Harap Alb de Ion
Creanga - comentariu
Ca specie literala este un basm, termenul de basm
vine din limba slavona de la basme care inseamna a nascoci. Intelegem prin basm
specia epicii culte sau populare de obicei in proza care nareaza intamplari
fantastice puse pe seama unor eroi nazdravani ce simbolizeaza binele, precum
feti frumosi Ilene Cosanzene, aflati in lupta cu fortele malefice reprezentate
de balauri, Zmei, Spani. Avand in vedere tema faptele relatate timpul cand se
petrece actiunea basmele se clasifica in : fantastice in care predomina
elementul miraculos ; Nuvelistice in care predomina elementul real;
Animaliere in care predomina elementul real. De-a
lungul timpului au existat o seriede scriitori care au culesbasme fie
publicandu-le fie folosindu-le ca sursa de inspiratie in scrierea unr basme
culte. In literatura universala il amintim pe Andersen, Fratii Grimm, Charlero,
iar in literatura romaneasca IL
Caragiale, Barbu Stefanescu Delavrancea. Cel mai cunoscut culegator de basme si
in special de folcor a fost Petre Ispirescu. In structura unui basm distingem o
serie de formule tipice de inceput : a fost o data ca niciodata, mediene
cuvantul din poveste inainte mult mai este care are rolul de a mentine treaza
atentia cititorului, fiale si-a incalecat peo sa si vam spus povestea asa.
Folosirea cifrei fatilice 3 a eroilor nazdravani grupati in jurul binelui si a
raului, victori a fiind intotdeauna de partea binelui, a unor elemente de
ritual precum apa vie si apa moarta. Titll basmului lui Creanga subliniaza
dubla identitate a ersonajului, una reala aceea de tanar print si alta aparenta
aceea de suga a spanului. Alaturarea cromatica din titlu vie sa subinieze
armonizarea defectelor si calitatiilor , primele
necesare pentru a le pune in evidenta pe ultimele. De fapt mai toti eroii
acestui basm sunt preocupati sa- si creeze false identitati : astfel
batranul crai isi ascunde calitatea de parint sub pielea unui urs pentru a verifica
vitejia fiilor sai, Sfata Duminica se metamorfozezaza intr-o batrana
cersetoare, pentru a verifica sentimentul cresin al milei si generozitatea
tanarului fecior de crai, caltati necesare unui viitor conducator. Spanu apare in ipostaza unui fecior de crai
intentinand sa parvin social. Daca toate
aceste personaje isi creaza benevol identita eroul principal este constrans
sa-si creeze identitate de sga nevoit sa lupte pentru a-si dovedi adevarata
identitate. Subiectul basmului este in genaral simplu. Verde imparat batran si
pe patul de moarte avand trei fete trimite carte fratelui sa craiul care avea
trei feciori sa-i trimita pe cel mai vrednic dintre acestia spre al lasa in
locul sau la imparatie dupa ce nu va mai fi. Craiul verifica vitejiafiilor iesindu-le
inainte la un pod imbracat intr-o blana de urs. Cei doi fii mai mari dand
dovada de lasitate se intorc rusinati acasa fiind certati de tatal lor intr-un
limbaj specific humulestean. Aici distingem o lectie de pedagogie practica tata
facand dovada ca nu-si cunostea in deajuns fii, cosiderand in mod gresit
calitatiile direct proportionale c varsta, astfel el greseste certandu-l si pe
cel mic care nu-si incercase norocul. Iind singurul caare suferea dintre cei
trei frati si fiind amenintat de tatal sau sa nu se mai intoarca la casa lui.
Praslea dand dovada de generozitate miluiese cu un ban batrana cesetoare iar
rasplata calitatii sale nu intarzie sa para. Astfe acesta il sfatuieste cum
sa-si aleaga calul nazdravan din hergelia tatalui si sa-i ceara acestuia armele
si hainele din tinerete.feciorul de cra da dvada de rabare in ingrijirea
calului in curatirea armelor de rugina si in repararea hainelor. Pornind spre
imparatia unchiului sau el nu numai ca nu se sperie de tatal travestit in
pielea de urs dar e gata sa-l loveasca cu palosul isa se opreste recunoscand
vocea tatalui. Are loc acum despartirea dintre tata si fiu care stiindul boboc
la trebi il sfatuieste sa se fereasca de omul ros si mai ales de omul span, ca
sunt foarte sugubeti, fiind usor de recunoscut unul pri lipsa barbii si a
parului iar celalalt prin culoarea rose.Tatal ii va da fiului si piele ursului
precizandu-i ca s-ar putea sa-i fie de trebuinta andva. Cum drumul spre
imparatia unchiului trecea printr-o pustietate, si cum sanul ii apare in fata
de trei ori sub trei ipostaze diferite feciorul de crai nu rezista ispitelor
si-l va tocmi suga. Spanul printrun viclesug il pune pe praslea sa-i jure
credinta pe ascutisul palosului sau, de aici inainte rolurile inversandu-se
Spanul va deeni nepotul lui Verde Imparat iar feciorul de crai sluga spanului
purtand de acum in colo numele de Harap Alb. Si toate ecestea au fost posibile
intrucat cei doi frati dupa ce si-au luat in stapanie imparatiile s-au
indepartat aat de mult nul de celalalt intrucat descendentii lor nu s-au vazut
niciodata. Ajunsi la curtea lui Verde imparatsi cum spanul isi pusese in gand
sa-su piarda sluga credincioasa, o supune pe aceasta la noi probe : sa
aduca salata din gradina ursului,pielea si capul
cerbului cu piete nestemate si pe fiica lui Ros imparat. Harap - Alb trece cu
bine peste aceste incercari fiind ajutat de Sfanta Duminica de calul sau
nazdravan si de regina furnicilor si cea a albinelor si de cei cinci uriasi
adevarate forte dezlantuite ale naturii dar care supuse de Harap - Alb vor
servi binele, Gerila, Setila,
Flamanzila, Echila, Pasaratilungila. In privinta numelor metaforice ale celor
cinci uriasiCreanga procedeaza invers de cat in Amintiri Din Copilarie in
sensul ca acum intai le descrie apucaturile dupa care ii numeste. Inainte de a
le da fata Ros imparat ii supune pe Harap - Alb si tavarasii sai la alte
incercari, trecute si aceste cu bine, dupa care imparatul Rosu ii va da fiica
lui Harap -Alb dandu-le celor doi tineri si binecuvantarea sa. Intorsi la
curtea lui verde imparat fiica lui Ros imparat il demasca pe span care convins
ca sluga sa si-a tradat juramantul ii taie capul fiind pedepsit la randul
lui da drumul pana jos acesta facandu-se
mici farami. Harap - Alb va f inviat de fiica lui Ros imparat cu ajutotul celr
trei smincele, apa ve si apa marta luandu-si imparatia in sapanire. Povestea
lui Harap -Alb este un bildungs roman adica un roman al formarii tanarului care
pe drmul spre imparatia unchiului sau Verde imparat e nevoit sa traca diferite
obstacole, care-l initiaza calindu-i calitatiile de viitor conducator. De
asemena pe traseul acestui drum initiatic eroul va cunoaste umilinta tocmai ca
atunci cand va ajunge in varful piramidei sa inteleaga si el e cei asupriti pe
cei umiliti. Stilul basmului se caracterizeza prin oralitate trasatura
specifica a aspectului vorbit al limbi si care este redata de numarul mare de
interjectii de locutiuni de expresii populare de folosire unei proze rimate,
precum scena din casa de arama de la curtea lui Ros imparat in care are loc
cearta dintre cei cinci uriasi si Harap - Alb, care este facuta intr-un limbaj
specific Modovenesc. Parca sistam la cearta dintre niste Humulesteni din satul
autorului. Folosirea stilului etic care ne face copartasi la actiune « si
unde nu mi-l insfaca calul lui Harap Alb
pe Span », in acea scop Creanga Foloseste un mare numar de proverbe,
pronuntandu-le un descanec specific oralitatii tanarului « voinic taar cel
batran greu se-ngaduie la drum ».
