Fratii
Jderi - comentariu
Romanul "Fratii Jderii" este o trilogie alcatuita din "Ucenicia lui Ionut"
aparuta in 1945, "Izvorul Alb" aparut in 1946 si
"Oamenii Mariei Sale" in
1952. Prima parte "Ucenicia lui Ionut"
este un bildunx roman, adica un roman al formarii tinerilor Ionut Jder si
Alexandrel Voda. Actiunea se petrece in epoca de glorie a domniei lui Stefan
cel mare, cand drumurile prezentau siguranta iar tara era infloritoare din
punct decedere social si economic. Actiunea primei parti a trilogiei se
deschide cu hramul Manastirii Neamt din 1469, hram ce coincide cu marea sarbatoare crestina cunoscuta sub
numele de inaltare. La aceasta sarbatoare este asteptat sa soseasca alaiul in frunte cu Voda. In asteptarea alaiului
domnesc in multime circula o multime de legende puse pe seama lui Stefan cel
Mare dovada ca acesta devenise o figura mitica inca din timpul vietii. Astfel
se spunea ca domnitorul desi scund de statura, cei opriti in fata sa la cativa pasi priveau la dansul de jos in
sus, c-ar avea pecete pe bratul stang si ca ar fi inchinat de tatal sau la
Manastirea Athos spre a nu avea frica de dusmani si in special de turci, ca
intreaga lui putere ar sta in calul sau Catalan adus de hotii de cai din
Catalonia si aflat in hergheliile de la Timis in ingrijirea celui de-al doilea
comis Simion Jder, ca atunci cand incrunta din sprancene boierii imbracau
camasa mortii. Urmare acestor legende o femeie da nastere unui prunc,
domnitorul poruncind ca acesta sa fie adus dupa 40 de zile la cetatea de scaun
si va fii botezat cu numele de inaltare,
nume simbolic care aminteste atat de sarbatoarea crestina cat si de aspiratiile
spre inaltare libertate a moldoveniilor. Acum se leaga o prietenie de sanga
intre ionut Jder si Alexandrel Voda fiecare fiind atras spre celalalt de
altceva. Astfel alexandrel tanjea dupa caii si cainii de vanatoare ai lui
Ionut, dupa viata libera a acestuia in timp ce Ionut era atras de viata de
cetate a lui Alexandrel. Deveniti frati de cruce Alexandrel ii destainuie lui
Ionut iubirea sa pentru fiica vaduvei de la Ionaseni. Insotindul pe Alexandrel
la Ionaseni Ionut constata ca Nasta ii arata mai multa dragoste lui decat
fiuluide de domn. Intors la Ionaseni pe cai ocolite ionut afla de la Nasta ca
mama sa era in tovarasie cu niste boieri fugari ce urmareau prinderea lui
Alexandrel voda pentru a lovi in puterea domnului. Planurile dusmanilor vor fii
dejucate de Ionut care tine piept dusmanilor pana primeste ajutor de la fratii
sai. Concomitent dusmanii domnitorului pun la cale rapirea sau injunghierea lui
Catalan aflat in herghelia de la Timis dar Simion Jder cel de-al doilea comis
care avea in ingrijire herghelia de cai reuseste sa puna mana pe hotii Ilie si
Gogolea Alapin. Are loc un schinb de prizonieri. Tot in prima parte a trilogiei
are loc lupta de la Lipnit dintre tatari si moldoveni terminata cu victoria
moldovenilor care reusesc sa ia prizonier intre altii si pe insusi fiul
hanului. Tot in aceasta parte Ionut afla ca Nasta fusese facuta prizoniera si
destinata lui Suleiman Begm ceea ce-l determina pe Ionut sa mearga in inima
Imperiului Otoman unde va afla de la Sofia Greaca una din iubitele fratilor sai
Nicodim si Simion ca Nasta, pentru a nu cadea vie in mainile lui Suliman Begm
se aruncase in valurile Dunarii. Daca
prima parte a trilogiei este un roman al iubirii juvenile, a doua parte a
trilogiei "Izvorul Alb" este una a iubirii matrimoniale. Acum asistam la
casatoria lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop, descendenta Comneilor numai
pentru a castiga un nou aliat impotriva Imperiului Otoman. Deasemenea Simion Jder, cel de-al
doilea comis se va casatorii cu Marusca. Numarul personajelor creste in aceasta
a doua parte a trilogiei. Apare acum arhimadritul Amfilohie Sendrea, unul din
sfatuitorii voievodului, calugarul nebun Stratonic care sub masca nebuniei
batea drumurile adunand informatii despre dusmanii voievodului dovedindu-se
astfel mai destept decat multi invatati de la curte. Tot acum are loc
vanatoarea de bouri de la Izvorul Alb care constituia un simplu pretext,
domnitorul urmand sa se intalneasca cu schivnicul si sa se sfatuiasca cu acesta
daca e bine sa inchine tara turcilor.
Partea a treia, "Oamenii
Mariei Sale" e un roman al razboiului asistam la pregatirile ce se fac in cele
doua tabere, la trimiterea de iscoade care sa afle cat maimulte informatii in
legatura cu pregatirile taberei adverse. Batalia dintre turci si moldoveni va
avea loc la Vaslui in 1475 unde Stefan repurteaza o victorie stralucita dar cu
sacrificiul a numeroase vieti omenesti. In aceasta lupta pier o parte din
oamenii mariei sale precum Manole Par Negru poreclit Jder, fiul lui Simion, batranul Caliman si cei doi fii
ai sai porecliti Stramba Lemne si Sfarma Piatra dar capata botezul focului si
alti tineri ca Ionut Jder dovada ca oastea voievodului se inoieste mereu si ca
viitorul tarii se afla pe maini bune. Pornind de la un personaj istoric Mihail
Sadoveanu creeaza in maniera romantica
un personaj litertar literar viabil retinut cu usurinta de memoriile
cititorilor si alcatuit din umbre si lumini din trasaturi pozitive si negative.
Stefan apare ca un print al Renasterii fiind un poliglot si vorbind cu solii in
limba acestora, bun cu cei buni si aspru cu cei rai pe care ii pedepseste fara
mila. Mihail Sadoveanu face distinctie intre Stefan omul si Stefan domnul. Ca
om are slabiciunile sale, defectele sale, ii plac distractiile, boteaza copii
altora, are el insusi copii nelegitimi. Ca domn nu are voie sa greseasca, fiind
alesul multimii care l-a asteptat cu paine si sare pe dealul de la Direptate
punand in el sperantele de mai bine si nu are voie sa insele aceste sperante. Este
un bun strateg si organizator al luptelor pe care le conduce ca pe adevarate
cruciade, nu se culca niciodata pe laurii unei victorii. Dupa victoria de la
Vaslui ne este prezentat dictand scrisori de acreditare catre principii straini
pe care ii cheama sa isi uneasca eforturile impotriva dusmanului comun:
Imperiul Otoman. Este constient de rolul important jucat de tara sa acela de
tampon intre Orient si Occident precizand strainilor:"daca va cadea moldova,
aceasta poarta a crestinatatii fereasca Dumnezeu atunci crestinatatea intrage
va fii in pericol". El incearca sa refaca prestigiul unor institutii importante
ca biserica, statul, familia. Nu intamplator participa la hramul Manastirii
Neamt intr-o zi de sarbatoare crestina ca cea a Inaltarii adresandu-se
multimii. Nu intamplator se va casatorii cu Maria de Mangop ci ofera puterea
exemplului personal in restabilizarea celulei sociale care este familia.
