Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Subiectul scenariului - marga personajul central al scenariului



Subiectul scenariului - marga personajul central al scenariului


Subiectul scenariului  este unul original iar el trateaza viata de zi cu zi cu obsesiile, angoasele, fricile pe care fiecare dintre noi le avem. In aparenta un subiect banal, tratand o lume normala, dar a carei normalitate este condusa de fantasme si naluci care pot distruge vieti. Voi incerca sa zugravesc o lume care nu are nimic grosolan, o lume de oameni normali care pot aduce haos in viata lor si a celor din jur. Nu conteaza nivelul social si nici varsta. Binele si raul coexista si noi singuri le dam viata.


Decupajul conceput pe acest scenariu sustine linia povestii. Ritmul se accelereaza pe masura ce tensiunea situatiei creste. De la cadrele lungi cu camera fixa pana la steady de documentar, filmul este alcatuit in majoritate, din subiectivele personajelor principale. Voi incerca sa aduc in prim- plan  si sa accentuez viziunea Margai, aceasta fiind o citire subiectiva a realitatii.


Tensiunea lumii in care se desfasoara personajele este subliniata de intunericul decorurilor si de linistea apasatoare care vor da o atmosfera de stranietate. In apartamentul Margai este aproape tot timpul clar-obscur ( chiar si atunci cand este dimineata, perdelele fiind trase mai tot timpul de la accident incoace ), singurele secvente in care in apartamentul Margai este lumina calda fiind flash-back-urile. Tocmai pentru a evidentia diferenta de stare a Margai in trecut fata de prezent am ales clar-obscurul si locatiile cu lumina rece, de neon pentru prezent, potrivindu-se cu stare emotionala in care se afla personajul principal.


In camera lui Suha regasim aceiasi lumina slaba si rece cu exceptia pregatiri lui cu Imamul de a se intalni fata in fata cu Marga. Cele patru secvente ce anunta pregatirea celor doi de a se intalni sunt diferite intre ele nu numai prin lumina ( in apartamentul Margai fiind semi intuneric, pe cand in camera lui Suha este o lumina calda ), ci si prin diferenta de incadraturi si miscari de aparat care vin sa sublinieze faptul ca cei doi au moduri si motive diferite de a se pregati si intalni.

Scenariul debuteaza cu o zi obisnuita a doi pensionari. Lumina este calda, cadrele lungi, panoramari de descriere a ambientului. Nimic din constructia decupajului nu anunta accidentul ce v-a urma, dar deducem imediat ce pe ecran apare titlul filmului si auzim scartaitul de roti.




Genericul de inceput ne aduce in camera de garda a Spitalului Municipal. Lumina este rece, de neon, iar cadrele filmate in mare majoritate pe steady-cam ne introduc in starea de agitatie a personajelor si a atmosferei de camera de garda. Cadrele sunt lungi, miscate, cu exceptia momentului in care Marga si Suha se vad pentru o fractiune de secunda, pentru prima oara. Momentul va fii marcat si prin viteza de filmare, ca sa subliniez faptul ca intalnirea celor doi va schimba cursul vietii amandoura si ca o premonitie a Margai ca el este vinovatul chiar inainte de a afla acest lucru. Filmarea incetinita o voi folosi pentru a marca iluzia dilatarii imaginilor si a timpului.

Personajele le descoperim pe parcursul scenariului in functie de relatiile pe care Marga le dezvolta cu ele. Ea fiind personajul central al scenariului, avand o evolutie galopanta si ascendenta. Marga se transforma dintr-o batranica linistita, intr-un vulcan de emotii creat de durerea ei. Durere ce este nu numai a mortii sotului ci si a faptului ca i se ascunde acest lucru facand-o sa se simta singura si vulnerabila. Acesta este momentul in care Margai ii apare pata din frunte. O data cu aparitia petei pe care doar ea o vede secventele cu Marga devin din ce in ce mai ciudate si stranii. Din acest moment realul se impleteste cu fantasticul.

Pe durata filmului noi vedem pata in intreaga ei evolutie, nu numai in cadrele cand Marga se uita in oglinda, fiind astfel adanciti in realitatea ei subiectiva. O realitate pe care ea si-o construieste singura, din singuratate si din convingerea ca toata lumea este importiva ei. Tocmai de aceea nimeni nu-i spune nimic. Din punctul ei de vedere toata lumea conspira impotriva ei.

Ritmul decupajului este unul ascendent, precipitandu-se o data cu personajul principal. Cadrele vor deveni mai stranse, plonje-urile si contra-plonje-urile vor deveni mai dramatice. Cadrele scurte vor da actiunii un ritm rapid, nervos, dramatic, cu fecte de manie si viteza.


Prin miscarea aparatului de filmat voi realiza apropierea, departarea, inaltarea sau coborarea de personajul pe care il urmarim ( Marga ), ceea ce inseamna ca voi incerca sa obtin schimbarea unghiului de vedere chiar in timpul filmarii, fara sa afectez continuitatea imaginii. In cazul travlingului inainte, aparatul va pleca de la un plan general si, prin apropierea de personaj, il va incadra la prim- plan sau chiar grosplan. Voi folosi travlingul pentru a creste tensiunea pe masura ce aparatul se apropie de Marga sau un anumit obiect.

Deasemnei, detaliile au un rol important in acest scenariu. Acestea vor juca doua roluri, in primul rand ne vor ajuta sa intelegem in ce perioada de timp ne aflam si nu in ultimul rand, introduse intre alte cadre vor mari momentul de suspensie dramatica. Aceste detalii le vom descoperi in marea majoritate a travlingurilor laterale, cu rol mai mult descriptiv. Cartea pe care o are Marga pe notiera si care se schimba in functie de perioada de timp, portmantoul cu costumul barbatesc care apare si dispare in functie de prezent si trecut, fotografiile din casa sunt doar cateva exemple.

Montajul va fii ritmic in functie de lungimea planurilor si de gradul de interes psihologic pe care il starneste continutul lor. Astfel, in cazul cadrelor lungi vom avea un ritm lent, care va da senzatia de lancezeala, de lipsa de activitate; pe cand in cadrele scurte sau foarte scurte vom avea un ritm dinamic, rapid, nervos.

Marga se transforma intr-un monstru prin modul de comportament si felul in care pune problema. Convinsa ca nimeni nu este de partea ei se refugiaza intr-o realitate paralela. Ajunge pana intr-acolo incat crede ca ea poate sa faca rau oamenilor din jurul ei doar cu o privire. O serie de coincidente o plaseaza in locuri in care ulterior diverse personaje cu care ea interactioneaza mor. Prin intermediul televizorului care nu de putine ori manipuleaza, ma voi folosi de imagini si stiri pentru a induce in eroare motivul acestor morti suspecte. Pana la sfarsit, aproape traim cu impresia ca Marga, decand i s-a “ pus pata in frunte “ si a devenit un “ monstru” chiar are puterea de a face rau altora. Genericul de final va veni sa explice motivul real ( . sau poate nu. Cine mai crede azi in ce se zice la T.V.?!? ).



Voi folosi macaraua pentru a ma roti in jurul actorilor si pentru a da senzatia de inaltare sau coborare. Secventele vor fi decupate astfel incat sa reiasa cat mai bine zbuciumul acestei femei.

In principiu voi respecta scurgerea reala a timpului, dar nu in totalitate. Flash-back-urile vor interveni pentru a ilustra trecutul din punct de vedere psihologic, rasturnand suita temporala a evenimentelor. Trecerea de timp va fi comunicata si prin schimbarea luminii. Exemplul secv.21 si 22 este concludent in aceasta directie. Desi ea se culca intr-o camera intunecoasa, deschide ochii in aceiasi camera dar cu o alta lumina in interior si cu alte mici obiecte evocatoare de amintiri care ajuta la introducerea unei alte temporalitati. Tranzitia vizuala va fii subliniata si de coloana sonora.

Penultima secventa ( 43 ), cea in care Marga si Suha se intalnesc la mormantul lui Nelu are o mare importanta in arhitectura scenariului. Acela este momentul in care Marga isi va gasi linistea. Desi merge acolo cu gandul clar al razbunarii, fiind convinsa ca il va omora pe Suha “ doar cu o privire” descopera in dusmanul ei de moarte un copil ce sufera ca si ea. Metafora petei din frunte va fii accentuata aici, in momentul in care Suha o priveste pe Marga in ochi. Din cauza soarelui si a unui puternic contre-jour Marga este ea insasi o pata neagra sau mai corect spus, o silueta neagra. Cadrele vor fi stranse pentru a reda tensiunea momentului. Plonje-urile si contra-plonje-urile vor sublinia si mai bine pozitia dintre cei doi.

Scenariul se termina rotund, cu acelasi interior, personaje sau lumina ca in pregeneric. Diferenta fiind insa ca de data asta momentul este unul mai putin real si mai mult empiric. Nu stim cu claritate daca ce vedem este real sau inchipuire, dar stim sigur ca intalnirea dintre Marga si Nelu, face ca pata sa-i dispara din frunte.

Coloana sonora originala precum si piesa lui Gary Jules vor veni sa completeze starea pe care vreau sa o redau in film. Caracterul muzicii pentru fiecare secventa in parte va fi in functie de necesitatile dramaturgice ale acesteia. Coloana sonora originala va fi conceputa in functie de decupajul secventelor pe care va fi folosita. Secv. 39, 40, 41 si 42 necesitand o muzica compusa special pe atmosfera si tensiunea interioara a personajelor. Aceasta trebuie sa amplifice momentul de tensiune dintre cei doi care se pregatesc in paralel sa se intalneasca.

Costumele vor urmari linia realului si vor plasa fiecare personaj in zona sociala din care face parte. Costumele turcilor vor fi in mare parte unele autentice si aici, ma refer in principal la Imam si la turcoaica care are grija de Suha si de sora lui. In rest, celelalte personaje vor fi imbracate in concordanta cu perioada de timp in care vor fi prezentate ( ex. secv. 17 cand personajele vor fi imbracate in stilul anilor ’60 ).













Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|