Monografia orasului Barlad

Monografia orasului Barlad

Orasul Barlad a fost optiunea mea din dorinta de a studia un sistem teritorial cunoscut, in profunzime, fiind orasul natal.

In elaborarea lucrarii am folosit metoda observatiei. Avantajele observatiei sunt de necontestat, ea fiind metoda care furnizeaza cantitatea maxima de material faptic actualizat, cu privire la obiectul de studiu , oferind acces la realitate. Printre dezavantajele acestei metode, punctez faptul ca nu pot fi eliminate subiectivismul si individualitatea observatorului din actul observatiei; totodata observatorul trebuie sa astepte manifestarea fenomenelor de cercetat sau poate influenta obiectele si fenomenele studiate.

A) Factorii genetici :

1) Factori radiativi :

1.1 Radiatia solara directa, transformata diferentiat in atmosfera si la suprafata terestra, constituie sursa de energie primara a dezvoltarii proceselor geofizice si biologice. Radiatia solara directa constituie componenta energetica esentiala a bilantului radiativ si sursa principala de caldura pentru suprafata terestra. Ziua, pe timp senin, valoarea radiatiei solare directe (dupa ce strabate atmosfera) depinde transparenta aerului si de inaltimea Soarelui deasupra orizontului.

La diferite inaltimiale Soarelui deasupra orizontului, pe unitatea de suprafata orizontala, valoarea radiatiei directe S este in general mai redusa decat cea radiatiei incidente pe suprafata perpendiculara S. De aceea valorile radiatiei directe pe suprafata orizontala se micsoreaza apreciabil la pozitiile joase ale Soarelui, adica in general iarna, spre Nordul tarii si in tot cursul anului, in primele ore ale amiezei. Sumele anuale si lunare ale radiatiei directe sunt foarte variabile atat in timp cat si ca repartitie teritoriala, fiind puternic influentate de prezenta si regimul norilor, cetii si diferitelor fenomene care modifica transparenta atmosferei. Pe unitatea de suprafata expusa perpendicular, valorile fluxului radiatiei solare directe pot depasi la amiaza, in toate anotimpurile, 1 cal./cm²min., fiind ceva mai mare primavara si vara, la inaltimile maxime ale Soarelui deasupra orizontului.

In directa legattura cu valorile coeficientului de transparenta a atmosferei, intensitatea radiatiei solare directe poate avea valori maxime de peste 1,4 cal./cm²min. vara si 1,1 cal./cm²min. iarna.

Intensitatea radiatiei directe creste in general cu altitudinea, astfel ca pe munti, la inaltimi mai mari de 2.000 m. valoarea maxima poate sa ajunga la 1,50-1,55 cal./cm²min. suprafata perpendiculara.

Se poate aprecia ca in arealul Vaii Lotrului sumele medii anuale ale radiatiei soalre directe por sa ajunga la aproximativ 65-70 kcal./cm² .

In intervalul de predominare a timpuluisenin din cursul verii, in lunile iunie, iulie si august, sumele lunare ale radiatiei directe ajung la cca. 10-11 kcal./cm² .

Iarna , sumele lunare se pot reduce la mai putin de 1 kcal./cm² . In unii ani, pe fundul vailor si al zonelor depresionare intercarpatice, care sunt frecvent acoperite cu ceata si nori stratiformi in timpul iernii, sumele radiatiei directe pot fi cu totul neinsemnate. Piscurile inalte ale Carpatilor primesc adeseori iarna un surplus apreciabil de energie solara, deoarece ele raman in mod frecvent insorite, fiind degajate deasupra norilor stratiformi situati la altituduni mici.

Vara, deoarece culmile muntilor sunt de obicei acoperite cu nori cumuliformi (de origine convectiva) tocmai in timpul zilei, cand deasupra lor predomina timpul noros, sumele lunare ale radiatiei directe sunt mai reduse decat in vai si depresiuni.

1.2 Radiatia difuza : ziua pe timp senin, in afara de fluxul radiatiei solare directe, suprafata activa primeste si radiatia difuza a carei valoare-in general foarte redusa-creste in prima parte a zilei, pe masura ce inaltimea Soarelui deasupra orizontului se mareste, spre seara scade treptat. In epoca solstitiului de vara, in timpul amiezeii, valorile radiatiei difuze pot ajunge la 0,25 cal./cm.²min. suprafata orizontala. Dimineata si seara, pe timp senin, ele sunt cuprinse intre 0,001 si 0,100 cal./cm.²min. Radiatia difuza se intensifica in general in cazul cresterii opacitatii atmosferei (cand scade intensitatea  radiatiei directe). Un rol foarte mare il joaca si culoare asi natura suprafetei terestre care reflecta difuz, in grad variabil, in atmosfera, radiatia solara. Cand Soarele este ecranat de nori, radiatia solara reflectata si difuzata in mod repetat si foarte complex de cristalele de gheata si de particulele de apa ale norilor, ajunge la suprafata globului exclusiv sub forma radiatiei difuze. Valorile acesteia, in diverse anotimpuri sau ore din cursul zilei pot fi extrem de diferite in directa dependenta de structura microfizica a norilor, de densitatea si de grosimea lor.

Un rol important il joaca in zilele de iarna suprafata stralucitoare a stratului de zapada proaspat cazuta, care reflecta puternic lumina solara, marind intensitatea radiatiei difuze. In lunile de iarna, in regiunile de campie ale tarii, sumele lunare ale radiatiei difuze sunt de cateva ori mai mari dect cele ale radiatiei solare directe, pe cand vara, ele sunt cu mult mai mici decat acestea.

1.3 Radiatia globala : constituita din suma radiatiei solare directe si a celei difuze, masurate pe unitatea de suprafata orizontala. A fost determinata pe teritoriul tarii timp de mai multi ani. Sumele anuale ale radiatiei totale in repartitia lor teritoriala-se diferentiaza apreciabil in functie nu numai de latitudine, ci mai ales de regimul norilor, al cetii si al complexului conditiilor meteorologice si fizico-geografice.

In sud-estul tarii, unde predomina timpul mai senin, sumele anuale sunt mai mari decat in Campia Romana cu cca 2000 cal./cm²min. Radiatia totala(globala) este constituita din suma radiatiei solare directe si a celei difuze masurate pe unitatea de suprafata orizontala.

Sumele totale ale radiatiei solare totale cresc pana in iunie (luna solstitiului de vara) si scad treptat pana in decembrie (luna solstitiului de iarna).

Sumele anuale ale radiatiei totale se diferentiaza apreciabil in functie de rgimul norilor, al ceteii si al complexului conditiilor meteorologice si fizico-geografice. Sumele medii anuale ale radiatiei globale in regiunea montana sunt aproximativ de 105-110 kcal./cm² .

In lunile de iarna in special decembrie, cand durata zilelor este redusa, timpul noros si cel acoperit cu cea mai mare frecventa sumele lunare ale radiatiei totale sunt mai mici dect in tot restul anului. Astfel, in acest anotimp, rolul energiei solare este mai putin eficient in desfasurarea proceselor geofizice si fizico-geografice. Incalzirile din lunile de iarna se produc neperiodic si sunt provocate de advectia aerului cald.

Cele mai mari sume lunare ale radiatiei totale din cursul anului, sunt in luna iulie, cand predomina timpul senin, si nu in iunie, cand durata zilelor este maxima.

Iarna, culmile muntilor deasupra norilor stratiformi raman adesea descoperite, astfel valorile radiatiei sunt mai mari dect in regiunile limitrofe.

Vara, culmile sunt umbrite insa de nori, sumele radiatiei totale mentinandu-se aproximativ la sub 16 kcal./cm². In intervalele de timp senin insa, radiatia totala creste in munti comparativ cu regiunile mai joase, datorita transparentei mai mari a aerului.

Foarte reduse se mentin iarna sumele lunare ale radiatiei directe si totale in vaile adanci si depresiuni unde se acumuleaza si persista norii si ceata.

Sumele zilnice medii ale radiatiei totale evolueaza in cursul anului, crescand din luna decembrie pana spre sfarsitul lunii iulie.

1.4 Radiatia reflectata : o parte din radiatia solara incidenta(directa si difuza) este reflectata in general difuz pe suprafata subiacenta. Solurile de culoare inchisa, umede, arate de curand, reflecta numai 5-7% din radiatia solara incidenta, pe cand cele uscate 8-12%.

1.5 Radiatia efectiva : in afara schimburilor radiative, pe de o parte sub forma radiatiei solare directe si difuze, iar pe de alta parte sub forma radiatiei reflectate, suprafata activa primeste neincetat radiatia emisa de atmosfera in domeniul infrarosu si emite de asemenea in mod continuu radiatii infrarosii. Diferenta dintre radiatia emisa de suprafata activa si ce emisa de atmosfera spre pamant-denumita radiatia efectiva-depinde in fiecare moment de situatia atmosferica, de temperatura suprafetei si a aerului, de umezeala absoluta, de gradul de nebulozitate, de densitate.

Radiatia efectiva are valorile cele mai mari in timpul verii, in orele de la amiaza, cand suprafata activa este supraincalzita.

2)Factori dinamici

2.1 Ciculatia generala : a atmosferei este factorul climatogen care sta la baza tuturor variatiilor neperiodice manifestate in clima unei regiuni, atat pe parcursul celor patru anotimpuri, cat si de la un an la altu. Impreuna cu suprafata subiacenta, ea determina deosebirile majore care apar in clima regiunilorsituate la aceiasi latitudine.

Dificultatea de a vorbi despre circulatia generala a atmosferei Romaniei, fara a face lamuriri ample la intreaga regiune sinoptica naturala in care aceasta se include (Europa) devine si mai evidenta in cazul analizarii factorului respectiv pentru o unitate fizico-geografica de dimensiuni reduse, cum este Valea Lotrului.

Aceasta dificultate consta in imposibilitatea separarii nete a unor mase de aer specifice numai regiunii analizate de noi si deriva din caracterul macro scalar al proceselor care le genereaza. In consecinta, advectiile determinate de diferitele tipuri de distributie a campului baric deasupra Europei, afecteaza regiuni mult mai intinse decat cea care constituie obiectul lucrarii de fata. Ele provoaca perturbatii, uneori destul de mari, in dezvoltarea proceselor si fenomenelor atmosferice in regiunile peste care se deplaseaza. Aceste perturbatii pot fi cu atat mai mari cu cat masa de aer se disloca din regiuni mai indepartate, unde parametrii fizici sunt foarte deosebiti de cei ai masei de aer din regiunea din care s-a deplasat, depinzand insa de caracterul sistructura suprafetei active si mai ales de viteza advectiei.

Reflectandu-se in regimul multianual al vremii, procesele generate de circulatia generala a atmosferei constituie elementele caracteristice ale climei din regiunea analizata.

In randurile urmatoare vom face o scurta analiza a campurilor barice medii, caracteristice diferitelor perioade ale anului, a celor 16 tipuri barice, precum si a celor 7 tipuri de circulatie, proprii teritoriului Romaniei si Europei de Sud-Est.

2.2 Circulatia generala aatmosferei : ea este constituita din curenti polari estici, curenti vestici si activitatea ciclonica de la latitudini subtropice ca si in zona de calm ecuatorial. Circulatia generala ia nastere sub influenta bilantului radiativ neomogen de la diferitele latitudini pe uscat si pe oceane; mecanismul ei se complica datorita influentei frecarii sia a rotatiei pamantului asupra curentilor de aer si ca urmare a formarii de unde si turbioane.

Circulatia atmosferei implica deplasari ale maselor de aer pe distante mari, sub directa influenta a nucleelor barice permanente. Ea sufera si modificari determinate de neomogenitatea reliefului, de repartitia diferita a suprafetelor de uscat si de apa, de miscarea de rotatie.

3) Factori fizico-geografici :

3.1 Relieful

Municipiul Barlad ocupa o parte a albiei majore a raului cu acelasi nume, pe o suprafata de 1456 ha, din care 1028 ha este teren intravilan. Valorile altitudinale cel mai ridicate ale dealurilor din apropierea orasului se inregistreaza in Dealul Crangului, 311m (la vest) si Dealul Mare, 264 m (la est).

Multa vreme regiunea a fost socotita ca lipsita de resurse capabile sa dezvolte si sa intretina o viata economica relevanta, insa cercetarile geologice efectuate in zona au pus in evidenta resurse capabile sa dezvolte si sa intretina o viata economica relevanta : hidrocarburi (predominant gazeifere) si se gasesc in Dealurile Tutovei, in preajma localitatii Glavanestii, pietrisuri (ca material de constructii) la Balabanesti (Candesti) se gasesc in Platoul Covurluiului, argile si lehmuri loessoide (pentru fabricarea caramizilor de constructii), straturi aquifere (cu un grad mare de mineralizare, ce le-ar putea face utile in tratamente terapeutice), ape de adancime (excelente surse potabile); Podisul Moldovei este cel mai intins si mai tipic podis din tara, desfasurat aproximativ de la Nord la Sud. Acesta prezinta altitudini diferite in functie de subunitate : este mai inalt in partea de Nord-Vest, unde atinge 500-600m, mai jos in Nord-Est (200 m) si coboara usor de la 500 m la 200 m i partea de Sud. In partea de Nord-Vest, relieful este alcatuit dintr-o alternanta de culmi, depresiuni si culoare orientate spre Sud. In partea de Nord-Est, relieful este alcatuit din dealuri scunde despartite de vai largi si joase, orientate spre Sud-Est. In partile centrala si sudica este un relief de coline joase si o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede. Vaile sunt adanci cu versanti inclinati, largindu-se spre Sud. Pe versanti se evidentiaza intense procese torentiale si alunecari de teren.

3.2 Hidrografia : sub aspect hidrografic, teritoriul judetului Vaslui apartine bazinului raului Prut care colecteaza afluentii din partea de Est si Sud-Est, ca si bazinul raului Siret ca prin intermediului raului Barlad dreneaza cea mai mare suprafata a judetului (peste 2/3). Cele mai importante ape curgatoare sunt Prut (Husi) si Barlad (Barlad) si afluentii lor.

Debitele medii lunare se produc in luna martie (Husi) si sfarsitul lunii martie (Barlad). In anii ploiosi s-au inregistrat inundatii in albia majora a raului Barlad sis-au produs pagube materiale.

Lacurile sunt naturale si antropice. La Cuibul Vulturilor s-au format importante lacuri de acumulare, aceste lacuri prezinta o importanta economica deosebita, asigurand alimentarea cu apa a orasului, irigarea suprafetelor agricole, ele deasemenea sunt populate cu peste si constituie si o importanta zona de agrement.

3.3 Vegetatia : sunt reprezentattive elementele padurilor foioase central europene cu elementele zonei stepei si silvostepei est-europene. Arborii prezenti in zona Barladului : gorun, stejar, partea centrala a Colinelor Tutovei iar in Zona Barlad : jugastru, artar, gladis, tei, velnis.

Pajistile au fost inlocuite cu culturi, fiind prezente leguminoasele, se observa multe buruieni sau plante, care reduc calitatea pajistilor.

Vegetatia lemnoasa din lunci este reprezentata prin plop Husi-Prut, Barlad-Barlad, salcie, stejar, ulm, grupata de obicei in paduri si cranguri.

3.4 Solurile : solurile de padure, cele brune, brune podzolice, brune cenusii, cenusii de padure, cernoziomurile, loess-urile, cele nisipoase, solurile mlastinoase; pietrariile influenteaza mult ritmul vietii comunei. In ultimii ani s-au semnalat dese alunecari de teren, cu urmari grave. De aceea s-au impus masuri edilitare urgente : terasari, desecari, sadirea pomilor fructiferi, impadurirea unor pante cu salcami sau brazi, toate impotriva eroziunii solurilor, „bun natural, harazit pe aceste meleaguri ’’.

4 Factorii antropici : sunt reprezentati de activitatile omului care contribuie la modificarea climei (defrisari, desecari, irigatii, poluare a atmosferei). Factorii antropici principali de degradare a invelisului de sol sunt exploatarea maxima a terenurilor prin aratura, taierea fasiilor forestiere, prelucrarea pamantului pe directia versantului, amplasarea incorecta a retelei de drumuri, insuficienta covorului vegetal, tasarea solurilor cu mecanisme grele etc. Pe langa acestea, pana in anul 1990 excavarile invelisului de sol la exploatarile carierelor nu erauinsotite de lucrari de recultivare a terenurilor, astfel distrugandu-se 5000 ha de terenuri agricole cu media de bonitate de 50 de puncte.

In afara de factorii descrisi mai sus, mai exista lucruri care conduc la intensificarea proceselor erozive, insa multi agricultori nu le atrag atentia sau nu le cunosc. Bunaoara, pasunile situate pe pante sunt adesea expuse pericolului de eroziune, insa nu toti stiu de ce. Vorba e ca un numar mare de vite, batatoresc zilnic de-a lungul, transversal si pe diagonala aceste terenuri, distrugand stratul inierbat. Se formeaaza carari si plantele pier.

Din cauaza tasarii solului, permeabilitatea pentru apa scade si in urma ploilor torentiale, pe versant se formeaza scurgeri de suprafata ca re erodeaza invelisul de sol. Pe sectoarele de pasuni, situate pe versanti este necesara inlocuirea pasunatului liber cu pasunatu parcelat reglementat. Pe langa acestea, la organizarea antierozionala a terenului arabil si a celui cu plantatii pomiviticole, adesea sunt ignorate conditiile de relief. Drumurile, solele si sectoarele de teren sunt amplasate de-a lungul versantilor. In consecinta, se formeaza ogase si ravene. Capacitatea de manevrare a masinilor agricole in vii si livezi este redusa, ceea ce duce la trecerea lor una si aceiasi urma, formand zone cu tasare sporita a solului, in urma carora scade permeabilitatea lui pentru apa, marind totodata scurgerea si eroziunea solurilor.

Deteriorarea prin poluare : procesul de midificare a factorilor de mediu biotici si abioticiprin introducerea in mediu a poluantilor de tipul deseurilor din activitati umane.

Poluarea solului e cauzata de pulberile si gazele nocive din aer, de apele reziduale, de deseurile de natura industriala sua menajera, dar mai ales de pesticidele si ingrasamintele chimice folosite in agricultura.

Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezari urbane, sub influenta, sub influenta factorului antropic. Initial produsele poluante erau putine, de natura organica si usor degradabile de catre microorganismele mediului (bacterii si ciuperci).

Ploiile acide sunt dterminate de prezenta in atmosfera a oxizilor de sulf si de azot, care in prezenta vaporilor de apa si in prezenta radiatiilor ultraviolete, se transforma in acizi corespunzatori extrem de toxici ca : acidul sulfuric si acidul azotic.

Inca din anul 1950 s-a semnalat in Norvegia scaderea productiei de peste din cele 200 de lacuri existente, o saracire a solului in substante nutritive si uscarea masiva a padurilor. Enigma a fost dezlegata abia in anul 1960, cand s-a dovedit ca apa de ploaie contine acizi, cu efecte nocive asupra vietuitoarelor.

Efectele nocive ale ploilor acide sunt :

spalarea solului de substante nutritive, vitale arborilor (Ca,Mg,K) ;

aluminiul existent in sarurile minerale din sol este pus in libertate de acizii continuti in apa de precipitatii si poate intra in competitie ci Ca, pentru a se fixa pe radacinile fine ale arborilor, reducand aprovizionarea acestora cu Ca si incetinirea cresterii.

distrugerea reducatorilor din sol prin pH-ul scazut al apei de precipitatii si prin concentratia mare in Al, impiedica sau diminueaza procesele de mineralizare, prin intermediul carora, sunt repuse in circulatie elementele minerale necesare arborilor pentru sinteze organice.

Natura se gaseste in mod evident, in fata unui declin ecologic, in care factorul antropic a avut rolul determinant, ca factor de deteriorare prin mijloace directe-indirecte, multiple si complexe, apropiate sau indepartate in timp.

Eroziunea – ca forma de degradare  a solului sau a rocilor, se datoreaza actuinii ploilor, vantului si omului prin lucrarile agricole, distrus textura solului, i-a dezgolit in fata radiatiilor solare si l-a saracit de asociatiile vegetale naturale.

Omul, printr-o folosire abuziva a pamantului, a dus la o micsorare a capacitatii de retinere a apei in sol. Aceasta se evapora, sau se scurge rapid la suprafata, provocanddese inundatii, deoarece lipseste stratul cu vegetatie arborescenta care sa „amortizeze” efectele precipitatiilor puternice. Aceasta eroziune se datoreaza poluarii cu pesticide si ingrasaminte chimice, ploilor acide, taierii masive de paduri, lucrarilor necorespunzatoare ale solului, care in timp degradeaza textura acestuia.

Eroziunea a afectat in ultimul secol pe intreg globul 20 mil km² din terenurilor cultivate, adica 28% din suprafata lor. In tara noastra suprafata supusa eroziunii este de circa 7 milioane hectare, fiind afectata zona centrala a Transilvaniei, Podisul Barladului si zona Subcarpatilor de Curbura.

Se stie ca solul uscat, degradat si lipsit de vegetatie, formeaza norii de praf cu actiune devastatoare. Asa s-a intamplat in anul 1934 in statele americane – Kanssas, Texas si Oklahoma, cand solul a fost erodat pe o suprafata de 450.000 km², pana la o adancime de 25 cm, in unele locuri, constituind cea mai mare catastrofa, a carei cauza a fost actiunea omului necontrolata.

Ca masuri de evitare a eroziunii, omul a folosit inca din vechime, mai ales in Asia, cultivarea in terase limitate de santuri care retin apa; aratul in brazde, care urmeaza curbele de nivel, acoperirea in permanenta a solului cu un strat de resturi vegetale sau de culturi care sa restabileasca echilibrul chimic in sol.

a) Defrisarea padurilor : padurile reprezinta factorul determinant in mentinerea echilibrului ecologic, climatic si hidric, reprezentand ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare, dect oricare sistem natural.

Taierile masive din ultimii 80 de ani, mai ales dupa primul razboi mondial, a dus la o reducere a suprafetei de 9 milioane de hectare la 6,3 milioane ha de paduri, din care astazi 5,5% sunt afectate de poluare si daunatori. Vegetatia forestiera contribuie la incetinirea scurgerii de suprafata, pastrarea litierei, a covorului vegetal ierbos si la retinerea apei. Litiera este sursa principala de intoarcere a elementelor minerale in sol si a substantelor organice.

Despaduririle masive in scopul valorificarii lemnului constituie o cauza esentiala a degradarii solului prin eroziune, mai ales pe terenurile in panta. In anul 1975 productia anuala mondiala de lemn a fost de 2,3 miliarde m³. Datorita acestui fapt, prin interventia distructiva a omului, care solicita lemnul drept combustibil, pentru constructii, in industrie sau pentru eliberarea terenurilor necesare agriculturii. Pe glob sunt tari ca Spania si Grecia care si-au redus suprafata impadurita pana la 15%.

In Africa, padurile tropicale s-au redus cu 2/3, fiind necesare suprafete pentru plantatiile de cacao si alte plante exotice. In America de Nord, datorita taierilor masive din N-V Californiei, a pinului canadian, s-au produs numeroase inundatii cu sute de mii de hectare de terenri distruse.

Desi s-u facut reimpaduriri cu rasinoase si eucalipti, in diverse zone ale globului, aceste paduri artificiale sau amenajate nu prezinta diversitate pe varste, specii, categorii ecologice de plante, multitudinea relatiilor interspecifice si o stabilitate ecologica asigurata in sute de ani. Se stie ca un viitor nevoia de lemn va spori cu 17%, iar padurile tropicale risca sa dispara.

Pentru mentinerea invelisului protector al ecosferei, care sa fie ferita de eroziune si ariditate, ONU a luat masuri de protectie a padurilor la scara planetara, in sensul conservarii solului, a resurselor de apa, a purificari aerului si a imbunatatirii climatului. Padurea are si functia de recreeare si sursa de ozon pentru om.

b) Suprapasunatul :

Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a procesului de pasunare intensiva de catre animalele erbivore. In pampasul argentinian capacitatea limita pe pasunile naturale se cifreaza la 14.000 kg vite/km². In preeria din Texas de 11.000 kg vite/km², iar in savana din Kenya numai de 3500 kg vite/km².

Daca aceste limite sunt depasite, in populatiile animalelor salbatice apare autoreglarea, adica se intensifica activitatea pradatorilor, creste frecventa bolilor si parazitilor, deoarece populatiile de insecte fitofage se gasesc in echilibrul relativ cu mediul, suferind oscilatii in functie de fluctuatiile acestuia. In cazul animalelor domestice, care raman in afara factorilor ecologici si se supun factorului antropic, apare suprapopularea pasunilor si o desgolire accentuata a biotopului, care isi pierde posibilitatile de regenerare.

Animalele domestice tinute pe suprafete limitate, prin calcarea solului, duc la tasarea acestuia si strivirea invelisului vegetal. Astfel vegetatia dispare progresiv de pe anumite suprafete care sunt supuse treptat eroziunii si degradarii. Spre exemplu, insula Sf Elena, in care portughezii au introdus capre in anul 1513, in anul 1909 flora era complet distrusa. Aceiasi situatie cu solurile erodate, aride cu reliefuri acidentale si vegetatie distrusa, se intalneste in zona Apeninilor – Italia, platoul Castiliei – Spania, Orientul Apropiat – Siria, Iran si America de Nord.

In prezent pe glob exista o preocupare generala de salvare a vegetatiei de la suprapasunare. In acest context se inscriu plantarea de perdele forestiere sau de fixare a solului in Nordul Africii (Tunis, Maroc) prin specii de Tamarix articulata, Accacia cyanpiphylla si Accacia cyclops, care rezista la seceta si temperaturi ridicate.

c) Deteriorarea prin constructii de baraje si canale :

Pentru asigurarea de apa potabila, irigatii, cai de comunicatii, producerea de energie electrica, omul a intervenit in ecosistemele acvatice prin constructia de canale si baraje.

Aceste constructii duc la inundarea unor terenuri aluvionare si schimba componenta cantitativa si calitativa a florei si faunei locale. In unele cazuri, noile lacuri constituie surse de boli, prin dezvoltarea numerosilor paraziti. Astfel dezvoltarea vegetatiei acvatice in canalele de irigatie, alimentate de la barajul de la Assuan din Egipt, a dus la instalarea gasteropodelor gazdei intermediare ale agentilor bilhariozei, exemplu trematodele Schistosoma hematobium si Schistosoma mansoni. Aici apar si vectorii malariei ca si onchicercozei care provoaca orbirea.

5. Poluarea : procesul de midificare a factorilor de mediu biotici si abiotici prin introducerea in mediu a poluantilor de tipul deseurilor din activitati umane.

Poluarea solului e cauzata de pulberile si gazele nocive din aer, de apele reziduale, de deseurile de natura industriala sau menajera, dar mai ales de pesticidele si de ingrasamintele chimice folosite in agricutura.

Surse de poluare a apei la Barlad

Prezenta surselor de apa de suprafata si subterane in zona Barladului au determinat dezvoltarea agriculturii. SC KOMBASAN isi sporeste rolul de poluant al raului Barlad prin depozitarea deseurilor metalice direct in apa raului, ce trece prin dreptul societatii, nu la mare distanta.

Agricultura prin folosirea excesiva a pesticidelor constituie o „bomba chimica” cu efect intarziat, datorita infiltrarii lente a acestora la ploi catre panza de apa freatica.

Lacul de acumulare Cuibul Vulturilor, amenajat pe raul Tutova, in scopul satisfacerei unei folosinte complexe, dispune de un volum de 54,6 milioane m³.

Acesta este atins de poluare, datele prelevate au confirmat aceasta situatie. Ca folosinte mai importante se mentioneaza : alimentarea cu apa a municipiului Barlad, apararea contra inundatiilor, irigatiilor (1150 ha) si piscicultura.

Sursele difuze cu nitrati sunt principalele surse de poluare a lacului Cuibul Vulturilor. In anul 2004 au fost relevate urmatoarele aspecte ale calitatii apei lacului:

valorile pH-ului sunt cuprinse intre 7,5-8,4 a imprimat apei caracter slab alcalin si au incadrat apa lacului in clasa a-IV-a de calitate ;

valorile compusilor cu azot (amoniu 0,51 mg/dm³) au prezentat valori care au incadrat apa lacului in clasa a-III-a de calitate.

Totodata exista si organizatii care actioneaza pentru ocrotirea mediului in judet: Agentia de supraveghere si protectie a mediului, ECO-TERRA (Vaslui), Prietenii Naturii (Barlad), Ecos (Barlad), Montana (Barlad), Concordia (Barlad).

Poluarea fonica

Starea calitatii atmosferei in judetul Vaslui nu este una de invidiat. Vantul, eroziunea solului si activitatea din constructii duc de multe ori la depasirea indicatorilor care stabilesc concentratia maxim admisa pentru „pulberi in suspensie”, asa cum denumesc specialistii particulele de praf din atmosfera. Cu aceleasi surse, pulberile sedimentare inregistrate au depasit cotele maxime lunare in toate punctele de masurare, inregistrandu-se 19 grame/m²/luna la Vaslui, 19,2 la Barlad, 18,7 la Husi si 17,8 la Negresti.

In ceea ce priveste zgomotul, lipsa oricarei surse de aparare impotriva poluarii fonice este evidenta.

„S-au efectuat determinari ale nivelului de zgomot, trimestrial, in cele 4 orase: Vaslui, Barlad, Husi, Negresti. In toate aceste centre urbane s-au inregistrat constante depasiri ale nivelului echivalent de zgomot fata de limita admisibila de 65 decibeli. Principalele zgomote produse in centrele urbane sunt cele rezultate din traficul rutier si cele produse in incinte productive, parcuri, scoli, spatii comerciale, zone feroviare. Comparativ cu anii trecuti se inregistreaza o poluare fonica urbana mai accentuata ca urmare a intensificarii traficului rutier si al activitatilor umane”, se arata intr-un studiu realizat de AJPM Vaslui. Astfel, in spatii comerciale s-au inregistrat depasiri ale nivelului de zgomot de 10-12 decibeli, in zona feroviara de 11-14 decibeli, de 10-12 decibeli in zona strazilor, de 6-9 decibeli in incinta scolilor si, atentie, depasiri de 45-40 decibeli in zona parcurilor. Pentru a rezolva cat mai multe din problemele de mediu existente la aceasta data, Consiliul Judetean a cuprin in Strategia de dezvoltare a judetului, realizata pentru 2007-2013, in care sunt specificate oportunitatile de care se poate profita pentru imbunatatirea conditiilor de mediu, printre care se numara accesarea, cu ajutorul proiectelor de infrastructura si mediu, a cat mai multe fonduri structurale acordate de Uniunea Europeana, promovarea de parteneriate si sustinerea proiectelor cuprinse in Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului.

Poluarea aerului

Calitatea aerului in asezarile umane se determina prin masurarea concentratiilor medii orare, zilnice sau lunare ale diferitilor poluanti si compararea acestora cu valorile limita sau dupa caz, cu concentratiile maxime admisibile prevazute in actele normative in vigoare (Ordinul MAPM 529/2002 pentru poluanti relevanti, respectiv STAS 12574-87 pentru restul poluantilor reglementati).

Concentratia emisiilor de poluanti in aerul ambiant poate varia in functie de conditiile meteorologice, mai mult sau mai putin favorabile unei bune dispersii.

Supravegherea calitatii aerului la nivel local se face prin masurarea:

poluantilor comuni (SO2,NO2,NH3,pulberi in suspensie), in toate retelele locale din zonele industriale si/sau urbane;

poluanti specifici (HCl,fenoli,aldehide,Cl2,H2S,CS2,F,H2SO4,metale grele: Pb,Cd), in zone industriale, in functie de activitate.

In municipiul Barlad, monitorizarea factorului de mediu aer s-a facut printr-o retea formata din 10 puncte, unde s-au analizat pulberile sedimentabile si in 2 puncte: FEPA si Spitalul Adulti s-au analizat si indicatorii: NH3, NO2, SO2, Pb,pulberi aspirabile. Nu s-au inregistrat depasiri la indicatorii analizati.

Starea de confort si de sanatate a populatiei in raport cu starea de calitate a mediului.

Evaluarea starii de sanatate a populatiei consta in identificarea factorilor de risc, care tin de :

-calitatea aerului urban ;

-alimentarea cu apa potabila ;

-colectarea si indepartarea reziduurilor lichide si solide de orice natura;

-zgomotul urban;

-habitatul – conditii improprii (zgomot, iluminat, densitatea populatiei etc);

-calitatea serviciilor oferite populatiei.

Efectele poluarii aspra starii de sanatate

Principalii poluanti atmosferici se incadreaza in trei grupe: iritanti, cancerigeni si toxici sistemici.

In prevenirea acestor imbolnaviri datorate expunerii populatiei generale la` diferiti poluanti atmosferici, o importanta deosebita o are atat profilaxia primara (de prevenire a aparitiei bolilor), cat si profilaxia secundara.

In acest sens se are in vedere:

-mentinerea concentratiei substantelor toxice din mediu sub nivelul concentratiilor maxime admise (CMA) din STAS-uri. In acest scop se realizeaza monitorizarea calitatii mediului, prin reteaua nationala de monitorizare, atat a Ministerului Sanatatii, cat si a Ministerului Mediului si a Gospodaririi Apelor, pentru asigurarea mentinerii concentratiilor atmosferice in conformitate cu normele in vigoare;

-screening-ul si/sau investigarea pe loturi reprezentative  ale populatiei care se cunoaste a fi „cu risc crescut”, mai ales ale grupelor populationale sensibile (nou nascuti, copii mici, femei gravide, batrani), expuse cronic la concentratii mici sau moderate la diferite substante toxice din aerul atmosferic. Screening-ul sau testarea pe loturi reprezentative se poate realiza, in special, pentru poluanti cum sunt: plumbul (datorat surselor fixe-industriale, cat si mobile-trafic) prin determinari ale plumbemiei la grupa populationala cu risc (copii de 0-6 ani, femeii gravide) cat si alte metale grele (cadmiu, arsen etc).

Poluantii atmosferici iritanti (TSP,NO2,SO2) care prin expunere, atat cronica cat si acuta, duc la aparitia unei patologii respiratorii specifice, ce se manifesta in special la grupa de varsta 7-11 ani. Examinari periodice ale acestei grupe de risc (chestionare, examen clinic, probe functionale respiratorii), in special pe loturi reprezentative, poate sa duca la un diagnostic precoce in comunitate; studii epidemeologice ce reflecta impactul poluarii atmosferice asupra indcatorilor demografici de mortalitate si morbiditate.

Pentru urmarirea impactului poluarii mediului asupra sanatatii populatiei este necesara urmarirea anumitor indicatori de sanatate, agreati si propusi de Comunitatea Europeana, care pot scoate in evidenta gradul in care sanatatea populatiei poate fi influentata in urma expunerilor pe duarta scurta sau pe perioade mai lungi. Pentru aceasta sunt alesi indicatorii de sanatate generali si specifici unor boli acute sau cronice.

In cazul evaluarii gradului de afectare a aparatului respirator, care este primul si cel mai grav atacat in cazul poluarii mediului ambiant, se pot alege cativa indicatori de sanatate si anume:

ANALIZA: Hazardele naturale si antropice ANALIZA: Pestera racovita

Sursele de poluare cu pulberi in suspensie pot fi :

-naturale (erodarea straturilor superficiale ale solului, incendii din cauze naturale etc);

-artificiale sau antropice (combustii, diferite procese industriale, traficul rutier, activitatile miniere, industria materialelor de constructii etc).

Efecte ale poluarii aerului :

Efectul pulberilor in supensie asupra sanatatii umane difera atat in functie de compozitie, cat si de dimensiunile particulelor.

In functie de compozitia lor chimica, pulberile pot fi toxice (determinand manifestari patologice specifice substantei toxice componente) sau netoxice.

Pulberile netoxice fac parte in principal dintre poluantii iritanti, avand efect iritant asupra sistemului respirator si al mucoasei oculare. Ele pot determina insa, in functie de natura lor, si efecte cancerigene, alergizante, fotodinamice, infectante si fibrozante.

Pulberile fine in suspensie determina modificari la nivelul cailor respiratorii, reducand capacitate de aparare a sistemului respirator. Ca urmare, ele favorizeaza bronho-pneuopatiile cronice obstructive (bronsita cronica, astmul bronsic si emfizemul pulmonar). Totodata, sunt incriminate si ca agenti agravanti ai infectiilor respiratorii acute microbiene si virotice, prin scaderea rezistentei organismului la infectii.

Cele mai periculoase pentru sanatatea umana sunt pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 microni (PM10). Pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 µm (micronice si submicronice – PM10 si PM2,5) sunt considerate ca avand efecte negative asupra sanatatii umane, datorita faptului ca, in timp ce particulele cu dimensiuni mai mari de 10 µm se retin, in cursul respiratiei, in caile respiratorii, fiind rapid eliminate din organism, cele cu dimensiuni de sub 10 µm pot ajunge pana la nivelul alveolei pulmonare, unde se depun. Atunci cantitatea de pulberi inhalata intr-un interval de timp depaseste cantitatea ce poate fi eliminata in mod natural, apar disfunctii ale plamanilor, incepand cu diminuarea capacitatii respiratorii si a suprafetei de schimb a gazelor din sange. Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau cronicizarea afectiunilor cardiace.

In functie de compozitia lor chimica, pulberile pot face parte si din grupa poluantilor cancerigeni. Este cazul pulberilor care absorb la suprafata lor substante organice carcinogene, cum sunt hidrocarburile policiclice aromatice (PAH), printre care benzo(a)pirenul, benz(a)antracenul.

Benzo(a)pirenul, cel mai raspandit poluant din grupa PAH, ia nastere in principal din procese de combustie, atat fixe cat si mobile. El se volatelizeaza la temperaturile ridicate, condensand rapid la suprafata particulelor in suspensie. Prezenta in aer a acestei substante recunoscute ca avand efect cancerigen, conduce la un risc crescut de cancer pulmonar.

Dintre poluantii cancerigeni anorganici, fac parte : pulberile de azbest, precum si pulberile care contin arsen, crom, cobalt, beriliu, nichel si seleniu.

Una din principalele probleme de sanatate pentru populatia din mediul urban o reprezinta posibilitatea intoxicatiei cu cantitati mici de plumb, provenite de la gazele de esapament de la autovehiculele pe benzina la care se adauga tetraetil de plumb.

Efectul toxic al plumbului se exercita si concentratii mici, in urma acumularii in mediu si in organism indiferent de calea de patrundere. Prin impurificarea factorilor naturali cu plumb, in timp, concentratia sa creste in sol, vegetatie, ca si in organismul uman.

Poluarea aerului cu plumb din gazele de espament se datoreaza adaugarii de tetraetil de plumb in benzina ca mijloc de imbunatatire a combustiei si prevenire a detonatiilor. Acesta se evacueaza in mare parte cu produsii de combustie, sub forma de saruri de plumb halogenate. Concentratia in gazele de esapament depinde de proprtia aditivului.

Pe strazi, concentratia plumbului din atmosfera variaza proportional cu densitatea traficului, atingand concentratia de fond a regiunii respective, la 50-100m de la linia de flurnta carosabila maxima.

S-a ca plumbul este prezent in aerul atmosferic al zonelor situate chiar la mari distante de orice sursa de poluare.

In atmosfera centrelor populate, industrializate si cu un intens trafic motorizat, cantitatea de plumb atinge niveluri ridicate. In marile centre urbane, gazele de esapament ale vehiculelorcu motor elimina cca 97% din totalul emisiilor continand plumb. Din cantitatea totala de plumb existenta in benzina, existenta in benzina, 70-80% se elimina in atmosfera sub forma de particule, restul fiind indepartat cu prilejul curatirii motorului. Teoretic, la un consum de 10 l benzina cu 0,5 tetraetil de plumb la litru, un automobil elimina prin gazele de esapament 20-30 µg Pb. Diametrul particulelor astfel emise este sub 0,5 10 µm.

Concentratiile de plumb ale aerului atmosferic variaza in limite largi, de la zona la zona, fiind in jur de 0,1 µg/m³ in zonele rurale si 2-10 µg/m³ in atmosfera marilor centre urbane. Concentratia in centrele urbane variaza in functie de pozitia fata de centrul orasului (mai mare in centru si mai mica la periferie), in functie de anotimp (concentratii mai mari toamna si iarna). In afara centrelor populate, concentratia plumbului in aerul atmosferic este mai mare in zona cailor de comunicatie (autostrazi), scazand in functie de departarea fata de aceasta.

Eliminat in aer, plumbul contamineaza elementele ce compun mediul ambiant (apele, solul si vegetatia), precum si organismele acvatice si terestre, produsele alimentare etc., incat se poate vorbi chiar despre un adevarat circuit al plumbului in natura.

Fenomene meteo extreme ???

Temperatura aerului maxima absoluta lunara si anula

Temperatura aerului minima absoluta lunara si anuala

Temperatura medie anuala variaza de la o luna la alta si de asemenea de la o zi la alta. Se observa o usoara urcare a temperaturii in luna februarie si continua spre martie.

Temperaturile din lunile ianuarie si feebruarie sunt negative, iar din martie cresc semnificativ. Incepand cu jumatatea lunii aprilie, temperaturile trec peste 10 grade, iar in luna iulie peste 20.

In august avem temperaturile cele mai ridicate, dar incepand cu septembrie gradele celsius incep sa scada, apropiindu-se sezonul rece, iar in noiembrie sunt sub 7 grade, pe cand in decembrie spre sfarsitul lunii incep sa devina negative.

Umezeala aerului

Se formeaza datorita cantitatii mari de vapori de apa, care ajung pe teritoriul tarii noastre datorita adveectiei aerului de pe Marea Mediterana, Oceanul Atlantic si Marea Neagra.

Evaporarea apei deasupra terenurilor umede, balti, raurilor si mlastinilor constituie, deasemenea una din sursele locale de umezire a aerului.

Umezeala relativa medie lunara si anuala la Statia Barlad

In luna ianuarie, in Podisul Barladului, valorile umezelii oscileaza intre limitele apropiate de cele din Transilvania si de pe litoralul Marii Negre, datorita advectiei frecventa a aerului rece, de racirea radiativa ulterioara a acestuia in cursul noptilor, ceea ce favorizeaza formarea inversiunilor termice deasupra podisului.

Tensiunea medie lunara si anuala a vaporilor de apa din atmosfera la Barlad

In intervalul zilelor, cuprins intre primul inghet de toamna si ultimul inghet de primavara, scaderea temperaturii aerului sub 0° C nu are loc in toate zilele, ci sub influenta proceselor de advectie si radiative, alterneaza cu perioadele de dezghet (cu temperaturi minime pozitive)

In Podisul Barladului, inghetul se produce in mai putin de 100 de zile in partea estica.

In medie sunt 40 de zile tropicale pe an, mai frecvente in luna iulie si august, cand predomina timpul senin si regimul anticiclonic si cand S-E Europei e acoperit de aer tropical sau continental.

TEMPERATURA SOLULUI

Media lunara din fiecare an, la diferite adancimi, la orele de observatii,

la Statia Barlad

Suprafata solului

ORA 8

ORA 14

Precipitatii atmosferice

Cantitatea lunara si anuala din fiecare an

II. Actiuni intreprinse pe timpul apelor mari

Monitorizarea prin personalul tehnic si muncitor din cadrul S.G.A a desfasurarii fenomenelor hidrometeorologice (niveluri si debite pe cursurile de apa si acumulari).

Asigurarea continuitatii liniilor de aparare pe cursurile de apa amenajate (blocarea subtraversarilor din administrarea ANIF).

Rapoarte informative asupra evolutiei fenomenelor hidrometeorologice, comportarii lucrarilor hidrotehnice si efectele acestora.

Reducerea la maxim a efectelor negative ale apelor mari prin lucrarile hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor din administrare.

In manifestarea fenomenelor hidrometeorologice din intervalul mentionat, s-au pus in evidenta trei perioade distincte, si anume :

I.         Perioada 20-24 aprilie 2005

Avertizarile meteorologice ale ANM prognozau pentru partea de Nord a Moldovei racirea accentuata a vremii, precipitatii de 15-20 l/mp cu tramsformarea acestora in lapovita si trecator on ninsoare.

Au fost afectate de aceste fenomene partea nordica a judetului Iasi si partial judetul Botosani. Cantitatile maxime de precipitatii se inregistreaza pe judetul Iasi – 35 l/mp – pp Sipote (r. Miletin), 34,4 l/mp – pp Parcovaci, 13,3 l/mp – pp Andrieseni (r. Jijia) si 12,6l/mp – pp Harlau (r. Bahlui).

La aceasta data coeficientii de umplere si de acumulare din zona afectata oscilau intre 0,64-0,98 la : ac. Dracsani, Catamarasti si Parcovaci.

Avand in vedere marimea bazinului de receptie al ac. Halceni (685 kmp) cat si amplasamentul ac. Parcovaci (in varful bazinului hidrografic al r. Bahlui), s-au luat masuri de pregoliri ce au avut ca efect preluarea volumelor varfurilor viiturilor din b.h pe care le controleaza (cc. 1,1 mil. mc) cat si atenuarea debitelor maxime afluente dupa cum urmeaza :

pe r. Miletin – debitul maxim afluent in acumularea Halceni-4,35 mc/sec., debitul defluent din acumulare-2,25 mc/sec.

pe r Bahlui – debitul maxim afluent in acumularea-3,6 mc/sec., debitul defluent din acumulare-2,1 mc/sec.

Pe reteaua hidrografica afectata de precipitatii au avut loc usoare cresteri de niveluri si debite dar fara inregistrarea cotelor/fazelor caracteristice de aparare.

In bazinul hidrografic al raului Barlad (si afluentii), precipitatiile avand caracter de aversa, au inregistrat urmatoarele valori maxime :

pe teritoriul jud. Vaslui

• 82,0 l/mp – pp ac. Trohan, 35,2 l/mp – pp Negresti, 46,8 l/mp – SM Vaslui, 29,0 l/mp – pp Codaiesti, 55,0 l/mp – pp Plopana, 47,7 l/mp – pp ac. Delea, 34,2 l/mp – pp Cazanesti, 31,2 l/mp – pp Oprisita, 48,7 l/mp pp ac. Puscasi.

Precipitatiile inregistrate au condus la marirea imediata a debitelor afluente in acumulari cu cresterea corespunzatoare a nivelurilor.

La principalele acumulari evolutia coeficientilor de umplere in intervalul 28-30.04.2005 a fost urmatoarea :

acumulare cu rol de alimentare cu apa a municipiului Vaslui, Barlad si loc. Negresti si Tibanesti.

Acumularile Manjesti si Pereschiv preiau in totalitate volumele de viitura (cca. 0,45 mil. mc.) de pe cursurile de apa Crasna si Pereschiv.

La celelalte acumularise realizeaza actiuni de pregolirece au ca efect preluarea volumelor varfurilor de viitura din bazinele hidrografice pe care le controleaza (cca. 12,3 mil. mc) cat si atenuarea debitelor maxime afluente dupa cum urmeaza :

pe r. Racova – debitul maxim afluent in acumularea Puscasi – 9,4 mc/sec – debitul defluent din acumulare 3,2 mc/sec;

pe r. Simila – debitul maxim afluent in acumularea Rapa Albastra – 5,3 mc/sec, debitul defluent din acumulare – 1,35 mc/sec;

pe r. Vaslui – debitul maxim afluent in acumularea Solesti – 27,9 mc/sec, debitul defluent din acumulare – 3,40 mc/sec;

pe r. Stavnic – debitul maxim afluent in acumularea Cazanesti – 18,9 sec., debitul defluent din acumulare – 15,7 mc/sec.;

pe r. Sacovat – debitul maxim afluent in acumularea Tungujei – 42,2 mc/sec., debitul defluent din acumulare 14,2 mc/sec.

Din acumularile mici Pungessti, Trohan, Rosiesti si Delea – s-au realizat pregoliri cu debite cuprinse intre 0,30 ÷ 1,60 mc/sec. si utilizarea la maxim a volumelor de protectie, fiind retinut volumul de viitura de 1,2 mil. mc.

Tranzitarea viiturii pe r. Barlad si principalii afluenti (amenajati) s-a realizat in conditii de siguranta, nivelurile maxime inregistrate nu au depasit dect temporar si cu valori relativ mici cotele/fazele caracteristice de aparare (atentie).

Toate aceste masuri s-au luat tinandu-se cont de prevederile planului bazinal de aparare impotriva inundatiilor – bazinul hidrografic Barlad, astfel incat sa nu se realizeze coincidenta debitelor maxime evacuate din acumulari cu cele maxime naturale (rest bazin necontrolat) care ar fi putut genera inundatii prin revarsari sau depasirea lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor (digurilor).

Dupa trecerea perioadei de viitura a continuat actiunea de refacere a capacitatii de atenuare a acumularilor.

Determinarea caracteristicilor vantului

Miscare pe care aerul o executa parale sau aproximativ paralel cu suprafata terstra, datorita gradientilor barici orizontali, poarta denumirea de advectie sau vant.

In cadrul statiilor meteo din Romania se determina directia, viteza si intensitatea – taria vantului.

FRECVENTA MEDIE

VITEZA MEDIE

Vantul reprezinta elementul meteo cu o foarte mare variabilitate spatio-temporala, atat in ceea ce priveste directia car si viteza, cei doi parametrii de baza care-l caracterizeaza.

La statiile meteo, directia vantului se determina cu ajutorul giruetei.

Pentru aprecierea vitezei vantului se utilizeaza scara Beaufor, cu 12 grade (de la 0 la 12), in care estimarea acestui parametru se face prin observarea efectului vantului asupra obiectelor din natura.

Observatii asupra stratului de zapada

Din punct de vedere climatologic, stratul de zapada care acopera solul, in timpul sezonului rece are o importanta deosebita, datorita grosimii, structurii si densitatii care il caracterizeaza.

Stratul de zapada, datorita proprietatilor sale radiative, genereaza scaderea accentuata a temperaturii stratului de aer din vecinatatea lui.

La statiile meteorologice se efectueaza observatii zilnice, atat vizuale cat si instrumentale ce vizeaza determinarea gradului de acoperire cu zapada a solului si a modului de asezare a stratului de zapada; masurarea grosimii stratului de zapada; determinarea densitatii, structurii si echivalentului de apa a stratului de zapada.

Prelucrarea datelor privitoare la stratul de zapada are importanta pentru diferite sectoare de activitate : agricultura, transporturi rutiere si feroviare.

Determinarea gradului de acoperire cu zapada a solului si a modului de asezare a stratului de zapada.

Aceste obesrvatii vizuale si se efectueaza zilnic la ora 7°°, iar punctul de observatie trebuie sa ramana acelasi.

Modul de asezare a stratului de zapada se apreciaza prin urmatoarele calificative : uniform (fara troiene), neuniform (cu troiene mici), foarte neuniform (cu troiene mari).

Masurarea grosimii stratului de zapada

Deoarece grosimea stratului de zapada depinde de actiunea vantului si de prezenta diferitelor obstacole, este necesar ca aceasta determinare sa se efectueze pe parcele speciale (degajate sau adapostite), amenajate in jurul statiilor meteorologice.

Pe parcela libera si pe cea adapostita se efectueaza masuratori zilnice asupra grosimii stratului de zapada cu riglele nivometrice.

Se folosesc intotdeauna 3 rigle nivometrice. Cele 3 rigle se citesc zilnic chiar daca nu a nins, daca grosimea stratului de zapada nu s-a schimbat in ultimile 24 de ore.

Grosimea medie a stratului de zapada este data de media aritmetica, a celor 3 citiri, rotunjita in centimetri intregi.

Determinarea densitatii stratului de zapada

Determinarea densitatii stratului de zapada se efectueaza pentadic, in zilele de 5, 10, 15, 20, 25 si in ultima zi a lunii daca stratul este cel putin de 5 cm.

Stratul de zapada are rol termoizolator, prin faptul ca are o mare capacitate de reflexie si emisie.

Sub stratul de zapada se dezvolta un microclimat, in care temperatura solului este mai ridicata decta celui descoperit, cu cca. 4-6°C.

Determinarea densitatii stratului de zapada se efectueaza cu ajutorul densimetrului cu balanta.

Pentru determinarea densitatii stratului de zapada se recolteaza 3 probe, intotdeauna din locuri cu strat de zapada intact.

Daca la suprafata se gaseste crusta de gheata, atunci proba de zapadase va lua fara aceasta crusta.

Densitatea stratului de zapada se poate determina si cu ajutorul pluviometrului.

Determinarea structurii zapezii

Este o observatie vizuala, ce se realizeaza in acelasi timp cu determinarea densitatii zapezii.

Determinarea structurii zapezii se apreciaza prin indici numerici, de la 0 la 9, astfel :

0.     zapada proaspata, in pulbere;

1.     zapada proaspata, pufoasa;

2.     zapada proaspata, lipicioasa;

3.     zapada veche, afanata;

4.     zapada veche, densa;

5.     zapada veche, umeda;

6.     zapada cu crusta de gheata care nu este in contact cu zapada de sub ea;

7.     zapada densa, cu crusta de gheata la suprafata;

8.     zapada umeda, cu crusta de gheata la suprafata;

9.     zapada inghetata, comapacta.