Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Frumoasa din padurea adormita - personalitatea lui Marius Petipa



Frumoasa din padurea adormita - personalitatea lui Marius Petipa


Liceu de Coregrafie si Arta Dramatica

“Octavian Stroia”





Lucrare de atestat              



Frumoasa din padurea adormita

Quintesenta a baletelor lui Marius Petipa  





Capitolul I


BALETUL IN RUSIA


Reformele lui Petru cel Mare au avut o infuenta seriosa in viata artistica din Rusia.Considerand ca spectacolele artistice au o functie sociala insemnata, el da ordin de infiintare a unor serate numite “Assembleuri”, in care dansul ocupa locul de frunte.

In 1730 este invitat maestrul de balet Lande, care isi pune intreaga capacitate in slujba baletului rus. El intocmeste un proiect de organizare pentru o scoala de balet cu menirea de a pregati viitoarea Trupa de balet imperiala : la 4 mai 1738 aceasta institutie isi deschide portile pentru tinerii candidati. Primii absolventi, dintre care ii amintim pe Andrei Nesteov,



Toporkov, pe Avdotia Timofeeva si Axinia Sergheevna au avut de intampinat destule greutati datorita faptului ca la moda erau pe atunci artistii straini.


I/1.Infiintarea scolii Imperiale de dans

In anul 1773 s-a hotarat infiintarea unei scoli speciale si a unui teatru de opera si balet la Moskova, care a inceput sa dea spectacole regulate din anul 1776.

Rolul de conductor ii revenea baletului din Moskova, mai departe de curtea tarului si sustinut de tineretul inflacrat si progresist de aici, cat si de societatile literare. Scena Teatrului din Moskova devine astfel tribuna gandurilor noi in care ideile inaintate sunt imbratisate cu dur in timp ce Teatrul din Petersburg ramane ca exponent al gusturilor nobilimii. La aceste doua scoli au profesat unii dintre cei mai renumiti dansatori si maestrii de coregrafie pe care i-a avut baletul European. Angiolini, Hilverding si indeosebi Charles Didelot care au condus baletul rus si a profesat de-a lungul domniei a trei tari, incepand cu Alexandu I si sfarsind cu Nicolae I;apoi Jules Perrot, care a activat in Rusia intre 1848-1858, Saint-Leon, reintors in 1859,a ramas pana in 1869 si in sfarsit, neuitatul

Marius Petipa care, revenit la Saint Petersburg in anul 1847,nu a mai plecat si a murit acolo in 1910.





Capitolul II


Personalitatea lui Marius Petipa


II/1.Marius Petipa – intemeietor al Baletului Rus

Marius Petipa are o viata lunga si o cariera care il leaga atat de marele balerin Vestris din secolul XIX cat si de Diaghilev ale carui balete revolutioneaza arta secolului XX. Opera lui Petipa detine un rol important in repertoriul contemporan devenind clasic totodata .

Marius Petipa este cel care imbina scoala de balet francez cu cea italiana din care va rezulta scoala rusa .Tot lui i se atribuia buna tehnica a baletelor ruse care urmau sa renoveze arta coregrafica in intreaga lume occidentala.

Se naste la Marseille in 11 martie 1818 si face parte dintr-o familie de dansatori. Inca de copil el studiaza dansul, muzica si debuteaza la varsta de 9 ani. La 16 ani intra la teatrul din Nantes ca prim balerin si maestru de balet. Familia sa se instaleaza la Paris unde Petipa devine elevul lui Vestris. In 1840 obtine un succes stralucitor la “Comedia Francez “ alaturi de Carlotta Grisi. Devine prim balerin la Teatrul Regal din Madrid, dar este nevoit sa paraseasca Spania in urma unui duel cu un diplomat francez.

In 1847 el pleaca la Saint Petersburg,unde tatal sau este maestru de balet la Teatrul Imperial si de unde nu va mai pleca niciodata. Se casatoreste cu o dansatoare rusoaica iar fiica lor va deveni la randul ei si ea dansatoare.


II/2.Marius Petipa – mare personalitate artistica

Maestii de balet si coregrafii francezi se bucurau in Rusia de un mare prestigiu. Excelent dansator, profesor sever si eficace Petipa devine maestru de balet la scoala si la Teatrul Imperial. Totusi,el a compus primele balete abia dupa 15 ani. Primul sau balet ”Fiica faraonului “ va vedea luminile scenei in 1862. Urmatoarele sale creatii l-au impus definitiv, iar autoritatea lui in teatru a devenit absolut .

Timp de 40 de ani el a dominat asupra baletului impartindu-si timpul intre Scoala Imperiala de Balet si Teatru Imperial. El era cel care lua decizii privitor la toate creatiile, reluarile, promovarile si angajamentele teatrului. In aceea perioada coregraful stapanea ca un despot nu numai dansul ci si muzica,scenografia si prezentarea baletelor. Compozitorului, care era in subordinea sa,ii furniza un plan ritmic cu indicatii de genul : muzica vesela . ; putina culoare fantastica . ; 32 de masuri dintr-un dans grotesc . etc.

Muzicianul compunea la pian cantitatea de muzica comandata de coregraf apoi facea orchestratie. Decorurile si costumele nu tineau seama de stil, dansul era academic, cel masculin lipsea, dansatorul fiind un mim sau un parteur el avand rareori un rol de caracter.

Influenta lui Petipa s-a remarcat, in primul rand, prin introducerea,din ce in ce mai frecventa, a momentelor solistice (variatii) si a pas-des-deux-urilor in dansurile de ansamblu care, pana la el,constituiau esentialul operelor coregrafice. Odata cu Petipa dansul pur a inceput sa aiba trecere la fel si virtuozitatea dansatorilor. Rolul mimului, primordial in perioada lui Noverre, isi pierde din importanta in beneficiul dansului. Fara a avea imaginatia lui Saint-Leon si Jules Perrot, Petipa a fost un inegalabil creator de pasi si multe din variatiile sale au ramas pana astazi modele ale geniului.

Totusi, perioada cea mai glorioasa a”Erei Petipa”a inceput cu evenimentele care, la prima vedere ii erau defamabile. In jurui anului 1880 sosesc la Saint-Petersburg stelele italiene ca Zucchi, Legnani, Brianza si Enrique Cechetti. Acestia aveau o tehnica uluitoare aproape acrobatica si au dat baletului o noua vitalitate. Enrique Cechetti cu piruetele si sariturile sale impresionante a dovedit publicului din Saint-Petersburg ca dansatorul putea sa fie si altceva decat cavalerul servant al balerinei.


Petipa crescut in pura traditie clasica franceza nu a acceptat fara rezerve noua tehnica dar a fost nevoit sa se adapteze intrucat publicul era deja cucerit. Cu multa indemanare si gust, batranul maestru a stiut sa combine gratia si eleganta franceza cu iuteala si brio-ul italienilor. Acest amestec favorizat aptitudinilor si temperamentului artistilor rusi a dat nastere “stilului rus”al carui prim protagonist in Europa va fi Serghei Diaghilev.

In aceasta perioada directiunea Tearului Imperial a suprimat postul de compozitor de muzica de balete. Acesta era sfarsitul unui sistem comod de a fabrica muzica in genul lui Pugni si a lui Ninkus. Aceasta noua problema il stimuleaza pe Petipa care il intalneste pe Ceaikovski. Din colaborarea acestor doi artisti se vor naste o serie de capodopere ca: “Frumoasa din Padurea Adormita”- 1890; “Spargatorul de nuci” – 1892; “Lacul Lebedelor” – 1895.

Ultimele doua balete au fost create in colaborare cu Leon Ivanov,dar Petipa a jucat un rol preponderent.

Tineri dansatori ca Ana Pavlova, Tamara Korsovina si Mihail Fokin vor lua locul vechilor dansatori Olga, Preobrajenska, Matilda Isesinska si Vera Trevilova. La randul sau, dansul masculin urma sa renasca stralucitor cu Vaslav Nijinski. Noi tendinte se manifestau atat in muzica cat si in estetica general a teatrului.


Elevii mai dotati a lui Petipa, il considerau pe acesta depasit si montau in afara Teatrului Imperial balete intr-un nou stil. Iesit la pensie in 1904 Petipa publica memoriile sale iar dupa 4 ani in 1910 moare.

Marius Petipa nu a avut numai o cariera fabuloasa fiind autorul a 57 de balete si 34 de divertismente de epoca .El a fondat baletul rus si a facut un mare bine artei coregrafice in general.



Text Box:  Text Box:  Text Box:


Frumoasa din padurea adormita         Lacul lebedelor Spargatorul de nuci



II/3.Piotr Ilici Ceaikovski – noua orientare in muzica de balet

Se naste la 25 aprilie 1840 in Ural si moare de holera la Saint-Petersburg in 1893, el ocupand un loc aparte in istoria muzicii. Ceaikovski se distanteaza de miscarile reformiste si continua sa compuna in stil romantic. Turneele sale triumfatoare l-au purtat prin cele mai mari capitale ale Europei si in SUA. A fost influentat inca de tanar de cultura franceza, preferatii sai fiind Bizet, Massenet si Leo Delibes. Acesta din urma l-a inspirat in crearea celor trei balete:”Frumoasa din padurea adormita ” ,”Spargatorul de nuci” si “Lacul lebedelor”. Lacul lebedelor este o comanda din partea teatrului din Moscova pe care Ceaikovski a acceptat-o. Celelalte doua balete au fost create in momentul in care directorul Teatrului Imperial a eliminat posturile de compozitor de balet si l-a pus pe Petipa in legatura cu compozitorul.

Ceaikovski era un compozitor virtual care avea un puternic simt al dansului. El este autorul a trei balete, zece opere si sase simfonii. Multe dintre simfoniile sale au devenit balete : ”Romeo si Julieta”,”Francesca de Remeni”,”Hamlet” etc.

Capitolul III


Frumoasa din padurea adormita


“Frumoasa din padurea adormita”este primul balet creat in colaborarea dintre Marius Petipa si Piotr Ilici Ceaikovski. Libretul a fost scris de Ivon Vsevolojski,directorul Teatrului Mariinki, si Marius Petipa dupa povestea scriitorului francez Charles Perrault, cu o tema predominant care stapanea gandirea si sufletul lui Ceakovski : victoria binelui in lupta cu raul.

Baletul a fost creat in 3 ianuarie 1890 avand ca principali interpreti pe: Carlotta Brianza, Paul Gural, Enrique Cechetti, Marius Petipa si Varvarasa Nicitina


PROLOG


La curtea regelui Florestan al XIV-lea se fac pregatirile pentru sarbatorirea nasterii vlastarului princiar, Aurora. De organizarea ceremoniei are grija Maestrul de ceremonii Catalabutte, care trimite emisari si invitatii in cele patru colturi ale lumii. Incep sa soseasca invitatii, care ii coplesesc cu urari de fericire pe parintii Aurorei. In toiul veseliei generale, sosesc si ursitoarele, cele sase zane ale suitei Zanei Liliacului. Prin intermediul fiecareia, se ureaza fetitei un viitor frumos si calitati deosebite. Zana Candoarei ii insufla bunatate si veselie, Zana Canarilor dragoste pentru cantec si dans, Zana Vigoarei puterea de a razbate in viata , Zana Firimiturilor si Zana Fainii destoinicia in treburile gospodaresti (variatii). Cand toti erau fericiti, se aude larma la intrarea palatului. Catalabutte anunta inspaimantat ca a sosit Zana Carabosse, cea rea, maniata ca au uitat s-o invite la petrecere. Carabosse navaleste furioasa , insotita de suita ei. Desi este nepoftita , ea vrea sa aduca in dar prezicerea ei : la implinirea varstei de 16 ani, Aurora se va intepa intr-o andrea si va adormi pentru totdeauna. In spaima generala care s-a creat, intervine Zana Liliacului, care o alunga pe Carabosse, devenita neputincioasa in fata ei. Apoi, marturisind ca nimeni nu are puterea de a desface acest blestem, adauga ca Aurora nu va muri din pricina unei intepaturi, ci va adormi doar, pentru o suta de ani. Dupa trecerea acestui timp, de peste tari si mari, va veni un tanar print, care, infruntand-o pe Carabosse, o va trezi pe Aurora cu un sarut, risipind vraja.Petrecerea se incheie cu plecarea ursitoarelor. Regele Florestan porunceste strajilor ca de ziua Printesei nimeni sa nu foloseasca vreodata andrele, pentru a o feri astfel de blestem.



ACTUL I


Aurora implineste 16 ani. In cinstea zilei de nastere, se da o mare serbare, la care au fost invitati si cei patru printi pretendenti la mana ei, Printul Chéri, Printul Charmant, Printul Fleur de Pois si Printul Fortione. Toti o admira pe Aurora pentru frumusetea si voisia ei. In mijlocul veseliei, un grup de femei vin si ii ofera Printesei Aurora un buchet de flori. Primindu-le cu placere, fata vrea sa le arate si celorlalti, dar se inteapa deodata intr-o andrea ascunsa printre flori. Toti vad cu spaima cum vesela printesa se stinge din viata . Aruncand straiele sub care se ascundea, Zana Carabosse jubileaza . Dar cand disperarea tuturor ajunsese la culme, soseste Zana Liliacului, pentru a-si tine fagaduiala. Cu un gest ii adoarme pe toti, inveluindu-i apoi cu un des frunzis.




Text Box:


Zana Liliac




ACTUL II


Au trecut o suta de ani. In preajma palatului sau, Printul Désire inconjurat de prieteni si curteni, se pregateste de vanatoare. Pasii il poarta spre marginea lacului, unde, ca prin farmec, pe o usoara barca apare plutind Zana Liliacului. Cu vorbe frumoase, ea ii povesteste intamplarile nemaivazute ale Printesei Aurora, care asteapta acum sa fie trezita din lungul ei somn. La un gest al ei, din ceata lacului se intrupeaza chipul Aurorei, inconjurata de zanele apelor. Désire o priveste incantat, fermecat de frumusetea fetei. Atunci, convinsa ca Printul va porni in cautarea Aurorei, Zana Liliacului incuviinteaza sa-l calauzeasca . Un moment orchestral descrie drumul lui Désire catre palatul ascuns in verdeata. Ajunsi la palatul Aurorei, Printul o infrunta pe furioasa Carabosse, care lupta neutincioasa sa-l opreasca. Ramurile inverzite se dau la o parte, dezvaluind chipul minunat al Aurorei, cufundat in somn. Cu un sarut, Désire o trezeste, aducand viata in intreg palatul.




Johan Kobborg and Alina Cojocaru - Prince Florimund and Aurora


Printesa Aurora si Printul Désire



ACTUL III


Din nou salile palatului Regelui Florestan stralucesc de lumina. Este ziua nuntii lui Désire cu Aurora. Apar, pe rand , perechea parintilor, suita de curteni si, la sfarsit, cei doi logodnici. Pentru a da mai mult fast petrecerii, maestrul de ceremonii, Catalabutte, a organizat un mare divertisment. Mai intai un dans al bijuteriilor, briliant, safir, aur si argint, (Pas de quatre), apoi o adevarata parada a celor mai cunoscute personaje din basm : Motanul Incaltat si Pisicuta Alba (Pas de caractére), Printesa Florina si Pasarea Albastra (Pas de deux), Scufita Rosie si Lupul (Pas de caractére) si Cenusareasa cu Printul Fortione (Pas de caractére). In veselia generala, reapare Zana Liliacului, care si-a indeplinit prezicerea. Incantati, Aurora si Désire isi marturisesc dragostea (Pas de deux), uniti pentru totdeauna sub privirea blanda a Zanei Liliacului.





Text Box:


Pasarea Albastra si Printesa Florina




Montarea baletului a depasit prin fast tot ceea ce se realizase pana atunci. Decorul actului III, cu imensa scara nemarginita de fantani arteziene seamana cu gradinile de la Versailles.

Petipa care a lucrat in stransa colaborare cu Ceaikovski a lansat prin acest balet un testament artistic. Baletul a fost reluat de Serghei Diaghilev la Londra in anul 1921.Vaslav Nijinski a adaugat noi variatii iar Igor Stravinski a refacut partial orchestratia.

Decorurile si costumele de o frumusete incredibila au fost desemnate de Leon Bakst .

In 1939 baletul a fost preluat la Londra de Wic Wells Ballet avand-o in rolul principal pe Margot Fanteyn. Astazi, baletul face parte din repertoriu celor mai multe companii de balet, iar variatiile si pas-des-deux-urile baletului figureaz la loc de cinste in toate recitalurile de balet.





BIBLIOGRAFIE



1.Tilde Urseanu,Ion Ianegic,Liviu Ionescu – Istoria Baletului

Editura muzicala a uniunii compozitorilor din republica Socialista Romania,Bucuresti 1967


2.Daniela Caraman-Fotea,Grigore Constantinescu,Iosif Sava

–Ghid de balet

Editura muzical a uniunii compozitorilor,Bucuresti 1973


3.R.G.Auort,”Dictionar Naire du Ballet moderne”,Paris 1957











Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|