Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
PROIECT DE LECTIE - „Luna da exemple“, silvia Kerim – Recapitularea partilor de vorbire



PROIECT DE LECTIE - „Luna da exemple“, silvia Kerim – Recapitularea partilor de vorbire



DATA: 14. 05. (Lectie sustinuta in cadrul cercului pedagogic al claselor a IV-a din Bucuresti - sector 3)

CLASA a IV a C

INSTITUTOR:

OBIECTUL: Limba si literatura romana

SUBIECTUL LECTIEI: „Luna da exemple“, Silvia Kerim – Recapitularea partilor de vorbire

TIPUL LECTIEI SI VARIANTA: recapitulare si sistematizare a cunostintelor


SCOPUL LECTIEI:

informativ - consolidarea cunostintelor despre partile de vorbire;

formativ - dezvoltarea operatiilor gandirii: intelegere, comparatie, analiza, sinteza, generalizare;



- dezvoltarea capacitatii de exprimare corecta prin utilizarea partilor de vorbire in exercitii variate;

educativ – exprimarea corecta in contexte variate.


NIVELUL EXPERIENTIAL AL ELEVILOR: - copiii sunt familiarizati cu utilizarea partilor de vorbire in diverse tipuri de exercitii;


OBIECTIVE OPERATIONALE:

O1 – sa utilizeze achizitiile lexicale insusite pe baza lecturarii textului narativ „Luna da exemple“, Silvia Kerim, in contexte variate, pe parcursul orei;

O2 – sa selecteze structuri morfologice din textul narativ „Luna da exemple“, Silvia Kerim, in conditiile analizei acestuia si a rezolvarii unor exercitii

gramaticale;

O3 – sa aplice cunostintele despre partile de vorbire invatate, in conditiile rezolvarii unor exercitii de identificare, de selectare, de completare, de punere

in corespondenta, de modificare a formei flexionare, de ortografiere a formei flexionare, de compunere de enunturi;

O4 – sa redacteze enunturi, texte corecte, pe baza unor cerinte gramaticale precizate, avand ca suport cuvinte, expresii, textul narativ „Luna da exemple“,

Silvia Kerim, individual sau pe grupe;

O5 – sa – si dezvolte initiativa comunicativa, curajul de a interveni in actul comunicarii si spiritul de cooperare, in conditiile desfasurarii activitatii pe

echipe.





ELEMENTELE ACTIVITATII DE PREDARE – INVATARE


METODE SI PROCEDEE: - lectura;

- conversatia euristica;

- exercitiul;

- dramatizarea;

- metoda cubului;

- problematizarea;

- explicatia;


MIJLOACE DE INVATA MANT: - planse didactice („Partile de vorbire“, „Cer instelat“);

computer, CD „Anotimpurile“, A. Vivaldi, chitara;

fise de lucru;

decor specific textului literar;


FORME DE ORGANIZARE - individual;                                                                 

- frontal;

- pe grupe;


STRATEGII DIDACTICE: - cognitive;

- inductive;

- semialgoritmice;



TIPURI DE INTERACTIUNI: - invatator – elev;

- elev – elev ;

- elev – invatator;


MATERIAL BIBLIOGRAFIC: - Penes, Marcela, Molan, Vasile, „Limba si literatura romana - Manual pentru clasa a IV a“,

Editura Aramis, Bucuresti-2007;

Kerim, Silvia, „Semnul de iarba“, Ed. Minerva, Bucuresti – 2004;

Nuta, Silvia, „Metodica predarii limbii romane in clasele primare“,Editura Aramis, Bucuresti-2000.





PROIECT DE EVALUARE



Obiec

tive

Foarte bine

Bine

Suficient

O1




O2




O3




O4



O5





-utilizeaza, totdeauna corect, cu rapiditate, achizitiile lexicale insusite dintr-un text narativ;


-selecteaza corect, cu rapiditate, structuri morfologice dintr-un text literar;



-aplica notiunile gramaticale insusite in rezolvarea diferitelor tipuri de exercitii, cu usurinta, corect, individual sau in echipa;


-alcatuiesc rapid  enunturi corecte, respectand sarcinile gramaticale enuntate;


- isi dezvolta initiativa comunicativa, curajul de a interveni in actul comunicarii si spiritul de cooperare in conditiile participarii la munca in echipa

-utilizeaza, frecvent, corect, relativ rapid, achizitiile lexicale insusite dintr-un  text narativ;


-selecteaza frecvent, relativ rapid, structuri morfologice dintr-un text literar, cu mici ezitari;


-aplica notiunile gramaticale insusite in rezolvarea diferitelor tipuri de exercitii,  corect, individual sau in echipa, cu mici ezitari;


-alcatuiesc frecvent, enunturi corecte, respectand sarcinile gramaticale enuntate;


- isi dezvolta initiativa comunicativa, curajul de a interveni in actul comunicarii si spiritul de cooperare in conditiile participarii la munca in echipa relativ frecvent

-utilizeaza achizitiile lexicale insusite   dintr-un text narativ, cu ajutor dat;



-selecteaza structuri morfologice dintr-un text literar, cu multiple ezitari;



-aplica notiunile gramaticale insusite in rezolvarea diferitelor tipuri de exercitii, individual, cu ezitari, cu sprijin;


-alcatuiesc enunturi relativ corecte, respectand sarcinile gramaticale enuntate, numai cu sprijin acordat;


- isi dezvolta cu greutate initiativa comunicativa, curajul de a interveni in actul comunicarii si spiritul de cooperare in conditiile cooperari sporadice in cadrul muncii in echipa





Etapele lectiei

Ob.

Continuturile lectiei

Strategii / descrierea situatiilor de instruire

Dozare

Evaluare

I.Moment organizatoric


II.Verificarea temei scrise

III.Captarea atentiei




IV.Enuntarea obiectivelor














V.Actualizarea cunostintelor


VI.Dirijarea invatarii






O3





















O1





O1






- parti de vorbire;




















- text literar „Luna da exemple“, Silvia Kerim ;





- cuvinte cu inteles asemanator;


cuvinte cu sens opus ;



adoptarea unei pozitii corespunzatoare in banca;

pregatirea psihologica pentru inceperea orei;

verificarea cantitativa si calitativa a temei scrise;

Pe tabla este realizat un decor nocturn. Unele stele solicita ajutor in organizarea boltei ceresti, iar elevii grupeaza cuvintele scrise pe stele pe cinci coloane: substantiv, adjectiv, verb, pronume personal, numeral (Anexa 1);


Se prezinta obiectivele ce vor fi urmarite pe parcursul lectiei;

Precizarea planului de recapitulare a cunostintelor despre partile de vorbire:

Partea de vorbire

1. Substantivul – fel, gen, numar, rol in propozitie;

Adjectivul – gen, numar, rol in propozitie;

3. Verbul – timp, persoana, numar, rol in propozitie;

4. Pronumele personal - persoana, gen, numar, rol in propozitie;

5. Numeralul – felul, gen, numar, rol in propozitie.

Dramatizarea textului „Luna da exemple“ de Silvia Kerim (Anexa 2), personajele fiind reprezentate de copii care poarta pelerine (Anexa 3);

Elevii rezolva oral exercitii de dezvoltare a vocabularului:

  1. Gasiti cuvinte cu inteles asemanator pentru: agale, lucios, mister, bland, zbarcit, tihna, a darui.
  2. Precizati cuvinte cu sens opus pentru: toamna, dulce, umbrite, limpezi, a alunga, la inceput, se nastea.






































-evaluare initiala;

-analiza raspunsurilor elevilor;















-analiza comportamen

tului elevilor;




-analiza raspunsurilor elevilor;




Etapele lectiei

Ob.

Continuturile lectiei

Strategii / descrierea situatiilor de instruire

Dozare

Evaluare






















VII.Realizarea feed-back-ului

VIII.Asigurarea retentiei si a transferului

IX. Precizarea activitatilor pe care elevii le vor realiza acasa



O1









O2

O3

O4

O5







O2

O3

O4

O5


familia lexicala;


omonime;


expresii;



partile de vorbire;














partile de vorbire;


  1. Formati familia de cuvinte de la „imparat“, „frunza“.
  2. Alcatuiti enunturi cu sensurile diferite ale cuvintelor: „luna“, „noua“.
  3. Explicati intelesul expresiilor: „isi arunca privirile“, „vaduvit de ciripitul pasarelelor“.

Reactualizarea cunostintelor teoretice despre partile de vorbire, pe baza planului de recapitulare si a planselor („Partile de vorbire“.

Elevii vor fi grupati pe sase echipe, care corespund celor 6 fete ale cubului: descrie, compara, asociaza, analizeaza, aplica, argumenteaza si vor rezolva cele sase fise de lucru primite. (Anexa 4)

Analiza orala a exercitiilor rezolvate si consolidarea notiunilor teoretice despre partile de vorbire. Elevii din celelalte echipe analizeaza raspunsurile colegilor, le imbunatatesc si corecteaza eventualele erori.

Evaluare orala a notiunilor insusite despre partile de vorbire;

Precizarea concluziilor asupra modului in care s-au remarcat pe parcursul orelor, a unor constatari, completari.

Precizarea sarcinilor pe care elevii le vor rezolva acasa.





























-analiza raspunsurilor elevilor;









-analiza comportamen

tului elevilor;

-stimularea elevilor retrasi;






Evaluare formativa orala








Anexa 1


































Anexa 2




LUNA DA EXEMPLE

SILVIA KERIM






La inceputuri, pe Pamant nu erau decat toamna si vara. Vara se nastea din toamna; dupa un timp, toamna o alunga, imparatea ce imparatea si-apoi venea iar randul verii s-o alunge .

Intr-o noapte de toamna, pe cand cerul era sticlos si-aproape alb de frig, iar Luna se plimba agale prin palatul ei plin de oglinzi, cautand ceva, Pamantul isi arunca privirile in sus, spre cer. Si-n oglinzile Lunii isi vazu chipul.

Toamna ii daruise castane lucioase, cu coaja de matase sticloasa, cosuri cu struguri aurii si mere de poveste, rosii si galbene, ii daruise stupi de miere si nuci cu miez alb si dulce, ii daruise brume argintii si ceata de creat mister, ii daruise parfumul frunzisului ars prin curti si mireasma dulce – acrisoara a gutuilor cu puf, ii daruise mari umbrite de zborul pasarilor calatoare, ii daruise dupa – amieze cu soare bland si parca trist. Dar, obrazul Pamantului ramanea cafeniu, zbarcit si fara luciu.



Asa ca, despodobit de matasea verde cu care-l innobila Vara, cu auzul vaduvit de ciripitul pasarelelor gonite, acum, de ploi si brume, Pamantul se ruga de Luna – Vrajitoare sa nascoceasca ceva care sa-i usureze lunga, prea lunga si mohorata asteptare pana la sosirea glorioasei veri. .. Ceva care sa-i lumineze chipul.

Cat ai clipi, obrazul Pamantului se acoperi de o hlamida alba, curata. Se acoperi si de liniste. Copacii desfrunziti se prefacura in printi ai padurii. Iarba verde se lasa invaluita de puf alb sclipitor, iar animalele din scorburi cazura in somn adanc, imboldite la vise dulci de zapada pufoasa, aducatoare de caldura si de tihna.

Luna il privi multumita si – i spuse:

- As vrea sa stii, Pamantule, ca ai mai capatat un dar Ai capatat inca doua anotimpuri. In urma zapezii, tu, pamantule, vei fi frumos! Vei avea obrajii acoperiti de ghiocei si viorele vei avea muguri in copaciiar apele tale vor fi limpezi, izbavite de noroaie iti daruiesc astfel PRIMAVARA Adica un anotimp in plus, care va fi adus pe aripa randunelelor si asezat pe un covor de iarba noua Si-n trena primaverii vor rasari povestile cu animale si cu flori.























Anexa 3
































Anexa 4



Metoda cubului


DESCRIE


  1. Completati enunturile de mai jos:

a)       Substantivul este partea de vorbire care exprima .


b)       Adjectivul este partea de vorbire care exprima .


c)       Pronumele personal este partea de vorbire care . . . . . . . . . . . . . . . . .


d)       Verbul este partea de vorbire care exprima . . . . . . . . . . . . . . . . .


e)       Numeralul este partea de vorbire care exprima . . . . . . . . . . . . . . . . .



  1. Transcrieti din textul dat:

a)       doua substantive: . . . . . . . . . . . . . . . . .

b)       doua adjective: . . . . . . . . . . . . . . . . .

c)       doua verbe: . . . . . . . . . . . . . . . . .

d)       doua pronume personale: . . . . . . . . . . . . . . . . .

e)       doua numerale: . . . . . . . . . . . . . . . . .


  1. a) Subliniati si scrieti substantivele comune care se ascund in alte parti de vorbire:

sticlos

anotimpuri


b) Subliniati si scrieti adjectivele care se ascund in alte parti de vorbire:

vrajitoare

copaci


c) Subliniati si scrieti verbele care se ascund in alte parti de vorbire:

poveste

privirile


d)Subliniati si scrieti pronumele personale care se ascund in alte parti de vorbire:

se nastea

glorioasei

viorele


e) Subliniati si scrieti numeralele care se ascund in alte parti de vorbire:

Luna

primavara


















COMPARA



1. Completati cercurile de pe mijloc cu asemanari ale substantivului si adjectivului, iar in cercurile de pe lateral scrieti caracteristici ale substantivului, respectiv adjectivului.



Oval: ADJECTIV
Oval: SUBSTANTIV




















CARACTERISTICI                     ASEMANARI CARACTERISTICI


2. Completati diagrama Venn – Euler cu substantive din textul dat, caracteristice elementelor toamnei si primaverii.


Toamna Primavara

















3. a) Transcrieti din text adjective care descriu pamantul sau obrazul pamantului, grupandu-le in coloana corespunzatoare.


Trasaturi pozitive

Trasaturi negative








b) Alaturati adjectivele gasite substantivului „obraz“ si scrieti-le la numarul plural.




c) Schimbati locul adjectivului cu al substantivului in constructiile obtinute la punctul 2.


  1. Transcrieti din text adjectivele care exprima culorile toamnei, iernii si ale verii.

Toamna                               Iarna Vara











  1. Completati tabelul cu formele corespunzatoare ale verbelor.

Verb

Timp trecut

Timp prezent

Timp viitor

Erau




Vor rasari




Daruiesc














































ASOCIAZA



1. Asociati substantivele cu adjectivele potrivite:

substantiv adjectiv


cer dulce

castane umbrite

miez sticlos

mari lucioase

mireasma acrisoara

imboldite


2. Transformati substantivele date in adjective:

miere

taina

frig


3. Uniti verbele din prima coloana cu verbele cu sens asemanator din cea de-a doua coloana.



a alunga a inventa

a se plimba a goni

a nascoci a calatori

a izbandi


4. Asociati substantivele din coloana A cu substantivele cu sens opus din coloana B.


A B

Luna Soarele

vara astru

noapte zi

iarna


5. Scrieti 3 perechi formate dintr-un numeral care exprima numarul si un numeral care arata ordinea prin numarare.

Ex. doi – al doilea




  1. Inlocuiti substantivele subliniate cu pronumele personale potrivite.

Intr-o noapte de toamna, pe cand cerul ( . ) era sticlos si-aproape alb de frig, iar Luna ( . ) se plimba agale prin palatul ei plin de oglinzi, cautand ceva, Pamantul ( . ) isi arunca privirile in sus, spre cer. Si-n oglinzile Lunii ( . ) isi vazu chipul.


7. Alegeti pentru fiecare substantiv din primul sir adjectivul cu valoare artistica din cel de-al sir.

soare auz ape


izbavite           trist vaduvit












ANALIZEAZA



1. Transcrieti din text:

a) un substantiv comun, gen feminin, nr. singular: .;

b) un verb, timp trecut, pers. a III-a, nr. singular : . . . . . . . . . .. ;

c) adjectiv, gen masculin, nr. plural : . . . . . . . . . . . ;

d) un pronume personal, pers. a II-a, nr. singular: .. .


2. Analizati cuvintele din propozitia:


Copacii desfrunziti se prefacura in printi ai padurii.



















3. Realizati schema simpla a propozitiei.

































APLICA



1. Alcatuiti doua propozitii in care cuvantul „luna“ sa fie, pe rand, substantiv comun, respectiv substantiv propriu.







2. Alcatuiti enunturi, respectand cerintele:

a) substantivul „iarba“ sa fie subiect




b) verbul „lumineaza“ sa fie predicat verbal




c) adjectivul „sclipitor“ sa aiba rol de atribut




d) pronumele personal „voi“ sa aiba rol de complement






3. Formulati enunturi in care cuvantul „cer“ sa aiba valori morfologice diferite.


































ARGUMENTEAZA




Argumentati ca primavara este un anotimp al renasterii, redactand un text de 8 – 10 propozitii in care sa utilizati toate partile de vorbire invatate.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|