul are menirea de a supraveghea, indruma si dirija echipele de elevi, intervenind in corectarea solutiilor date de acestia.


  1. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare – invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competente definita.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si de probele specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,, tehnician agronom”, nivelul trei.


Exemplu:

Unitatea de competente:

19. Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase


Competenta:

19.3 Supravegheaza lucrarile de ingrijire a culturilor de plante oleaginoase pentru consum si pentru producerea de samanta.


Tema: Plantele uleioase

Numele candidatului

Locul de desfasurare

Data de inceput

Data de incheiere

Numele evaluatorului

Data de verificare


Rezultat

Feed- back




A. Analizarea indicilor de calitate ai semintelor de floarea soarelui si in pentru ulei folosite la semanat.

Prezentati speciile de buruieni din cultura de floarea soarelui:


Indici de calitate

Lista de specii

Evaluator

Data











B. Selectarea substantelor cu care se trateaza samanta plantelor oleaginoase inainte de semanat


Nr.

crt.

Cultura

Substantele cu care se trateaza samanta

Bolile

Daunatorii










Acestea sunt doar cateva sugestii de evaluare a competentelor. Ramane la latitudinea profesorului sa-si instrumenteze lectia in functie de resursele umane si materiale de care dispune. Recomandam folosirea frecventa a aplicatiilor practice.


Evaluarea se poate face si printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.




Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere multipla

Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

Viermele sarma se combate prin tratamente la samanta cu una din substantele:

a)      Furadan 35 ST

b)     Bavistin

c)      Diizocab 80 CE

1.2 Cu alegere duala

Incercuiti litera A daca afirmatia este adevarata si litera F daca este falsa:

A          F Pentru semanatul unui hectar de floarea soarelui se folosesc 20 – 30 kg samanta/ha

A          F Inainte de semanat, samanta de in se trateaza cu nitragin.

A          F Cantitatea de samanta la ha la inul mixt este 80 – 100 kg.


Itemi semiobiectivi

2.1 Cu raspuns scurt

Cantitatea de samanta folosita pentru semanatul unui ha de floarea soarelui este de .

2.2 De completare

Completati spatiile libere din textul de mai jos:

Perioada de semanat a inului este . . . . . . . cat mai timpuriu, cand s-a realizat in sol, la adancimea de . . . ., temperatura de 5 - 6 grade C.


2.3 Intrebari structurate

Observati cu atentie imaginile de mai jos (imagini cu daunatori la floarea soarelui) si raspundeti la urmatoarele intrebari:

a)      Ce daunatori sunt reprezentati in imagini?

b)     Prezentati modul de atac al fiecaruia.

c)      Precizati modalitatile de combatere.


Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Alcatuieste un eseu cu titlul « Samanta si semanatul la cultura de floarea soarelui » dupa urmatoarea structura de idei:

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca semintele bune de semanat;

Tratamente facute la samanta;

Epoca de semanat;

Densitatea de semanat;

Cantitatea de samanta folosita;

Adancimea de semanat





























MODULUL II – TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR TEXTILE




I.            Nota introductiva


Modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor textile” este integrat in curriculum diferentiat din cultura de specialitate, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea tehnician agronom, nivelul trei. Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor textile” se studiaza intr-un numar de 52 de ore efectuate de catre profesorul inginer agronom.

Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor textile” reprezinta unitatea de competente tehnice specializate „Tehnologia de cultivare a plantelor textile”. Desi aceasta unitate de competente nu se agrega sau contextualizeaza cu o unitate de competente pentru abilitatile cheie, consideram oportun sa mentionam si aici, unitatile de competente cheie care se formeaza in clasa a XII – a, nivelul trei, calificarea “tehnician agronom”. Acestea sunt :

. Managementul relatiilor interpersonale

8. Procesarea datelor numerice

In programa sunt recomandate diverse activitati de invatare care se preteaza la modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor textile” si in special la pregatirea de specialitate, insa, profesorul isi poate alege alte activitati metodice adecvate conditiilor concrete din clasa si care permit realizarea continuturilor

Din tabelul “Lista unitatilor cheie si a modulelor unde sunt parcurse si evaluate” aflat in prefata programei, observam ca modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor textile” nu se agrega cu nici o unitate de competente pentru abilitatile cheie.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

Unitati de competente tehnice specializate

20. Tehnologia de cultivare a plantelor textile

Unitatea de competente se trateaza complet si se evalueaza la modulul “ Tehnologia de cultivare a plantelor textile”.



II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

Unitatea de

competente

Competente individuale

Continuturi tematice



Analizeaza corelatia

factorilor de vegetatie cu particularitatile morfologice si biologice ale plantelor textile.


Specii de plante textile: (inul pentru fibre, canepa)

Particularitati morfologice radacina, tulpina, frunza, floare, fruct

Faze de vegetatie la plantele textile

- inul pentru fibre: cotiledonala, bradisor,

imbobocire, inflorire, maturitate

- canepa: germinarea, rasarirea, formarea tulpinii, inflorirea, formarea fructelor

Cerinte fata de factorii de vegetatie caldura, umiditate, lumina, sol, zone ecologice

Soiuri Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania

Materiale colectii de plante vii, plante ierborizate, colectii de seminte, atlase botanice, lupe

Organizeaza lucrarile de infiintare a culturilor de plante textile pentru consum si pentru producerea de samanta.

samanta


Rotatia culturilor: plante foarte bune, bune si rele premergatoare, monocultura, cultura repetata.

Utilaje: - tractor + masini si echipamente

pentru aplicarea ingrasamintelor si

amendamentelor;

- tractor + masini pentru lucrarile solului.

Materiale: ingrasaminte organice si minerale (cu macroelemente si microelemente) amendamente pentru solurile acide si alcaline, jaloane, ruleta, plan de fertilizare.

Sisteme de lucrare a solului: dezmiristit, aratura, lucrarea cu nivelatorul, pregatirea patului germinativ.

Utilaje: tractorul U 650 in agregat cu semanatori universale pentru semanat in randuri obisnuite SUP–21 (29)

Materiale: samanta certificata si tratata contra bolilor si daunatorilor, buletine de analiza, cantare, rulete.

Pregatirea materialului pentru semanat: calculul cantitatii de samanta/ha, tratamente la samanta contra bolilor si daunatorilor.

Epoca de semanat: primavara (1 – 15 aprilie).

Metode de semanat semanat in randuri dese, mecanizat, manual

Parametrii tehnologici: densitatea, distanta intre randuri, cantitatea de samanta,/ha, adancimea de semanat.

Norme de securitate si sanatate in munca, fise individuale de protectie a muncii, echipamente specifice de protectie a muncii.


Supravegheaza lucrarile de ingrijire a culturilor de plante textile pentru consum si pentru producerea de samanta








Utilaje si echipamente: tractorul in agregat cu cultivatorul, grapa, echipament cu fertilizator, masini de erbicidat, tavalugi, masini de combatere a bolilor si daunatorilor.

Unelte: sape, sapaligi

Materiale: erbicide, insecticide, fungicide buletine de avertizare pentru atacurile de boli si daunatori fise tehnologice, plan de fertilizare

Lucrari de ingrijire: distrugerea crustei, combaterea buruienilor (plivit, erbicidare) combaterea bolilor si daunatorilor

Parametrii tehnologici: momentul executarii lucrarii, metoda de lucru formarea solutiei de pesticide.

Programe pe calculator de planificare si organizare a lucrarilor de aplicare a tratamentelor la plante

Norme de securitate si sanatate in munca fise individuale de protectie a muncii, echipamente specifice de protectie a muncii.


Organizeaza recoltarea

si depozitarea productiei principale si secundare










Metode de recoltare: manual, semimecanizat, mecanizat, divizat sau printr-o singura trecere.

Utilaje si echipamente combina pentru recoltat inul pentru fibre (smulge, decapsuleaza si leaga plantele in snopi) masini si combine pentru smuls si decapsulat inul pentru fibre, masini pentru recoltat canepa, remorci, cosoare, seceri.

Epoca de recoltare: la maturitatea tehnica.

Lucrari executate evaluarea productiei de tulpini pe baza elementelor de

productivitate, recoltarea conform graficului de recoltare, pregatirea spatiilor de depozitare, transportul, depozitarea si pastrarea productiei.

Materiale: substante folosite pentru dezinfectarea si dezinsectia depozitelor, momeli pentru deratizarea depozitelor, substante folosite pentru defoliere chimica sau desicare, rama metrica, ruleta.

Echipamente: aparate portabile pentru dezinfectie si dezinsectie.

Spatii de depozitare: magazii, silozuri, depozite speciale.

Norme de securitate si sanatate in munca, fise individuale de protectie a muncii, echipamente specifice de protectie a muncii.


III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru abilitatile cheie, si competentele tehnice specializate se formeaza prin laborator tehnologic si instruire teoretica.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite pentru unitatile

de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru cele doua tipuri de

instruire. Pentru pregatirea modulului „Tehnologia de cultivare a plantelor textile” sunt alocate un numar de 52 ore din care pentru laborator tehnologic 36 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul inginer agronom.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice.


Nr.

crt.

Tema

Numarul de ore alocate

Teorie

Laborator tehnologic

A.

Specii de plante textile




- inul pentru ulei, canepa



B.

Particularitati morfologice




- radacina, tulpina, frunza, floare, fruct

- materiale, colectii de plante vii, plante ierborizate, atlase botanice, lupe



C.

Faze de vegetatie




- inul pentru fibre: cotiledonala, bradisor, imbobocire, inflorire,

maturitate

- canepa: germinarea, rasarirea, formarea tulpinii, inflorirea, formarea fructelor



D.

Cerinte de vegetatie




- caldura, umiditatea, lumina, solul, zone ecologice



E.

Soiuri: Catalogul Oficial



F.

Rotatia culturilor




- plante foarte bune, bune si rele premergatoare, monocultura, cultura repetata



G.

Sisteme de lucrari ale solului si de fertilizare




- sisteme de lucrare a solului: aratura, lucrarea cu nivelatorul, pregatirea patului germinativ

- aplicarea de ingrasaminte si amendamente

- utilaje, echipamente, materiale

- norme de securitate si sanatate in munca



H.

Infiintarea culturilor prin semanat




- pregatirea materialului pentru semanat

- utilaje, materiale

- metode, epoci de semanat

- parametrii tehnologici

- norme de securitate si sanatate in munca



I.

Lucrari de ingrijire




- distrugerea crustei, combaterea buruienilor (plivit, erbicidare), combaterea bolilor si daunatorilor;

- utilaje, echipamente, unelte, materiale

- parametrii tehnologici

- programe pe calculator

norme de securitate si sanatate in munca



J.

Recoltarea si depozitarea productiei principale si secundare




- metode de recoltare, momentul recoltarii

- utilaje, echipamente, unelte, materiale

Lucrari executate:

- evaluarea productiei de tulpini pe baza elementelor de productivitate;

- recoltarea conform graficului de recoltare;

pregatirea spatiilor de depozitare;

transportul, depozitarea si pastrarea

productiei.

- spatii de depozitare

- norme de securitate si sanatate in munca




Total




Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor, repartitie ce se va realiza in functie de conditiile si cerintele concrete din scoala.


2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul Tehnologia de cultivare a plantelor textile se studiaza in clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, intr-un numar total de 36 ore laborator tehnologic si 16 ore de instruire teoretica.

Pregatirea practica la calificarea tehnician agronom este efectuata in totalitate de catre profesorul inginer agronom. Ea se organizeaza saptamanal, in una din zile, 6 ore, reprezentand pregatirea practica curenta.

Pentru formarea competentelor individuale definite in Standardul de Pregatire Profesionala, si in mod deosebit a competentelor de executie, pregatirea practica se organizeaza pe grupe de minimum 10 elevi si se executa in laboratoarele de specialitate, in ferma didactica, sau la agentul economic, sub indrumarea profesorilor ingineri agronomi.

Proiectarea curriculum-ului scolar s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competente Tehnologia de cultivare a plantelor textilecuantificata cu 1 credit.

Unitatea de competente are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a procesul de predare – invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea “ tehnician agronom”.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, critica, imaginatia, creativitatea si ii deprind sa colaboreze si sa coopereze in cadrul echipei.

Procesul de predare – invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa le permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste propriul proces de invatare.

De aceea demersul didactic depus de profesorul inginer agronom trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea ,,tehnician agronom”.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare de nivel 3, care sa ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare – invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare, precum si a spatiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si competentele tehnice specializate definite.

Pentru o buna intelegere a celor specificate mai sus, exemplificam printr-o lectie care are ca obiectiv aplicarea lucrarilor de ingrijire a plantelor la cultura inului pentru fibre.

Scenariul didactic ar putea fi urmatorul:

- se imparte grupul de elevi in echipe de 3-4 elevi;

- se stabilesc punctele de lucru;

- se doteaza fiecare punct de lucru cu: fise de documentare, fise de lucru, postere, atlase botanice, caiete, creioane, creioane colorate, guma, colectii de plante vii, plante ierborizate, colectii de seminte. Elevii analizeaza fisele, isi organizeaza locul de munca, pregatesc caietele, recunosc speciile de buruieni din cultura inului pentru fibre, identifica metodele de combatere a buruienilor (stabilesc erbicidele folosite la cultura inului pentru fibre si lucrarile manuale si mecanice aplicate in acest scop).

La aceasta tema metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniata de observare, conversatia euristica, algoritmizarea, problematizarea. Elevul trebuie sa recunoasca buruienile monocotiledonate si dicotiledonate din cultura inului pentru fibre, dupa cum se cere in fisa de lucru. La rezolvarea sarcinilor din fisa de lucru, el trebuie sa colaboreze in permanenta cu membrii echipei, astfel incat rezultatul sa fie cel dorit.

Profesorul are menirea de a supraveghea, indruma si dirija echipele de elevi, intervenind in corectarea solutiilor date de acestia.


  1. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare – invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competente definita.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si de probele specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,, tehnician agronom”, nivelul trei.


Exemplu:

Unitatea de competente:

20. Tehnologia de cultivare a plantelor textile

Competenta:

20.3 Supravegheaza lucrarile de ingrijire a culturilor de plante textile pentru consum si pentru producerea de samanta

Tema: Cultura inului pentru fibre

Numele candidatului

Locul de desfasurare

Data de inceput

Data de incheiere

Numele evaluatorului

Data de verificare


Rezultat

Feed- back




A. Analizarea speciilor de buruieni din culturile de camp

Prezentati speciile de buruieni din cultura inului pentru fibre:


Grupe de buruieni

Lista de specii

Evaluator

Data

Buruieni monocotiledonate




Buruieni dicotiledonate





B. Selectarea metodelor de combatere a buruienilor

Din pesticidele existente in esantioanele prezentate, selectati erbicidele care se pot folosi la cultura inului pentru fibre, in diferite faze de vegetatie:

Dicotex 40 EC, Buctril M, Glean, Diizocab, Lasso, Dual 500, Avadex BW EC, Fusilade Super.

Nr. Crt.

Erbicidul

Epoca de administrare a erbicidului


Inainte de semanat cu incorporare



Preemergente



Postemergente

Cand costreiul are 15 – 20 cm inaltime




N







Acestea sunt doar cateva sugestii de evaluare a competentelor. Ramane la latitudinea profesorului sa-si instrumenteze lectia in functie de resursele umane si materiale de care dispune. Recomandam folosirea frecventa a aplicatiilor practice.


Evaluarea se poate face si printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.


Tema: Lucrari de ingrijire aplicate la cultura canepii.

Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere multipla

Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

Puricele canepii se combate la avertizare cu:

a)      Pitezin

b)     Decis

c)      Peb+Lindan 5+3, Lindatox

d)     Fusilade Super

1.2 Cu alegere duala

Incercuiti litera A daca afirmatia este adevarata si litera F daca este falsa

A          F Combaterea buruienilor in culturile de canepa se realizeaza prin aplicarea masurilor

agrotehnice si a celor chimice.

A          F Combaterea chimica a bolilor consta numai in tratamente la samanta.

A          F Primavara, odata cu erbicidarea se aplica azot ca ingrasamant foliar sau uree dizolvata.


Itemi semiobiectivi

2.1 Cu raspuns scurt

Crusta ce apare dupa semanat si care ar impiedica rasarirea se distruge cu . . . . .. .


2.2 De completare

Completati spatiile libere din textul de mai jos :

Prin semanatul des si cresterea . . . . . . . ., canepa are capacitatea de a . . . . . prin umbrire si prin . . . . .. specific creat, nefiind necesare erbicidele in cazul canepii pentru frunze.

2.3 Intrebari structurate

Observati cu atentie imaginile de mai jos (imagini cu daunatori ai canepii) si raspundeti la urmatoarele intrebari :

a)      Ce daunatori sunt reprezentati in imagini?

b)     Prezentati modul de atac al fiecaruia.

c)      Precizati modalitatile de combatere.


Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Alcatuiti un eseu cu tema « Lucrarile de ingrijire la cultura inului pentru fibre » dupa urmatoarea structura de idei :

Metodele agrotehnice de combatere a buruienilor;

Substante chimice folosite pentru combaterea buruienilor;

Epoca de aplicare a erbicidelor folosite in scopul combaterii buruienilor;

Substante folosite pentru combaterea daunatorilor si dozele in care se aplica;

Substante folosite pentru combaterea bolilor si dozele in care se aplica.













MODULUL III - MANAGEMENTUL EXPLOATATIEI AGRICOLE


  1. Nota introductiva


Modulul ' Managementul Exploatatiei Agricole' este integrat in curriculum diferentiat din cultura de specialitate, clasa XII-a liceu tehnologic ruta directa pentru calificarea „tehnician agronom” nivel 3.

Modulul „Managementul Exploatatiei Agricole” se studiaza intr-un numar de 98 de ore, din care 36 ore laborator tehnologic efectuate de profesorul de specialitate.

Modulul „Managementul Exploatatiei Agricole” reprezinta unitatea de competente tehnica generala Managementul Exploatatiei Agricole si se studiaza in paralel cu celelalte module din curriculum diferentiat.

Modulul este constituit din agregarea unitatii de competente tehnice generale Managementul exploatatiei agricole cu unitatea de competente pentru abilitati cheie Managementul relatiilor interpersonale. Agregarea s-a realizat prin intermediul conditiilor de aplicabilitate de la cele doua competente.

Unitatile de competenta tehnice generale si specializate reprezinta suportul pe care se formeaza si se evalueaza competentele pentru abilitatile cheie.

Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.


Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul


Unitati de competente cheie

Managementul relatiilor interpersonale


Unitati de competenta tehnice generale

Managementul exploatatiei agricole

Relevanta rezida din faptul ca cele doua unitati de competenta se parcurg si se evalueaza in cadrul modulului „Managementul exploatatiei agricole


II.          TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR


Unitati de competenta

Competente

individuale

Continuturi

.Managementul relatiilor interpersonale


Managementul exploatatiei

agricole

Creaza si mentine relatii profesionale


Aplica procesul decizional intr-o exploatatie agricola





























Clasificarea deciziilor dupa criterii date: importanta obiectivelor urmarite, frecventa elaborarii deciziilor , nivelul ierarhic la care se iau deciziile, gradul de cunoastere a probabilitatii rezultatelor, sfera de cuprindere a decidentului

Procesul decizional:

Conceptul de proces decizional.

Etapele procesului decizional:

- identificarea problemei urmarind interlocutorul, nu il intrerupe, preia argumentele acestuia;

- analiza problemei in urma ascultarii active si incurajarii dialogului constructiv intre partile implicate: ofera si asculta sugestiile referitoare la problema, formuleaza propuneri consensuale referitoare la problema, exprima un feedback pozitiv, face distinctie intre fapte, opinii si sentimente;

- stabilirea obiectivului si a unor relatii de cooperare in interesul partilor;

- stabilirea optiunilor tinand cont de modalitatile de imbunatatire a acestora si crearea unei infrastructuri a comunicarii bazate pe incredere si intelegere reciproca,

- evaluarea optiunilor in cadrul echipei manageriale, ca suport pentru dezvoltarea profesionala a membrilor grupului, incredere in deciziile luate de grup, discutarea deschisa a initiativelor, analiza critica si evaluarea opiniilor in grup

- alegerea in echipa a variantei optime avand in vedere: factorii determinanti(personali, psiho-sociali, contextuali), metodele de identificare a modalitatilor de imbunatatire( observare, analiza unor indicatori de coeziune sociala, interviuri, culegere de marturii, motivare, incurajare, integrare, redefiniri de rol, evitarea jocurilor de putere)

- implementarea,

- evaluarea rezultatelor

Informatia in procesul decizional. Conditiile indeplinite de informatie. Clasificarea informatiilor dupa: provenienta lor, modul de exprimare, sensul circulatiei, gradul de prelucrare, sursa de obtinere.

Aplicarea procesului decizional intr-o exploatatie agricola



.Managementul relatiilor interpersonale








Managementul exploatatiei

agricole


Gestioneaza conflicte

Gestioneaza asteptarile factorilor interesati





Investigheaza procesul de management




































Procesul de management. Concept. Tipuri de management:

- managementul productiei :caracteristici, componentele proceselor de productie, organizarea activitatii de productie, optimizarea tehnologiilor de productie

- managementul afacerii in exploatatiile agricole:obiectivele si scopul activitatilor componente ale managementului exploatatiei( activitati tehnice, comerciale, financiare, contabile)

- managementul financiar: identificarea si utilizarea fondurilor, prognoze ale necesitatilor

- managementul marketing-ului:piata produselor agricole, cererea si oferta, pretul, organizarea si urmarirea vanzarilor,

- managementul resurselor umane: organizarea compartimentului de resurse umane, selectia si incadrarea resurselor umane, motivatia resurselor umane, evaluarea si promovarea resurselor umane.

Drepturi si obligatii ale resurselor umane, dialogul social.

Conflictele sociale in intreprindere:clasificarea conflictelor sociale, identificarea surselor de conflict(neintelegeri, interese si obiective opuse) si a modalitatilor de rezolvare a acestora(renuntarea, fortarea, aplanarea, compromisul, confruntarea, feedback legat de performanta si acceptare) Concilierea, medierea si arbitrajul de catre persoanele implicate direct si indirect in conflict: definirea rolurilor functionale( in calitate de manageri, colegi, terti) si a intereselor factorilor interesati (personale, psiho-sociale, contextuale), anticiparea si satisfacerea asteptarilor acestora(asimilarea rolului factorilor interesati, comunicarea cu factorii interesati prin intrebari si ascultare activa)

Functiile procesului de management: previziune, organizare, coordonare, dispozitie, control

Tipuri de resurse ale exploatatiilor agricol:naturale,materiale, financiare, umane

Fondul funciar: particularitatile fondului funciar,

categoriile de folosinta ale fondului funciar,

valoarea pamantului utilizat in agricultura: - pretul pamantului ,renta funciara si arenda, reglementari juridice in vigoare

Procesul de planificare: concept, stadiile planificarii:

cercetarea,formularea, actiunea,evaluarea

- Rolul planificarii: in evolutia firmei, in activitatea de prognozare, in adaptarea firmei la schimbari

- Etapele planificarii:- cercetarea (analiza factorilor externi, piata potentiala a firmei, evaluarea resurselor interne), formularea

(misiunea firmei, obiective), actiunea (directia de urmat, proceduri, standarde, motivarea personalului), evaluarea

(compararea rezultatelor obtinute cu obiectivele propuse,          sugestii de imbunatatire)


Exploatatia agricola

Structura procesuala a exploatatiei agricole. Functiunile exploatatiei agricole:- cercetare, dezvoltare, productie,comerciala, de persoane, financiar-contabila

Structura organizatorica a exploatatiei agricole: concept, elemente de baza ale structurii organizatorice:postul, functia, ponderea ierarhica, compartimentul, nivelurile ierarhice, relatiile organizationale ( de autoritate, de cooperare, de control)

Organigrama unei exploatatii agricole.

Procesele economice ale exploatatiei agricole:aprovizionare, productie, depozitare, desfacere.

Tehnici de optimizare a proceselor economice: minimizarea costurilor, maximizarea profitului.

Eficienta economica a exploatatie agricole: rentabilitatea economica si financiara, nivelul costurilor, eficienta utilizarii factorilor de productie,eficienta investitiilor, eficienta sociala

.Managementul exploatatiei

agricole

Evalueaza structura organizatorica si procesuala a unei                  exploatatii agricole


Structura procesuala.Concept.

- Elementelor componente: functiunea (cercetare-dezvoltare, productie, comerciala, financiar-contabila, marketing, de personal), activitatea, atributia, sarcina

Structura organizatorica: criterii de succes a organizarii si trasaturile proprii ale unitatii economice, elemente specifice (postul, functia, compartimentul, nivelul ierarhic, ponderea ierarhica)

Instrumente specifice: organigrama, fisa postului, regulamentul de organizare si functionare


Coreleaza

managementul

proceselor

economice ale

exploatatiei

agricole


Procese economice:

- aprovizionarea: organizarea compartimentului de aprovizionare, etapele programului de aprovizionare,

- productia: etapele pregatirii productiei, etapele realizarii propriu-zise a productiei, executarii de lucrari, si prestarii de servicii.

- depozitarea:folosirea suprafetei totale a depozitului, pregatirea depozitelor, depozitarea pentru o anumita perioada, eliberarea materialelor din depozit,

- desfacerea: organizarea compartimentului de desfacere, programarea desfacerilor, livrarea produselor, evidenta contabila privind realizarea si desfacerea productiei si serviciilor

- activitati auxiliare si de servire: intretinere si reparare a mijloacelor fixe, transportul intern

Optimizarea proceselor economice.Tehnici de optimizare a proceselor economice: minimizarea costurilor si maximizarea profitului

Eficienta proceselor economice: concept, forme de exprimare,

Rentabilitatea economica si financiara, nivelul costurilor, eficienta utilizarii factorilor de productie, eficienta investitiilor,

productivitatea muncii

Managementul exploatatiei

agricole

Analizeaza sursele de finantare a unitatii economice

Surse de finantare: proprii, straine: credite, leasing, programe

Conditii de finantare: perioada de creditare, dobanzi, perioada de gratie, termene de rambursare, garantii

Alegere surselor de finantare optime: in functie de conditiile de finantare

Accesarea finantarii: depunerea documentatiei necesare




III. SUGESTII METODOLOGICE


Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi


Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice generale se formeaza prin laborator tehnologic si instruire teoretica.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competenta care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru cele 2 tipuri de instruire.

Pentru pregatirea modulului „Managementul Exploatatiei Agricole” sunt alocate un numar de 98 ore din care pentru laborator tehnologic 36 ore.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica a continutului care sta la baza planificarii calendaristice:



Nr.crt.


Tema

Nr.ore instruire teoretica

Nr.ore laborator tehnologic









Procesul decizional

Clasificarea deciziilor dupa criterii date.

Procesul decizional:

- Concept. Etapele procesului decizional:

- Informatia in procesul decizional. Conditiile indeplinite de informatie. Clasificarea informatiilor.

Aplicarea procesului decizional intr-o exploatatie agricola























Procesul de management.

Concept. Tipuri de management:

- managementul productiei

- managementul afacerii intr-o exploatatie agricola:

- managementul financiar

- managementul marketing-ului

- managementul resurselor umane:

- drepturi si obligatii ale resurselor umane, dialogul social.

- conflictele sociale in intreprindere:

- concilierea, medierea si arbitrajul

Functiile procesului de management.

Tipuri de resurse ale exploatatiilor agricol:naturale,materiale, financiare, umane

Fondul funciar

Procesul de planificare: concept, stadiile planificarii,rolul planificarii, etapele planificarii












Exploatatia agricola

- Structura procesuala a exploatatiei agricole. Functiunile exploatatiei agricole

- Structura organizatorica a exploatatiei agricole: concept, elemente de baza ale structurii organizatorice.

- Organigrama unei exploatatii agricole.


























Procesele economice ale exploatatiei agricole: aprovizionare, productie, depozitare, desfacere, activitati auxiliare si de servire

Optimizarea proceselor economice. Tehnici de optimizare a proceselor economice:

Eficienta proceselor economice. Rentabilitatea.























Surse de finantare: proprii, straine

Conditii de finantare

Alegere surselor de finantare optime

Accesarea finantarii: depunerea documentatiei necesare










Total


62

36


Numarul de ore alocate pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditii si cerintele concrete din unitatea scolara.




  1. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare /invatare

Procesul de predare-invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice generale.

Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice generale este imperios necesara implicarea responsabila atat a cadrelor didactice cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa-i stimuleze in procesul de invatare. .

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant.

Metode ca studiu de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, turul galeriilor, exercitiul, mozaicul, lucrul pe statiuni in care activitatea didactica este centrata pe elev, au eficienta maxima in procesul de predare-invatare.

Ele permit agregarea competentelor cheie cu cele generale si dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica ca si imaginatia si creativitatea.

Autoevaluarea este o metoda tot mai des utilizata, pentru a stimula elevii sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare-invatare eficient, elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor invatarii.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale ale realizarilor unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru eficientizarea procesului de predare-invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, probe de evaluare si autoevaluare, astfel incat elevii sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si tehnice generale definite.



Exemplificam printr-o lectie in care se vizeaza formarea competentei: descrie fondul funciar.

Pentru aceasta sugeram urmatorul scenariu didactic:

se organizeaza colectivul de elevi pe grupe

fiecare grupa va primi legile:L18/1991 si L16/1996 cu modificarile si completarile ulterioare

elevii vor avea ca sarcina de lucru sa studieze legile respective

se discuta, se fac observatii pe marginea materialelor prezentate

Metoda dominanta este studiul de caz iar metodele subordonate sunt problematizarea si conversatia euristica.

  1. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competenta respectiva.

Multitudinea de instrumente de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raporturi sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare si autoevaluare pot fi orale, scrise si practice, in functie de cerintele unitatii de competenta.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarile respective.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. .

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.


Exemplu


Unitatea de competenta: 12. Managementul Exploatatiei Agricole

Competenta 12.2 Evalueaza structura organizatorica si procesuala a unei exploatatii agricole

(a)      Specificarea elementelor componente ale structurii procesuale a unei

exploatatiei agricole

Proba orala

1.A. Diferentiati elementele componente ale structurii procesuale


2. A. Grupati principale activitati ale unei exploatatii agricole in functie de functiunile acesteia:functiunea comerciala, de cercetare-dezvoltare, de productie, financiar-contabila, de resurse umane


(b)     Analizarea structurii organizatorice a unei unitati economice


Proba orala

1.B Diferentiati elementele de baza ale structurii organizatorice.


Proba scrisa

2. B Completati:

Structura----- ----- --------reprezinta totalitatea-------- ----- ------ ----- ----- ----------de munca, a ----- ----- ----------------, si conceptie, modul in care acestea sunt distribuite in timp si spatiu, precum si ----- ----- --------------- ce se stabilesc intre ele in vederea realizarii ----- ----- -------ale intreprinderii.


Completati spatiile punctate cu urmatoarele cuvinte sau expresii:

  • Verigilor de productie
  • Obiectivelor de baza
  • Relatiile
  • Persoanelor
  • Organizatorica
  • Compartimentelor

3. B Ca sistem principal al structurii generale a intreprinderii, structura organizatorica se divide in doua componente: structura organizatorica a conducerii intreprinderii si structura de productie si conceptie.

a) adevarat

b) fals


4.B Reprezentarea grafica a structurii organizatorice poarta denumirea de -------------


(c) Elaborarea instrumentelor specifice structurii organizatorice a unei

exploatatiei agricole



Proba practica


1.C Intocmiti organigrama unei exploatatii agricole in urma efectuarii unei vizite de lucru la o exploatatia agricola.

2.C Elaborati o fisa a postului in care sa precizati: descrierea postului si cerintele postului, pentru un manager de ferma din cadrul unei exploatatii agricole.






















MODULUL IV – GESTIUNE SI EVIDENTA ECONOMICA


I.          Nota introductiva

Modulul „Gestiune si evidenta economica” este integrat in cultura de specialitate, clasa XII, ruta directa pentru calificarea Tehnician agronom, nivel 3.

Modulul se studiaza intru-un numar de 79 de ore din care 48 ore laborator tehnologic.

Modulul „Gestiune si evidenta economica” reprezinta unitatea de competente tehnice generale „Gestiune si evidenta economica” si se studiaza in paralel cu celelalte module din curriculum diferentiat.

Modulul „Gestiune si evidenta economica” este constituit din agregarea unitatii de competente tehnice generale „Gestiune si evidenta economica” cu unitatea de competente pentru abilitati cheie „Procesarea datelor numerice”. Agregarea s-a realizat prin intermediul conditiilor de aplicabilitate de la cele doua unitati de competente.

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Unitati de competente cheie

  1. Procesarea datelor numerice

Unitati de competente tehnice generale

10. Gestiune si evidenta economica

Relevanta rezida din faptul ca aceste unitati de competente se trateaza complet si se evalueaza in cadrul modulului „Gestiune si evidenta economica” .



II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR


Unitati de competente

Competente individuale

Continuturi tematice


8. Procesarea datelor numerice




10. Gestiune si evidenta economica




Interpreteaza rezultatele obtinute





Analizeaza situatia patrimoniala a unitatii economice si a rezultatelor obtinute





















Planifica o activitate si culege date numerice in legatura cu aceasta















Prelucreaza date numerice

Analizeaza preturile si tarifele practicate de unitatea economica















Calculeaza impozite, taxe, salarii si contributii datorate de unitatea economica




Patrimoniul unitatilor economice –obiect de studiu al contabilitatii

Structuri patrimoniale de activ: active imobilizate, active circulante, active de regularizare


Structuri patrimoniale de pasiv: capital propriu, datorii pe termen lung, mediu si scurt, pasive de regularizare

Structuri de venituri si cheltuieli

- Clasificarea veniturilor si cheltuielilor

- Caracterizare veniturilor si cheltuielilor de exploatare, financiare, extraordinare

- Rezultatul exercitiului financiar: rezultatul din exploatare, financiar, extraordinar, rezultatul curent

- Compararea veniturilor si cheltuielilor , deductibile si nedeductibile fiscal,pentru determinarea rezultatului exercitiului financiar, a cauzelor si tipurilor de erori in stabilirea rezultatelor

- Inregistrarea abaterilor si tendintelor in evolutia rezultatelor : lunare, trimestriale, anuale

- Formularea de concluzii referitoare la evolutia unei unitati economice prin analiza critica a rezultatelor obtinute

- Analiza veniturilor, a cheltuielilor, a rezultatelor pe baza de grafice( liniare, in coloane si bare, circulare, radar, Grant) si a diagramelor ( cumulative, Paretto, de dispersie

Inventarierea patrimoniului

- importanta si rolul inventarierii

- functiile inventarierii

- documente aferente inventarierii

- Planificarea activitatii de inventariere cu respectarea etapelor de desfasurare a acesteia

- Colectarea datelor numerice in functie de : dimensiuni, distante, temperatura, masa, concentratie, densitate, tensiune

- Selectarea datelor numerice dupa natura marimii masurate si scopul masuratorii

- Compararea datelor faptice cu cele scriptice pentru stabilirea rezultatelor inventarierii: plusuri sau minusuri de inventar

- Inregistrarea datelor in documente aferente: liste de inventar, registru de inventar, fise

- Documente de sinteza:        balanta de verificare bilant contabil, anexe la bilant, cont de profit si pierdere

Preturi si tarife

- Tipuri de pret: cu ridicata si cu amanuntul

- Tipuri de costuri: costul de achizitie, de productie, costul standard(antecalculat)

- Calcularea costurilor si preturilor in mai multe etape, cu numere de mai multe marimi.

- Calcule: puteri, radicali, procente, scari si proportii

Costul de productie

- Elementele costului: cheltuieli cu capitalul fix-amortizarea; cheltuieli cu capitalul circulant-cheltuieli cu materiile prime, materiale si alte           obiecte de munca; cheltuieli cu munca-cheltuieli cu salariile; cheltuieli indirecte

- Tarife practicate:     pentru serviciile suplimentare

- Marja bruta: caracteristici, modalitati de calcul. Marja bruta redusa

- Tipuri de reduceri de pret: comerciale:bonificatii, remize, risturnuri,   financiare: sconturi

- Calcule economico-financiare pentru determinarea preturilor de vantare a produselor si serviciilor

-Reprezentarea grafica: a costurilor, a preturilor de vanzare, a beneficiilor

- Citirea graficelor: coordonatele graficelor, relatia dintre marimile reprezentate

- Formule de calcul: transformarea in unitati de masura, ecuatii liniare cu doua marimi, media aritmetica, geometrica, dispersia, abaterea medie patratica


Impozite, taxe, salarii si contributii datorate de unitatea economica

-Impozit pe profit/venit- Venit impozabil, cheltuieli deductibile si nedeductibile fiscal, baza de calcul, facilitati acordate

- Calcularea salariilor si a contrbutiilor aferente salariilor: venit brut, venitul impozabil(salarial), venit net, contributii ale angajatului si angajatorului

- Taxa pe valoare adaugata(TVA): tipuri de TVA (deductibila ,colectata, neexigibila, de plata, de recuperat), regularizarea TVA, decontul de TVA

- Impozite si taxe: impozit pe cladiri, teren, mijloace auto, alte taxe si impozite


Completeaza documente de evidenta contabila si instrumente de decontare pentru incasari si plati









Documente de evidenta si instrumente de decontare

- Documente de evidenta specifice intrarilor /iesirilor de marfuri : factura fiscala, nota de intrare- receptie, borderou de achizitii, aviz de insotire, nota de predare-restituire, bon de consum,

- registru de incasari si plati, registru de casa si banca, monetar, foaie de varsamant, bon fiscal, dispozitie de plata/incasare.

- Instrumente de decontare pentru incasari si plati: chitanta, , ordin de plata, bilet la ordin ,CEC

- Verificarea documentelor: de fond si de forma

- Pastrarea si arhivarea documentelor: conform legislatiei in vigoare



III. SUGESTII METODOLOGICE


Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi


Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice generale se formeaza prin instruire teoretica si laborator tehnologic. Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul de specialitate.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului care sta la baza planificarii calendaristice:


Nr. crt.

Tema

Numar ore instruire teoretica

Numar ore laborator tehnologic

A

Patrimoniul unitatilor economice –obiect de studiu al contabilitatii




- Structuri patrimoniale de activ: active i




Structuri patrimoniale de pasiv




Structuri de venituri si cheltuieli




Inventarierea patrimoniului




Documente de sinteza



B

Preturile si tarifele practicate in agroturism





Tipuri de preturi si costuri




Calcularea costurilor si preturilor




Costul de productie :elementele costului, calcul costurilor de productie,




Tarife practicate. Marja bruta




Tipuri de reduceri de pret




Calcule economico-financiare pentru determinarea preturilor de vanzare a produselor si serviciilor



C

Impozite, taxe, salarii si contributii datorate de unitatea economica




Impozit pe profit/venit




Calcularea salariilor si a contrbutiilor aferente




Taxa pe valoare adaugata




- Impozite si taxe



D

Documente de evidenta si instrumente de decontare




Documente de evidenta specifice intrarilor /iesirilor de marfuri




Instrumente de decontare pentru incasari si plati




Verificarea documentelor




Pastrarea si arhivarea documentelor




TOTAL




Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara.


2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare


Procesul de predare-invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice generale.

Pentru formarea competentelor individuale definite in Standardul de Pregatire Profesionala, si in mod deosebit a competentelor de executie, pregatirea practica se organizeaza pe grupe .

Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice generale se impune implicarea responsabila atat a elevilor cat si a profesorilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa-i stimuleze in procesul de invatare. De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarile corespunzatoare nivelului 3.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant.

Pentru eficientizarea procesului de predare-invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, a materialelor necesare si a spatiului de lucru.

Utilizarea unor metode in activitatea didactica centrata pe elev cum sunt studiul de caz, brainstorming-ul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice generale.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si competentele tehnice generale definite.

Exemplificam printr-o lectie in care se vizeaza formarea competentei de a completa documentele aferente inventarierii patrimoniului.

Pentru aceasta sugeram urmatorul scenariu:

- se organizeaza colectivul de elevi pe echipe si puncte de lucru ;

- fiecare punct de lucru este dotat cu documente specifice inventarierii si fise de lucru;

- profesorul va explica elevilor modul de completare a documentelor;

- elevii vor avea ca sarcina de lucru sa completeze documentele de inventariere :lista de inventar, proces verbal privind rezultatele inventarierii si registrul jurnal, corespunzator fiselor de lucru.

In final elevii vor prezenta solutiile la fisele de lucru din fiecare grupa. Se discuta, se fac observatii si impreuna cu profesorul se decide asupra solutiei corecte. La sfarsitul parcursului elevii sunt capabili sa intocmeasca documentele specifice inventarierii patrimoniului.

Metoda dominanta in acest scenariu este lucrul in echipa, iar metodele subordonate sunt studiul de caz, problematizarea, conversatia.

Intr-o astfel de lectie profesorul supravegheaza, indruma, dirijeaza si intervine in corectarea solutiilor date de elevi, deoarece activitatea didactica este centrata pe elev.


3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare


Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competenta definita.

Masura in care se formeaza la elevi competentele cheie si competentele tehnice din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta prin evaluare. Se pot utiliza metode clasice de evaluare dar si metode alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumente de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare-invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajator si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Evaluarea elevilor se face numai cu dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala, demonstrarea unei alte abilitati este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardele de Pregatire Profesionala pentru calificarile corespunzatoare nivelului 3.


Exemplu:

Unitatea de competente: 10. Gestiune si evidenta economica

Competenta 10.2 Completeaza documente de evidenta contabila si instrumente de decontare


(a)   Completeaza documente de evidenta specifice intrarilor /iesirilor de marfuri


1.A Proba practica

Se cunosc: se achizitioneaza 400 buc. Marfa A LA cost de achizitie 15000 lei/buc., 25 Kg marfa B la cost de achizitie 6500 lei/kg. Se cere sa se completeze factura fiscala si sa se intocmeasca nota de intrare - receptie stiind ca unitatea practica un adaos comercial de 30%.


( b) Utilizarea instrumentelor de decontare pentru incasari si plati


1.B. Proba orala

Caracterizati formele de decontare cu numerar si fara numerar

Proba practica

2.B. Societatea comerciala A plateste o factura fiscala prin banca societatii C , cu ordin de plata, in valoare de 11900000lei si incaseaza in numerar suma de 100.000 lei reprezentand contravaloarea unui serviciu prestat societatii B.

Se cere sa se intocmeasca instrumentele de decontare corespunzatoare.


( c) Verificarea corectitudinii intocmirii documentelor de evidenta


1.C. Completati:

Verificarea documentelor are ca scop ----- ----- ----------------- sau ----- ----- ------------- erorilor de fond si de forma, imbracand astfel doua forme: -------- ----- ------ ----- ----- ----.


2.C. Completati:

Verificarea de fond poate fi privita sub trei aspecte:-------- ----- ------ -------------.


3.C. Alegeti varianta corecta:


Verificarea de fond sub aspectul realitatii se refera la:

a.      respectarea termenului legal de intocmire

b.      intocmirea numarului de exemplare legal stabilit

c.       verificarea exactitatii calculelor aritmetice


















MODULUL V - TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR FURAJERE





I.            Nota introductiva


Modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor furajere” este integrat in stagii de pregatire clasa a XII- a liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea tehnician agronom, nivelul trei. Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor furajere” se studiaza intr-un numar de 102 ore din care laborator tehnologic 102. Orele de laborator tehnologic sunt efectuate de catre profesorul inginer de specialitate.

Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor furajere” reprezinta unitatea de competente tehnice specializate „Tehnologia de cultivare a plantelor furajere”. Desi aceasta unitate de competente nu se agrega sau contextualizeaza cu o unitate de competente pentru abilitatile cheie, consideram oportun sa mentionam si aici, unitatile de competente cheie care se formeaza in clasa a XII –a, nivelul trei, calificarea “tehnician agronom”. Acestea sunt :

7. Managementul relatiilor interpersonale

8. Procesarea datelor numerice

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi.

In programa scolara, fiecarei unitati de competente ii corespund competentele individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Atingerea competentelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate prin programa in vederea realizarii continuturilor sau isi poate alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

Intrucat programa scolara reprezinta elementul central in realizarea proiectarii didactice, trebuie lecturat cu atentie sporita modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului prezentat la aliniatul 1 al capitolului III - Sugestii metodologice.

Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.


Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

Unitati de competente tehnice specializate:

23. Tehnologia de cultivare a plantelor furajere

Unitatea de competente se trateaza complet si se evalueaza la modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor furajere”.



II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR


Unitati

de

competente

Competente individuale


Continuturi tematice

23. Tehnologia de cultivare a plantelor furajere


Analizeaza corelatia factorilor de vegetatie cu particularitatile morfologice si biologice ale plantelor furajere

  • Specii de plante furajere

- graminee (porumbul furajer, iarba de Sudan, raigrasul, aristat, meiul, sorgul);

- amestecuri furajere (borceagul de toamna, borceagul

de primavara);

- radacinoase furajere (sfecla furajera, morcovul

furajer);

- bostanoase furajere (dovleacul furajer, pepenele verde

furajer);

- leguminoase furajere perene (lucerna, trifoiul rosu

sparceta, ghizdeiul).

  • Particularitati morfologice: radacina, tulpina, frunza, inflorescenta, floarea, fructul, samanta                          

Cerinte fata de factorii de vegetatie : caldura, umiditate, lumina, sol, zone ecologice                                                                                                 

  • Soiuri si hibrizi: catalogul Oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania
  • Materiale:colectii de plante vii, plante erborizate, radacini, colectii de fructe, atlase botanice, lupe

23. Tehnologia de cultivare a plantelor furajere


Organizeaza lucrarile de infiintare a culturilor de plante furajere pentru consum si producerea de samanta

Rotatia culturilor: plante foarte bune, bune si rele premergatoare, monocultura, cultura repetata

Lucrari de fertilizare si amendare a solului: ingrasaminte organice si minerale (cu macroelemente si microelemente), amendamente pentru solurile acide si alcaline

Sisteme de lucrare a solului: dezmiristit, aratura, lucrarea cu nivelatorul, pregatirea patului germinativ, lucrarea cu tavalugul

Utilaje si echipamente: masini pentru fertilizat si aplicarea de amendamente, masini pentru lucrarile solului (plug, grapa, cultivator, nivelator, combinator, tavalug)

Materiale: ingrasaminte, amendamente

Utilaje pentru semanat si plantat: semanatori pentru cereale, masina pentru plantat butasi

Unelte: cazmale speciale

Materiale: samanta certificata, si tratata contra bolilor si daunatorilor, pastai, butasi, buletine de analiza, cantar, ruleta

Pregatirea materialului pentru semanat si plantat: calculul cantitatii de samanta/ha, calculul cantitatii de butasi/ha, tratamente la samanta, sortarea butasilor

Epoca de semanat si plantat: primavara, vara, toamna

Metode de semanat si plantat: semanat in randuri dese,

echidistante, in benzi, in cuiburi, mecanizat, manual

Parametrii tehnologici: densitatea, distanta intre randuri, distanta intre plante pe rand, adancimea de semanat, respectarea epocii de semanat

Norme de securitate si sanatate in munca, fise individuale de protectie a muncii, echipamente specifice de protectie a muncii.

23. Tehnologia de cultivare a plantelor furajere


Supravegheaza lucrarile de ingrijire a culturilor furajere

Lucrari de ingrijire: tavalugirea dupa semanat, distrugerea crustei, irigarea, combaterea       cuscutei, combaterea buruienilor (plivit, prasile mecanice, prasile manuale, erbicidare), combaterea bolilor si a daunatorilor, raritul, ciupitul, fertilizarea suplimentara, lucrari agroculturale (lucrarea cu grapa cu colti, lucrarea cu polidiscul)

Utilaje si echipamente: tractorul + cultivator, grapa, tavalug, echipament cu fertilizator, masini de erbicidat, masini pentru tratamente fitosanitare, instalatii de irigat

Unelte: sape

Materiale: erbicide, insecticide, fungicide, ingrasaminte, buletine de avertizare pentru atacurile de boli si daunatori, fise tehnologice, plan de fertilizare

Programe pe calculator de planificare si organizare a lucrarilor de irigare a culturilor si a celor de aplicare a tratamentelor la plante.

Metode de irigat: aspersiune, scurgere la suprafata  

Parametrii tehnologici: momentul executarii lucrarii, metoda de lucru, formarea solutiei de pesticide, doza de ingrasamant, norma de udare, norma de irigare

Norme de securitate si sanatate in munca, fise individuale de protectie a muncii, echipamente specifice de protectie a muncii.




Organizeaza recoltarea si depozitarea produselor


Metode de recoltare: manual, mecanizat, semi-mecanizat, prin pasunat, recoltare directa, divizata, esalonata

Momentul recoltarii: maturitate tehnica, maturitate fiziologica

Utilaje si echipamente: combine de cereale, combine de siloz universale, vindrovere, cositori, masini de balotat, grebla mecanica, plugul fara cormana, dislocator, remorci, tractoare grele

Unelte: cazmale, furci speciale, coasa, secera

Materiale: gard electric, garduri din sipci, folii de plastic, paie, sarma

Lucrari executate: evaluarea productiei de seminte, fructe, radacini, masa verde; recoltarea conform graficului de recoltare; pregatirea spatiilor de depozitare, transportul, depozitarea si pastrarea productiei

Materiale: substante folosite pentru dezinsectia si deratizarea spatiilor de depozitare, rama metrica, ruleta, cantar, saci, pungi

Echipamente: aparate portabile

Spatii de depozitare si pastrare: magazii, silozuri, pivnite, depozite speciale

Conservarea: fan, faina, brichete, semisiloz, siloz, semifan, baloti

Uscarea: naturala (prepeleci, garduri, capre din lemn, in brazda pe sol) artificiala (instalatii de ventilare)

Norme de securitate si sanatate in munca, fise individuale de protectie a muncii, echipamente specifice de protectie a muncii.



III. SUGESTII METODOLOGICE


1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru competentele tehnice specializate se formeaza prin stagii de pregatire practica.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru tipul de instruire. Pentru pregatirea practica la modulul ,,Tehnologia de cultivare a plantelor furajere” sunt alocate 102 ore din care laborator tehnologic 102.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul de specialitate.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice.


Nr.

crt.

Tema

Numarul de ore alocate

Laborator tehnologic

Instruire practica

A.

Specii de plante furajere 




- graminee furajere (porumbul furajer, iarba de Sudan, raigrasul aristat, meiul, sorgul)

- amestecuri furajere (borceagul de toamna, borceagul de primavara)

- radacinoase furajere (sfecla furajera, morcovul furajer)

- bostanoase furajere (dovleacul furajer, pepenele verde furajer)

- leguminoase furajere perene (lucerna, trifoiul rosu, sparceta, ghizdeiul)




B.

Particularitati morfologice-biologice




- radacina, tulpina, frunza, inflorescenta, floarea, fructul,

samanta

- materiale: colectii de plante vii, plante erborizate, radacini,

colectii de fructe, atlase botanice, lupe



C.

Cerinte de vegetatie




- caldura, umiditatea, lumina , solul, zone ecologice



D.

Soiuri si hibrizi




Catalogul Oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania



E.

Rotatia culturilor




- plante foarte bune, bune si rele, premergatoare, monocultura, cultura repetata



F.

Aplicarea de ingrasaminte si amendamente




- ingrasaminte, amendamente

- utilaje, echipamente pentru fertilizat si aplicarea de amendamente

- norme de securitate si sanatate in munca



G.

Lucrarile solului




- dezmiristit, aratura, lucrarea cu nivelatorul, pregatirea patului germinativ, lucrarea cu tavalugul

- utilaje pentru lucrarile solului

- norme de securitate si sanatate in munca



H.

Infiintarea culturilor prin semanat sau prin plantat




- pregatirea materialului pentru semanat si plantat

- utilaje, materiale, unelte

- epoca, metode de semanat si plantat

- parametrii tehnologici

- norme de securitate si sanatate in munca



F.

Lucrari de ingrijire




- lucrari de ingrijire specifice culturilor

- utilaje, echipamente, unelte, materiale

- parametrii tehnologici

- programe pe calculator

- norme de securitate si sanatate in munca



G.

Recoltarea, depozitarea si conservarea plantelor furajere




- metode de recoltare, momentul recoltarii

- utilaje, echipamente, unelte, materiale

- lucrari: evaluarea productiei, pregatirea spatiilor de depozitare si conservare, recoltarea, transportul, depozitarea si pastrarea productiei

- spatii de depozitare si pastrare a produselor agricole

- metode uscare si conservare

- norme de securitate si sanatate in munca




Total




Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara.


2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul ,,Tehnologia de cultivare a plantelor furajere” se studiaza in clasa a XII-a, liceu tehnologic, ruta directa, intr-un numar total de 102 ore din care laborator tehnologic 102 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul de specialitate.

Proiectarea curriculum-ului scolar s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competente ,,Tehnologia de cultivare a plantelor furajere” cuantificata cu 2 credite.

Unitatea de competente are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a procesul de predare – invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,Tehnician agronom.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, critica, imaginatia, creativitatea si ii deprind sa colaboreze si sa coopereze in cadrul echipei.

Procesul de predare – invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa le permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste propriul proces de invatare.

De aceea demersul didactic depus de cadrul didactic trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea ,,tehnician agronom”.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare de nivel 3, care sa ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare – invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare, precum si a spatiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si competentele tehnice specializate definite.

Exemplificam printr-o lectie in care se vizeaza formarea competentei de a supraveghea lucrarile de ingrijire a culturilor. Sa presupunem ca in cultura de lucerna au aparut buruieni anuale si perene.

Pentru aceasta sugeram urmatorul scenariu didactic:

Se organizeaza clasa pe grupe si puncte de lucru;

Punctele de lucru sunt parcelele cu lucerna din campul fitotehnic;

Fiecare grupa ia in primire cate o parcela cu lucerna;

Profesorul trece pe la fiecare grupa si da informatii cu privire la gradul de

imburuienare a culturii de lucerna, solicitand recunoasterea speciilor de buruieni anuale si perene, propuneri de masuri pentru combaterea buruienilor.

Elevii recunosc buruienile, dupa care selecteaza metodele folosite pentru combaterea buruienilor.   Fiecare elev isi argumenteaza propunerea facuta din punct de vedere al eficacitatii dar si a eficientei economice.

Impreuna cu profesorul se aleg erbicidele cele mai eficace, motivandu-se alegerea erbicidelor, pe grupe de buruieni. Grupa de elevi formeaza solutia de erbicidat, fiecare elev erbicideaza cu aparatul portabil, formandu-si astfel competenta respectiva.

Metoda dominanta in acest scenariu este studiul de caz, acompaniata de observare, descoperire, conversatie euristica, algoritmizare, problematizare si exercitiul practic.


3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare – invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competente definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte. Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si in concordanta cu probele de evaluare formulate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,,tehnician agronom ” nivelul trei.


Exemplu:

Unitatea de competente: 23. Tehnologia de cultivare a plantelor furajere

Competenta 23.3 Supravegheaza lucrarile de ingrijire a culturilor de plante furajere 

Criterii de performanta:


a) Selectarea utilajelor, materialelor si a documentelor necesare pentru lucrarile de ingrijire


Proba scrisa

Selectati, utilajele, materialele si documentele necesare pentru lucrarile de ingrijire la lucerna


Nr.

crt.

Utilaje, materiale, documente

Evaluator


Data















b). Organizarea lucrarilor de ingrijire a culturilor de plante furajere


Proba scrisa

Stabiliti lucrarile de ingrijire la cultura de lucerna


Nr.

crt.

Lucrari de ingrijire

Utilaje

Evaluator


Data

























Proba scrisa

Elaborati planul de erbicidare la cultura de lucerna


Nr.

crt.

Specii de buruieni

Erbicide / doza

Epoca de aplicare

Evaluator


Data





























Proba scrisa

Selectati insecto-fungicidele necesare combaterii bolilor si daunatorilor la cultura de lucerna


Nr.

crt.

Atac de boli

si daunatori

Insecto-fungicide / doza

Epoca de aplicare

Evaluator


Data





























Proba practica

Aplicati lucrarile de ingrijire la cultura de lucerna


Nr.

crt.

Lucrari

de ingrijire

Respectarea parametrilor tehnologici

Evaluator


Data




Momentul

executarii

lucrarii

Numarul de lucrari




Formarea

corecta a

solutiei de

erbicidat/

tratamente

fitosanitare

Lipsa

gresurilor




Combaterea buruienilor








Combaterea bolilor








Combaterea daunatorilor








Irigarea culturii








Lucrari agro-culturale










Proba practica

Aplicati normele de securitate si sanatate in munca specifice lucrarilor de ingrijire


Nr.

crt.

Norme de securitate si sanatate in munca

Evaluator

Data


Folosirea echipamentului de protectie




Respectarea normelor de securitate si sanatate in munca




Curatenia la locul de munca




Evaluarea se poate face si printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.


MODULUL VI - LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA





I.            Nota introductiva



Modulul „LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA” este integrat in stagii de pregatire practica, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea Tehnician agronom, nivel trei. Modulul „LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA” se studiaza intr-un numar de 48 de ore efectuate de catre profesorul inginer de specialitate.

Modulul „LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA” reprezinta unitatea de competente tehnice specializate „LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA”. Aceasta unitate de competente nu se agrega sau contextualizeaza cu o unitate de competente pentru abilitatile cheie.

In programa sunt recomandate diverse activitati de invatare care se preteaza la modulul „LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA” si in special la pregatirea de specialitate, insa, profesorul isi poate alege alte activitati metodice adecvate conditiilor concrete din clasa si care permit realizarea continuturilor.

Unitati de competente tehnice specializate


14. LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA

Unitatea de competente se trateaza complet si se evalueaza la acest modul.


II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR


UNITATI DE COMPETENTA

COMPETENTE INDIVIDUALE

CONTINUTURI TEMATICE

14. Legislatie si etica profesionala




















Specifica sarcinile profesionale ale tehnicianului agronom




  • Planul de cultura: specific fiecarei culturi
  • Verigile tehnologice specifice culturilor de camp: -pregatirea terenului, fertilizarea de baza, infiintarea culturilor, lucrari de ingrijire, recoltare si depozitare
  • Lucrari specificate in tehnologie: respectarea asolamentului si rotatiei culturilor, defrisarea terenului, arat, lucrari superficiale ale solului, lucrarea de fertilizare de baza si amendare a terenului, infiintarea culturilor prin semanat sau plantat, lucrari de ingrijire specifice culturii, lucrarile de recoltare si depozitare
  • Documente: -registrul de evidenta, computerul, evidenta fiselor tehnologice, documente de plata – facturi, chitante, plata serviciilor (cash, carti de credit, cont), corespondenta generala, evidenta stocurilor de substante chimice de combatere, alte evidente (scrisori, asigurari, etc.)

Aplicarea normelor de securitate si sanatate in munca (fise de protectie, echipament de protectie)

Analizeaza aspectele etice ale rolului tehnicianului agronom


Codul: - implicatiile legale ale practicii agricole, activitate sub conducerea specialistului agricol, colaborare cu membrii personalului de specialitate, vestimentatie adecvata

  • Parteneri: - clientii si publicul, alti specialisti din domeniul agricol, organisme oficiale
  • Situatii: - calamitati naturale, anxietate (implicatii legate de costul tratamentelor); dispensare (solutii, ambalaje, reziduuri)

Consiliaza agentii economici in domeniul agricultura















  • Domeniul agricultura: definirea domeniului; diferentierea principalelor grupe de plante agricole (cereale, leguminoase pentru boabe, plante oleaginoase, plante textile, plante radacinoase si tuberculifere, plante aromatice si medicinale si plante furajere);scopul si obiectivele dezvoltarii sectorului agricol
  • Initierea unei afaceri in domeniul agricultura cadru legislativ; intocmirea unui plan de afaceri; certificarea produselor agricole; piata produselor agricole; perspectivele agriculturii ecologice
  • Tehnologia de cultivare – prezentarea verigilor tehnologice pentru culturile agricole (cereale, leguminoase pentru boabe, plante oleaginoase, plante textile, plante radacinoase si tuberculifere, plante aromatice si medicinale si plante furajere); modalitati de consiliere: verbale directe; convorbiri telefonice (promptitudine, solicitudine, disponibilitate, mod de exprimare, obtinerea informatiilor necesare)

Aplica legislatia in vigoare din domeniul agricultura


  • Legislatie in vigoare privind domeniul agricol
  • Parteneri: agenti economici; persoane fizice interesate; alti specialisti din domeniul agricol
  • Situatii speciale: calamitarea culturilor; anxietate (implicatii legate de cost, caracterul clientului);
  • Primul ajutor: in mari urgente (intoxicatii, asfixieri, arsuri, alergii)


III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele tehnice specializate din modulul 14. „LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA” se formeaza prin laborator tehnologic. Pentru parcurgerea acestor continuturi se vor folosi metode de predare-invatare sub forma de : studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvari de probleme si simulari.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competenta care corespund numarului de ore din planul de invatamant.

Pentru parcurgerea modulului 14. „LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA” sunt alocate un numar de 48 ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 48 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul inginer de specialitate.


ORDONAREA CRONOLOGICA A CONTINUTURILOR TEMATICE

Nr. Crt.

Continut tematic

Laborator tehnologic

Total ore


Sarcini profesionale ale tehnicianului agronom

- Planul de cultura: specific fiecarei culturi

- Verigile tehnologice specifice culturilor de camp: pregatirea terenului, fertilizarea de baza, infiintarea culturilor, lucrari de ingrijire, recoltare si depozitare

- Lucrari specificate in tehnologie: respectarea asolamentului si rotatiei culturilor, defrisarea terenului, arat, lucrari superficiale ale solului, lucrarea de fertilizare de baza si amendare a terenului, infiintarea culturilor prin semanat sau plantat, lucrari de ingrijire specifice culturii, lucrarile de recoltare si depozitare

- Documente:  - registrul de evidenta, computerul, evidenta fiselor tehnologice, documente de plata – facturi, chitante, plata serviciilor (cash, carti de credit, cont), corespondenta generala, evidenta stocurilor de substante chimice de combatere, alte evidente (scrisori, asigurari, etc.)

- Norme de securitate si sanatate in munca (fise de protectie, echipament de protectie)




Aspecte etice ale rolului tehnicianului agronom

Codul : implicatiile legale ale practicii agricole, activitate sub conducerea specialistului agricol, colaborare cu membrii personalului de specialitate, vestimentatie adecvata

- Parteneri:- clienti si publicul, alti specialisti din domeniul agricol, organisme oficiale

- Modalitati de comunicare: ascultarea activa, dialogul constructiv, cooperarea

- Surse de conflict - modalitati de rezolvare

- Situatii: calamitati naturale; anxietate (implicatii legate de costul tratamentelor); dispensare (solutii, ambalaje, reziduuri)




Consilierea proprietarilor de terenuri agricole folosite pentru culturi agricole

- definirea domeniului; - diferentierea principalelor grupe de plante agricole (cereale, leguminoase pentru boabe, plante oleaginoase, plante textile, plante radacinoase si tuberculifere, plante aromatice si medicinale si plante furajere); scopul si obiectivele dezvoltarii sectorului agricol

- Initierea unei afaceri in domeniul agricultura: cadru legislativ; intocmirea unui plan de afaceri; certificarea produselor agricole; piata produselor agricole; perspectivele agriculturii ecologice

- Tehnologia de cultivare – prezentarea verigilor tehnologice pentru culturile agricole (cereale, leguminoase pentru boabe, plante oleaginoase, plante textile, plante radacinoase si tuberculifere, plante aromatice si medicinale si plante furajere); modalitati de consiliere: verbale directe; convorbiri telefonice (promptitudine, solicitudine, disponibilitate, mod de exprimare, obtinerea informatiilor necesare)




Legislatia specifica in vigoare

Legislatie in domeniul agricol




Total ore




Nota: Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa faca distribuirea in functie de specificul zonei, resursele materiale ale scolii si ale agentului economic.

2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul ,,LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA” se studiaza in clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, intr-un numar total de 48 ore din care laborator tehnologic 48 ore.

Proiectarea curriculum-ului scolar s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competente “LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA” cuantificata cu 1 credit.

Unitatea de competente are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII- a procesul de predare – invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,Tehnician agronom”.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, critica, imaginatia, creativitatea si ii deprind sa colaboreze si sa coopereze in cadrul echipei.

Procesul de predare – invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa le permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste propriul proces de invatare.

De aceea demersul didactic depus de profesorul inginer trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea ,, Tehnician agronom”.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare de nivel 3, care sa ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare – invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare, precum si a spatiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si competentele tehnice specializate definite.

Pentru o buna intelegere a celor specificate mai sus, exemplificam printr-o lectie care are ca obiectiv formarea competentei de Consiliere a agentilor economici in domeniul agricultura.

Scenariul didactic ar putea fi urmatorul:

- se organizeaza laboratorul de consiliere pentru lucrul in echipa;

- se imparte grupul de elevi in echipe de 3-4 elevi;

- se stabilesc punctele de lucru;

- se doteaza fiecare punct de lucru cu: fise de documentare, fise de lucru.

Elevii analizeaza fisele, isi organizeaza locul de munca

La aceasta tema metodele didactice utilizate sunt: descoperirea acompaniata de observare, conversatia euristica, algoritmizarea, problematizarea. Elevii trebuie sa diferentieze situatiile de conflict si sa selecteze metodele de rezolvare a acestuia. In rezolvarea sarcinilor din fisa de lucru, ei trebuie sa colaboreze in permanenta cu membrii echipei, astfel incat rezultatul sa fie cel dorit. Elevii se documenteaza, observa, identifica elementele de control, apreciaza calitatea metodelor folosite si completeaza fisele de lucru. Profesorul are menirea de a supraveghea, indruma si dirija echipele de elevi, intervenind in corectarea solutiilor date de acestia.


3.Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare – invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competente definita.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si de probele specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,, Tehnician agronom”, nivelul trei.

Fisa de observatie

Unitatea de competenta: 14. LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA

Competenta: Consilierea proprietarilor de terenuri agricole folosite pentru culturi agricole

Tema: Initierea unei afaceri

Numele candidatului:

Locul de desfasurare

Data de inceput

Data de incheiere

Numele evaluatorului

Data de verificare:


Rezultat

Feed-back




A. Ierarhizati factorii de care depinde amplasarea unei societati comerciale agricole

Factori macroeconomici

Factori microeconomici

Evaluator

Data






Metodele prezentate au caracter sugestiv privind evaluarea competentelor, ramanand la latitudinea profesorului sa-si instrumenteze lectia in functie de resursele umane si materiale de care dispune.


Tema: Consiliaza proprietarii de terenuri agricole folosite pentru culturi agricole

Se pot utiliza teste cu urmatoarele tipuri de itemi:


1.Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere multipla

1.2 Cu alegere duala

Incercuiti litera A daca afirmatia este adevarata si litera F daca afirmatia este falsa.

1.3 De tip pereche

Stabiliti corespondente intre informatiile din coloanele A si B.

2. Itemi semiobiectivi

2.1 Cu raspuns scurt.

Planul de afaceri este un .profesional

2.2 De completare

Planul de ..constitue un .eficient al managementului ce cuprinde . . . . ..si strategiile necesare . . . . .obiectivelor propuse de a . . . . ..o afacere.

Intrebari structurate:

Enumerati elementele componente ale unui plan de afaceri


3. Itemii subiectivi


3.1 Eseu structurat

Elaborati un studiu eficient al pietei prin parcurgerea celor patru etape :

1. Definerea naturii problemelor cercetate

2. Culegerea datelor din sursele disponibile

3. Analiza datelor si interpretarea rezultatelor

4. Elaborarea concluziilor


3.2 Eseu liber

Alcatuiti un eseu in care sa evidentiati modalitati de consiliere a unui proprietar de teren agricol care doreste sa infiinteze o cultura de porumb

















MODULUL VII – TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR

RADACINOASE SI TUBERCULIFERE




I.            Nota introductiva


Modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere” este integrat in Curriculum in dezvoltare locala, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea tehnician agronom, nivel trei. Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere” se studiaza intr-un numar de 93 de ore efectuate de catre profesorul inginer agronom.

Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere” reprezinta unitatea de competente tehnice specializate „Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere”. Desi aceasta unitate de competente nu se agrega sau contextualizeaza cu o unitate de competente pentru abilitatile cheie, consideram oportun sa mentionam si aici, unitatile de competente cheie care se formeaza in clasa a XII – a, nivelul trei, calificarea “tehnician agronom”. Acestea sunt:

. Managementul relatiilor interpersonale

8. Procesarea datelor numerice

In programa sunt recomandate diverse activitati de invatare care se preteaza la modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere” si in special la pregatirea de specialitate, insa, profesorul isi poate alege alte activitati metodice adecvate conditiilor concrete din clasa si care permit realizarea continuturilor.

Din tabelul “Lista unitatilor cheie si a modulelor unde sunt parcurse si evaluate” aflat in prefata programei, observam ca modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere” nu se agrega cu nici o unitate de competente pentru abilitatile cheie.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

Unitati de competente tehnice specializate

21. Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere

Unitatea de competente se trateaza complet si se evalueaza la modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere”.


II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

Unitatea de

competente

Competente individuale

Continuturi tematice

Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere





Coreleaza factorii de

vegetatie cu particularitatile

morfologice si biologice ale

plantelor radacinoase si

tuberculifere



Specii de plante radacinoase si tuberculifere: sfecla de zahar, cartoful.

Particularitati morfologice la sfecla de zahar: radacina, frunza, ramuri florifere, floare, fruct.

Particularitati morfologice la cartof radacina, tulpina, tuberculi, frunza, floare, fruct.

Insusiri biologice la cartof incoltirea.

Faze de vegetatie la sfecla de zahar: de la semanat la rasarire, de la rasarire la inceputul   ingrosarii radacinilor, faza de ingrosare a radacinilor, faza de acumulare intensa a zaharului.

Faze de vegetatie la cartof plantat-rasarire, tuberizare intensa, maturare.

Degenerarea cartofului: climatica, virotica.

Cerinte de vegetatie: caldura, umiditate, lumina, sol, zone ecologice.    

Soiuri si hibrizi: Catalogul Oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania.

Materiale: colectii de plante vii, plante ierborizate, colectii de fructe, radacini, tuberculi, atlase botanice,lupe.

Organizeaza lucrarile de infiintare a culturilor de radacinoase si tuberculifere pentru consum si pentru producerea de samanta





































Rotatia culturilor: plante foarte bune, bune si rele premergatoare, monocultura, cultura repetata.

Utilaje: tractor + masini pentru lucrarile solului, tractor + masini pentru aplicarea ingrasamintelor si amendamentelor.

Materiale:ingrasaminte organice, minerale, (cu macroelemente si microelemente), amendamente pentru solurile acide si alcaline, jaloane, ruleta, plan de fertilizare.

Sisteme de lucrare a solului: dezmiristit, aratura, pregatirea patului germinativ, trasarea biloanelor .

Epoca de semanat si plantat: primavara, vara.

Metode de semanat si plantat: semanat echidistant, in benzi, plantat manual, mecanizat, semimecanizat.

Utilaje: semanatori (SPC-6, SPC-9, SPC-12), masini pentru plantat butasi (MPB-4) ,masina pentru plantat cartofi (4SaBP-62,5, 6SAD-75, EPC-4), plug fara cormana.

Unelte: cazmale speciale, sape.

Materiale: samanta certificata, tratata contra bolilor si daunatorilor, buletinul de analiza, butasi, tuberculi, cantar, ruleta, cutite.

Pregatirea materialului pentru semanat si plantat: tratamente la samanta, sortarea, calibrarea, sectionarea tuberculilor, incoltirea tuberculilor, inradacinarea.

Metode de semanat si plantat: semanat echidistant, in benzi, plantat manual, mecanizat, semimecanizat.

Parametrii tehnologici: densitatea, cantitatea de samanta/ha, cantitatea de butasi/ha, cantitatea de tuberculi/ha, adancimea de semanat si plantat.

Norme de securitate si sanatate in munca, fise individuale de protectie a muncii, echipamente specifice de protectie a muncii.

Supravegheaza lucrarile de ingrijire a culturilor de radacinoase si     tuberculifere pentru consum si pentru producerea de samanta


















Utilaje si echipamente: tractorul in agregat cu cultivatorul echipat cu cutite tip „sageata”, cultivator echipat cu organe active tip „rarita”, grape, echipament cu fertilizator, masini de erbicidat, masini pentru tratamente fitosanitare, instalatii de irigat.

Unelte: sape, sapaligi.

Materiale: erbicide, insecticide, fungicide, buletine de avertizare pentru atacurile de boli si daunatori, fise tehnologice.

Lucrari de ingrijire

sfecla de zahar (prasila oarba, raritul, prasitul mecanic), combaterea chimica a buruienilor, combaterea bolilor si daunatorilor, irigarea), dezvelirea rozetei de frunze, carnitul, indepartarea butasilor care dau lastari floriferi

cartof - lucrari de ingrijire in

perioada plantare-rasarire

- lucrari de intretinere dupa

rasarire

Programe pe calculator de planificare si organizare a lucrarilor de irigare a culturilor si a celor de aplicare a tratamentelor la plante.

Parametrii tehnologici: momentul executarii lucrarii, alcatuirea solutiei de pesticide.

Norme de securitate si sanatate in munca, fise individuale de protectie a muncii, echipamente specifice de protectie a muncii.

Organizeaza recoltarea si depozitarea productiei










Utilaje si echipamente: sfecla de zahar (semimecanizat cu DSP-4, mecanizat cu MDS 3 + MRS-3 sau CRS-2, CRS-3); cartof (semimecanizat cu MSC-1, E-648, mecanizat cu CRC-1, E-684), masina de tocat vreji MTV-4), mijloace de transport (remorci).

Unelte:furci speciale, sape.

Momentul recoltarii: maturitatea tehnica, fiziologica.

Lucrari executate: evaluarea productiei de seminte, radacini, tuberculi, recoltarea conform graficului de recoltare, pregatirea spatiilor de depozitare, transportul, depozitarea si pastrarea productiei.

Materiale: substante folosite pentru dezinfectarea si dezinsectia depozitelor, ruleta, cantar, saci, pungi.

Echipamente: aparate portabile pentru igienizare.

Spatii de depozitare si pastrare: magazii, silozuri, pivnite, bordeie, depozite speciale.

Norme de securitate si sanatate in munca, fise individuale de protectie a muncii, echipamente specifice de protectie a muncii


III. SUGESTII METODOLOGICE


1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru competentele tehnice specializate se formeaza prin laborator tehnologic si instruire teoretica.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite pentru unitatile

de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru cele doua tipuri de

instruire. Pentru instruirea practica la Modulul Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase

si tuberculifere” – Curriculum in dezvoltare locala sunt alocate 93 ore din care pentru laboratorul

tehnologic sunt alocate 62 de ore.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul inginer agronom.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice.



Nr.

crt.

Tema

Numarul de ore alocate

Teorie

Laborator tehnologic

A.

Specii de plante radacinoase si tuberculifere




- sfecla de zahar, cartoful



B.

Particularitati morfologice si

biologice




Particularitati morfologice la sfecla de zahar: radacina, frunza, ramuri florifere, floare, fruct.

Particularitati morfologice la cartof: radacina, tulpina, tuberculi, frunza, floare, fruct.

Insusiri biologice la cartof - incoltirea.



C.

Faze de vegetatie




sfecla de zahar: de la semanat la rasarire, de la rasarire la inceputul ingrosarii radacinilor, faza de ingrosare a radacinilor, faza de acumulare intensa a zaharului.

cartof plantat-rasarire, tuberizare intensa, maturare.

Degenerarea cartofului: -climatica, virotica.



D.

Cerinte de vegetatie




- caldura, umiditatea, lumina, solul, zone ecologice



E.

Soiuri si hibrizi: Catalogul Oficial



F.

Rotatia culturilor




- plante foarte bune, bune si rele premergatoare, monocultura, cultura repetata



G.

Sisteme de lucrari ale solului si de fertilizare




- sisteme de lucrare a solului: dezmiristit, aratura, pregatirea patului germinativ, trasarea biloanelor

- aplicarea de ingrasaminte si amendamente

- utilaje, echipamente, materiale

- norme de securitate si sanatate in munca



H.

Infiintarea culturilor prin semanat




- pregatirea materialului pentru semanat si plantat

- utilaje, materiale

- metode, epoci de semanat si plantat

- parametrii tehnologici

- norme de securitate si sanatate in munca



I.

Lucrari de ingrijire




- sfecla de zahar (prasila oarba, raritul, prasitul mecanic), combaterea chimica a buruienilor, combaterea bolilor si daunatorilor, irigarea), dezvelirea rozetei de frunze, carnitul, indepartarea butasilor care dau lastari floriferi

- cartof - lucrari de ingrijire in perioada plantare-rasarire, lucrari de intretinere dupa rasarire

- utilaje, echipamente, unelte, materiale

- parametrii tehnologici

- programe pe calculator

norme de securitate si sanatate in munca



J.

Recoltarea si depozitarea productiei




- metode de recoltare, momentul recoltarii

- utilaje, echipamente, unelte, materiale

Lucrari executate:

- evaluarea productiei de seminte, radacini, tuberculi;

- recoltarea conform graficului de recoltare;

pregatirea spatiilor de depozitare;

transportul, depozitarea si pastrarea

productiei.

- spatii de depozitare si pastrare

- norme de securitate si sanatate in munca




Total





Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor, repartitie ce se va realiza in functie de conditiile si cerintele concrete din scoala.


2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

Curriculum-ul in dezvoltare locala pentru modulul Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere se studiaza in clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, intr-un numar total de 93 ore din care instruire teoretica 31 ore si laborator tehnologic 62 ore.

Pregatirea practica la calificarea tehnician agronom este efectuata in totalitate de catre profesorul inginer agronom. Ea se organizeaza saptamanal, in una din zile, 6 ore, reprezentand pregatirea practica curenta.

Pentru formarea competentelor individuale definite in Standardul de Pregatire Profesionala, si in mod deosebit a competentelor de executie, pregatirea practica se organizeaza pe grupe de minimum 10 elevi si se executa in laboratoarele de specialitate, in ferma didactica, sau la agentul economic, sub indrumarea profesorilor ingineri agronomi.

Proiectarea curriculum-ului scolar s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competente Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere cuantificata cu 2 credite.

Unitatea de competente are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII- a procesul de predare – invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea “ tehnician agronom”.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, critica, imaginatia, creativitatea si ii deprind sa colaboreze si sa coopereze in cadrul echipei.

Procesul de predare – invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa le permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste propriul proces de invatare.

De aceea demersul didactic depus de profesorul inginer agronom trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea ,,tehnician agronom”.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare de nivel 3, care sa ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare – invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare, precum si a spatiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si competentele tehnice specializate definite.

Pentru o buna intelegere a celor specificate mai sus, exemplificam printr-o lectie care are ca obiectiv aplicarea lucrarilor de ingrijire a plantelor la cultura cartofului.

Scenariul didactic ar putea fi urmatorul:

- se imparte grupul de elevi in echipe de 3-4 elevi;

- se stabilesc punctele de lucru;

- se doteaza fiecare punct de lucru cu: fise de documentare, fise de lucru, postere, atlase botanice, caiete, creioane, creioane colorate, guma, colectii de plante vii, plante ierborizate, colectii de seminte. Elevii analizeaza fisele, isi organizeaza locul de munca, pregatesc caietele, recunosc speciile de buruieni din cultura cartofului, identifica metodele de combatere a buruienilor (stabilesc erbicidele folosite la cultura cartofului si lucrarile manuale si mecanice aplicate in acest scop).

La aceasta tema metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniata de observare, conversatia euristica, algoritmizarea, problematizarea. Elevul trebuie sa recunoasca buruienile monocotiledonate si dicotiledonate din cultura cartofului, dupa cum se cere in fisa de lucru. La rezolvarea sarcinilor din fisa de lucru, el trebuie sa colaboreze in permanenta cu membrii echipei, astfel incat rezultatul sa fie cel dorit.

Profesorul are menirea de a supraveghea, indruma si dirija echipele de elevi, intervenind in corectarea solutiilor date de acestia.


Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare – invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competente definita.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si de probele specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,, tehnician agronom”, nivelul trei.


Exemplu:

Unitatea de competente:

21. Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere

Competenta:

Organizeaza lucrarile de infiintare a culturilor de radacinoase si tuberculifere pentru consum si pentru producerea de samanta


Tema: Cultura plantelor radacinoase si tuberculifere

Numele candidatului:

Locul de desfasurare:

Data de inceput:

Data de incheiere:

Numele evaluatorului

Data de verificare:


Rezultat

Feed- back




A. Selectarea agregatelor folosite pentru infiintarea culturilor de plante radacinoase si tuberculifere


Cultura

Utilaje folosite pentru infiintarea culturii

Evaluator

Data










B. Selectarea ingrasamintelor chimice folosite la fertilizarea culturilor de plante radacinoase si tuberculifere si epoca de aplicare

Din pesticidele existente in esantioanele prezentate, selectati erbicidele care se pot folosi la cultura cartofului, in diferite faze de vegetatie:

Eradicane 72, Pitezin 75 PU, Mecloran 35 EC, Dual 500 EC, SDMA, Icedin Forte.

Nr. Crt.

Cultura


Ingrasaminte folosite


Epoca de aplicare


Evaluator


Data




N







Acestea sunt doar cateva sugestii de evaluare a competentelor. Ramane la latitudinea profesorului sa-si instrumenteze lectia in functie de resursele umane si materiale de care dispune. Recomandam folosirea frecventa a aplicatiilor practice.


Evaluarea se poate face si printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.


Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere multipla

Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

Una din urmatoarele lucrari se executa in scopul infiintarii culturii de sfecla de zahar:

a)      desfundarea

b)     bilonarea

c)      aratura la 30 – 32 cm.




1.2 Cu alegere duala

Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

A          F Sfecla de zahar se planteaza manual cu furcile speciale.

A          F Pentru cultura cartofului, aratura se efectueaza la 28 – 30 cm.

A          F Amendamentele aplicate culturii cartofului nu favorizeaza atacul de raie

comuna.


Itemi semiobiectivi

2.1 Cu raspuns scurt

Sistemul de lucrare a solului pentru cultura sfeclei de zahar este . . . . ..

2.2 De completare

Completati spatiile libere din textul de mai jos :

Radacinoasele pot fi considerate cele mai bune plante . . . . . . . . deoarece lasa solul imbogatit in . . . . . . . .. .

2.3 Intrebari structurate

Observati cu atentie imaginile de mai jos (imagini cu daunatori ai cartofului) si raspundeti la urmatoarele intrebari:

a)      Ce daunatori sunt reprezentati in imagini ?

b)     Prezentati modul de atac al fiecaruia.


Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Alcatuiti un eseu cu titlul « Fertilizarea si lucrarile de pregatire a solului in scopul infiintarii unei culturi de cartof » dupa urmatoarea structura de idei:

Metodele agrotehnice de combatere a buruienilor;

Substante chimice folosite pentru combaterea buruienilor;

Epoca de aplicare a ierbicidelor folosite in scopul combaterii buruienilor;

Substante folosite pentru combaterea daunatorilor si dozele in care se aplica;

Substante folosite pentru combaterea bolilor si dozele in care se aplica.





MODULUL VIII - CIRCULATIE RUTIERA, CONDUCEREA TRACTORULUI SI AUTO





I.            Nota introductiva


Modulul “Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto” este integrat in curriculum in dezvoltare locala, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea tehnician agronom, nivel trei. Modulul „Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto” se studiaza intr-un numar de 31 de ore efectuate de catre profesorul inginer autorizat.

CDL-ul ,,Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto” se studiaza in paralel cu celelalte module din clasa a-XII- a, nefiind conditionat de parcurgerea lor.

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competenta generala si continuturi.

In programa scolara, fiecarei unitati de competenta ii corespund competentele individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Atingerea competentelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate prin programa in vederea realizarii continuturilor sau isi poate alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

Intrucat programa scolara reprezinta elementul central in realizarea proiectarii didactice, trebuie lecturat cu atentie sporita, modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului prezentat la aliniatul 1 al capitolului III - Sugestii metodologice.

Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.


Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul


Unitati de competente tehnice generale:

13. Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto







II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR


Unitatea

de

competenta

Competente individuale

Continuturi tematice

Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto

Respecta legislatia rutiera


Legislatie rutiera

• Caracteristici definitorii ale traficului rutier (intensitate, densitate, fluenta, structura)

• Aspecte functionale si relationale (interactiuni si interconditionari)

• Reglementarea circulatiei

• Principalele cauze generatoare de accidente

• Starea tehnica a vehiculelor si controlul acestora; omologarea vehiculelor

• Inmatricularea, inregistrarea si radierea din circulatie a vehiculelor

• Obligatiile detinatorilor de vehicule; licente de transport.

• Permisul de conducere

• Tipuri de asigurari

• Categorii de informatii

• Timpul de reactie si efectele intarzierii in reactii

• Particularitatile drumului public

- Cai de comunicatie

- Elementele geometrice (curbe, succesiuni de curbe, aliniament, palier, rampa, panta, rambleu, debleu, profil mixt – caracteristici, identificare)

- Elemente constructive (parte carosabila, acostamentele, zonele de protectie, zona strazilor, sensul de circulatie, banda/rand de circulatie – elemente de identificare, benzile cu circulatie normala, benzile cu destinatie speciala)

- Clasificarea si incadrarea drumurilor publice

- Calitatea partii carosabile

• Semnalizare rutiera

- semnalele speciale de avertizare luminoasa si/sau sonora

- semnalele politistului

- semnalele luminoase

- indicatoarele

- marcajele

- semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferata

- alte semnale

• Reguli de circulatie

- Punerea in miscare a vehiculului

- Pozitii in timpul deplasarii

- Regimul de viteze

- Reguli de prioritate de trecere

- Manevre

- Circulatia prin puncte caracteristice (curbe, trecere pentru pietoni, pe poduri, sub poduri, prin tunele si pasaje rutiere, pante, rampe, statii de mijloace de transport in comun, treceri la nivel cu calea ferata, intersectii, autostrazi, locuri frecventate de copii, locuri aglomerate)

• Contraventii

• Infractiuni

Efectueaza conducerea preventiva


Elementele conducerii preventive

- cunostinte teoretice

- vigilenta

- prevederea

- judecata

- indemanarea

• Situatiile periculoase din punct de vedere al reducerii aderentei, vizibilitatii, oboselii si obisnuintei

• Elemente de referinta in adaptarea modului de deplasare:

- capacitatile proprii ale conducatorului auto. Timp de reactie, factori de influenta asupra capacitatilor conducatorului auto, conditiile de drum, conditiile de trafic.

• Comportamentul conducatorului auto incepator

Aplica

tehnicile de acordare a primului ajutor


• Componentele trusei de prim ajutor

- prezentare

- mod de utilizare

• Stabilirea urgentelor la locul accidentului

- scoaterea ranitilor din autovehiculele angajate in accident

- stabilirea urgentelor de gradul I (accidentatii in stare de coma sau de soc)

- stabilirea urgentelor de gradul II (accidentatii cu hemoragii)

- stabilirea urgentelor de gradul III (accidentatii cu fracturi)

• Acordarea primului ajutor la locul accidentului:

- acordarea primului ajutor accidentatilor in stare de coma (stop cardiac, stop respirator)

- acordarea primului ajutor accidentatilor cu hemoragii

- acordarea primului ajutor accidentatilor cu fracturi

- transportarea accidentatilor. Acordarea primului ajutor in timpul transportarii accidentatilor.

Executa controlul si intretinerea tractorului si automobilului

• Intretinerea tehnica zilnica:

- verificarea instalatiei de alimentare, de ungere, de racire, de iluminare si semnalizare

- verificarea sistemului de franare si a mecanismului de directie

- verificarea sistemului de rulare

• Intretinerea tehnica periodica:

- lucrari de intretinere

- lucrari de revizie

- lucrari de reparatii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor

• Norme de igiena si securitatea muncii


Executa conducerea tractorului si a automobilului


• Prezentarea principalelor componente si sisteme

• Prezentarea comenzilor (pedala de ambreiaj, pedalele de frana, maneta franei de ajutor, maneta de viteza, manetele pentru actionarea reductorului si pentru antrenarea echipamentului de lucru, pentru blocarea diferentialului, pentru actionarea mecanismului de suspendare, volanul, etc.)

• Tabloul de bord-prezentarea elementelor de semnalizare

• Controlul vizual inainte de punerea in functiune a motorului

• Pozitii de deplasare pe drumurile publice, traversarea unei intersectii sau schimbarea directiei in intersectie

• Conditii normale de circulatie in afara localitatilor si in localitati

• Situatii ce prezinta dificultati speciale.

- Incadrare in circulatia rapida

- Evaluarea distantelor si vitezelor

- Controlarea si avertizare

- Mentinerea pozitiei

- Trecerea la nivel cu calea ferata

- Conducerea intr-o coloana de vehicule




III. SUGESTII METODOLOGICE


  1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru competentele tehnice generale se formeaza prin instruire teoretica si instruire practica.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite pentru unitatile de competenta care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru tipul de instruire. Pentru instruire teoretica la ,,Circulatie rutiera” sunt alocate 31 ore, iar pentru instruirea practica, la ,,Conducerea tractorului si auto”, elevii vor efectua sub indrumarea maistrilor instructori autorizati, cate 2 ore/saptamana de conducere tractor si cate 1 ora/saptamana de conducere auto, pentru fiecare elev cu scoaterea lor, prin rotatie, de la instruirea practica curenta si de la stagiile de pregatire practica, pe parcursul anului scolar, parcurgand continuturile tematice ale competentei 13.5 din Standardul de Pregatire Profesionala.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care sta la baza planificarii calendaristice.


Nr.

crt.

Tema


Numarul de ore alocate

Instruire teoretica


Legislatie rutiera

• Caracteristici definitorii ale traficului rutier (intensitate, densitate, fluenta, structura)

• Aspecte functionale si relationale (interactiuni si interconditionari)

• Reglementarea circulatiei

• Principalele cauze generatoare de accidente

• Starea tehnica a vehiculelor si controlul acestora; omologarea vehiculelor;

• Inmatricularea, inregistrarea si radierea din circulatie a vehiculelor

Obligatiile detinatorilor de vehicule; licente de transport

• Permisul de conducere

• Tipuri de asigurari

• Categorii de informatii

• Timpul de reactie si efectele intarzierii in reactii

Particularitatile drumului public

- Cai de comunicatie

- Elementele geometrice (curbe, succesiuni de curbe, aliniament, palier, rampa, panta, rambleu, debleu, profil mixt caracteristici, identificare)

- Elemente constructive (parte carosabila, acostamentele, zonele de protectie, zona strazilor, sensul de circulatie, banda/rand de circulatie-elemente de identificare, benzile cu circulatie normala, benzile cu destinatie speciala)

- Clasificarea si incadrarea drumurilor publice

- Calitatea partii carosabile

• Semnalizare rutiera

- semnalele speciale de avertizare luminoasa si/sau sonora

- semnalele politistului

- semnalele luminoase

- indicatoarele

- marcajele

- semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferata

- alte semnale

• Reguli de circulatie

- Punerea in miscare a vehiculului

- Pozitii in timpul deplasarii

- Regimul de viteze

- Reguli de prioritate de trecere

- Manevre

- Circulatia prin puncte caracteristice (curbe, trecere pentru pietoni, pe poduri, sub poduri, prin tunele si pasaje rutiere, pante, rampe, statii de mijloace de transport in comun, treceri la nivel cu calea ferata, intersectii, autostrazi, locuri frecventate de copii, locuri aglomerate)

• Contraventii

• Infractiuni



Elementele conducerii preventive

- cunostinte teoretice

- vigilenta

- prevederea

- judecata

- indemanarea

• Situatiile periculoase din punct de vedere al reducerii aderentei, vizibilitatii, oboselii si obisnuintei

• Elemente de referinta in adaptarea modului de deplasare:

- capacitatile proprii ale conducatorului auto. Timp de reactie, factori de influenta asupra capacitatilor conducatorului auto, conditiile de drum, conditiile de trafic.

• Comportamentul conducatorului auto incepator



• Componentele trusei de prim ajutor

- prezentare

- mod de utilizare

• Stabilirea urgentelor la locul accidentului

- scoaterea ranitilor din autovehiculele angajate in accident

- stabilirea urgentelor de gradul I (accidentatii in stare de coma sau de soc)

- stabilirea urgentelor de gradul II (accidentatii cu hemoragii)

- stabilirea urgentelor de gradul III (accidentatii cu fracturi)

• Acordarea primului ajutor la locul accidentului:

- acordarea primului ajutor accidentatilor in stare de coma (stop cardiac, stop respirator)

- acordarea primului ajutor accidentatilor cu hemoragii

- acordarea primului ajutor accidentatilor cu fracturi

- transportarea accidentatilor. Acordarea primului ajutor in timpul transportarii accidentatilor



• Intretinerea tehnica zilnica:

- verificarea instalatiei de alimentare, de ungere, de racire, de iluminare si semnalizare

- verificarea sistemului de franare si a mecanismului de directie

- verificarea sistemului de rulare

• Intretinerea tehnica periodica:

- lucrari de intretinere

- lucrari de revizie

- lucrari de reparatii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor

• Norme de igiena si securitatea muncii


Total




Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara.


Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare-invatare


Procesul de predare-invatare este centrat pe formarea competentelor tehnice generale.

Pentru dobandirea competentelor tehnice generale se impune implicarea responsabila atat a cadrelor didactice cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa-i stimuleze in procesul de invatare. De aceea demersul didactic depus de cadrul didactic de specialitate trebuie sa fie focalizat spre atingerea competentelor individuale cerute.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant.

Pentru eficientizarea procesului de predare-invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, aparaturii, echipamentelor necesare precum si a spatiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele tehnice generale definite.

Exemplificam printr-o lectie in care se vizeaza formarea competentei de a rezolva chestionare de legislatie rutiera.

Pentru aceasta sugeram urmatorul scenariu didactic:

Se organizeaza clasa pe grupe (echipe) de 3-4 elevi;

Se organizeaza module de lucru (sau statiuni);

Numarul de statiuni este egal cu numarul echipelor de elevi;

Se organizeaza o statiune de rezerva cu un chestionar pentru elevi foarte buni;

In fiecare statiune de lucru se gaseste cate un chestionar cu problematica diferita;

Echipele de elevi se rotesc astfel incat la finalul orei fiecare echipa sa fi parcurs toate statiunile, nu este obligatorie statiunea de rezerva;

In fiecare statiune elevii rezolva chestionarele si bifeaza statiunea parcursa pe o fisa speciala de evidenta;

In final echipele sunt solicitate sa prezinte solutiile chestionarelor de la fiecare statiune;

Se evalueaza rezultatele obtinute in urma rezolvarii chestionarelor de legislatie cu ajutorul grilelor de corectare, se discuta, se fac observatii.

Metoda dominanta in acest scenariu este lucrul pe statiuni acompaniata de problematizare si exercitiu.

Intr-o astfel de lectie profesorul supravegheaza, indruma, dirijeaza si intervine in corectarea solutiilor date de elevi intrucat activitatea didactica este centrata pe elev.


Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare


Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competenta definita.

Multitudinea de instrumente de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competenta.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala, nivelul doi.


Exemplu:

Unitatea de competenta:        11. Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto

Competenta:                        11.1 Respecta legislatia rutiera

Criterii de performanta:

(a) Identificarea particularitatilor drumului public si a mijloacelor de dirijare a circulatiei


Proba practica si orala:


1.A Enumerati 4 grupe de indicatoare de semnalizare rutiera si dati 4 exemple din fiecare grupa.


Nr.

crt.

Grupe de indicatoare

Exemple


Evaluator



Data























2.A Clasificati marcajele rutiere



Nr.

crt.


Grupe de

marcaje rutiere


Tipuri de marcaje pe grupe


Evaluator



Data


















3.A Enumerati 4 grupe de indicatoare de semnalizatoare luminoase si dati 4 exemple din

fiecare grupa.


Nr.

crt.

Grupe de semnalizatoare luminoase

Exemple


Evaluator



Data























4.A Identificati pe panoul cu mijloace de semnalizare semnalele agentului de circulatie si

semnificatia lor.


Nr.

crt.

Semnale

Semnificatie


Evaluator



Data



Mana dreapta sus





Ambele maini intinse lateral





Mana dreapta intinsa lateral





Pozitia de drepti





Mana dreapta intinsa inainte cu reflectorizant





Mana stanga intinsa lateral, iar dreapta face miscari de rotatie





Mana dreapta intinsa lateral cu miscari sus-jos.








b) Explicarea rolului mijloacelor de semnalizare rutiera

Proba practica si orala:

1.B Precizati rolul mijloacelor de semnalizare rutiera


Nr.

crt.

Mijloace de semnalizare rutiera

Rol


Evaluator



Data



Mijloace de avertizare





Mijloace de reglementare





Mijloace de orientare





Mijloace de informare





c)   Respectarea semnificatiei mijloacelor de semnalizare rutiera.

Proba practica si orala:


1.C Indepliniti urmatoarele sarcini de lucru:


Nr.

crt.

Mijloace de semnalizare rutiera


Evaluator



Data



Respectati semnificatia indicatoarelor




Respectati semnificatia marcajelor rutiere




Respectati semnificatia semnalelor luminoase si acustice




Respectati semnificatia semnalelor agentului de circulatie











Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|