Judele de ocol: Care va sa zica, d-ta Leanca vaduva,
comersanta de bauturi spirtoase
Leanca: La Hanu
Dracului
Jud.: Stiu Lasa-ma sa-ntreb.
Leanca: Platim licenta, domn' judecator
Prevenitul: Oleo!
Jud.: Tacere!
Leanca: E pacat pentru mine, domn' judecator
Jud.: Lasa-ma sa te-ntreb
Leanca: Te las
Jud.: Care va sa zica, d-ta Leanca vaduva, comersanta de
bauturi spirtoase, ce reclami de la prevenitul Iancu Zugravu?
Leanca (cu emotiune treptata): Eu, sa
traiti, saru' mana, domn' judecator, eu sunt o fomeie
sarmana, Dumnezeu ma stie cum ma chinuiesc pentru o
paine De-aia si pusesem de gand de la sfantu Gheorghe sa las pravalia, care nu mai poate omul de
atatea angarale pentru ca sa mai manance o bucatica de
paine, si nu ne mai da mana sa platim licenta.
Prevenitul: Licenta o plateste domn' Mitica.
Leanca: Domn' Mitica sa fie al dracului
care minte?
Jud.: Tacere! Nimini n-are voie sa vorbeasca pana nu-l intreb eu.
Leanca: Daca zice dumnealui ca domn' Mitica
Eu, domn' judecator, saru'mana, poci sa
jur ca sunt curata la sufletul meu!
Jud.: Nu e vorba de asta! Spune cum s-au petrecut
lucrurile si ce reclami de la prevenit?
Leanca: Eu, domn' judecator, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat,
si clondirul cu trei chile mastica prima, care venisem tomn-atunci cu
birja de la domn' Marinescu Bragadiru din piata, inca chiar
domn' Tomita zicea sa-l iau in birje
Jud.: Pe cine sa iei in birje?
Leanca: Clondirul ca zicea
Jud.: Cine zicea?
Leanca: Domn' Toma se sparge
Jud.: Cine se sparge?
Leanca: Clondirul, domn' judecator!
Jud. (impacientat): Femeie,
ce tot barai? Raspunde odata lamurit la ce
te-ntreb eu! Ce pretinzi d-ta acuma de la prevenit?
Leanca (cu volubilitate): Onoarea mea, domn' judecator, care m-a-njurat
dumnealui, pardon facu-ti si dregu-ti, si mi-a spart
clondirul, ca nu vrea sa-mi plateasca (Cu
obida.) Ca eu sunt o fomeie sarmana, si e
pacat! vine dumnealui gol pusca si
bea pana se face tun, si pe urma, daca am vrut sa chem
vardistul, dumnealui zice ca ma sulemeneste cu chinoroz si
vrea s-o tuleasca, s-a cazut peste taraba si s-a facut
praf.
Jud.: Ce s-a facut praf?
Leanca: Clondirul cu mastica; si pe urma vrea sa
fuga.
Jud.: Cine?
Leanca: Dumnealui.
Jud.: Ei, ce pretinzi?
Leanca: Onoarea mea si trei chile de mastica prima
Jud.: Bine; sezi si taci.
Leanca: Care vine dumnealui
Jud.: Taci!
Leanca: Tac, da
Jud.: Taci odata!
Leanca: Am tacut.
Jud.: Iancu Zugravu! Ce ai d-ta sa
raspunzi la pretentiile reclamantei?
Prevenitul (e afumat si pronunta foarte ingalat): Eu, domnule
judecator, dumneaei zice, pardon, iar ai venit, ma porcule? ca dumneaei n-are niciodata o politica vizavi
de musterii. Eu zic daca domn' Mitica
Jud.: Cine-i domn' Mitica?
Leanca: Domn' judecator, uite, saru'mana, s-acuma e beat
Jud.: Taci! nu te-ntreb pe
d-ta. (Catre prevenit:) Cine-i
domn' Mitica?
Prev.: Domn' Mitica nu-l cunosti pe
domn' Mitica? (Razand ironic.) Al dracului domn'
Mitica!
Jud.: Vorbeste serios! Cine-i
domn' Mitica?
Prev.: Care va sa zica, domn' Mitica de
la priceptie. (Cu un zambet de fina
intentie.) Pricepi dumneatale acusica cum vine
vorba noastra. (Face cu ochiul.)
Jud.: Ce-are-a face domn' Mitica?
Prev.: Daca i-a platit licenta.
Leanca: Sa fie-al drac
Jud.: Taci! (Prevenitului:) Nu e vorba de licenta, e vorba de clondirul cu
mastica.
Prev.: A cazut de pe tejghea, domn' judecator; era pe margine.
Jud.: Cine l-a-mpins?
Prev.: Piaza rea, finca zicea ca cheama vardistul Eu nu
vream, ca sunt comersant
Leanca (dandu-i cu tifla): Comersant de piei de closca.
Jud.: Te invit sa fii cuviincioasa aici! aici nu-i permis sa dai cu tifla!
Prev. (vesel): Bravos, domn' judecator! ai
vazut si dumneatale acusica ce pramatie e dumneei?
Jud.: Nu-ti permit sa fii necuviincios
aici! (aspru) M-ai inteles?
Leanca (vesela): Hahaha! bravos, domn'
judecator! sa spuie ce comert invarteste
Jud. (mai aspru): Taci, ca te dau afara!
Prev.: Hahahaha! Brav
Jud. (foarte aspru): Raspunde! ce
comert faci d-ta?
Prev.: Am fost zugrav de case roman, domn' judecator Dac-am vazut
ca ma omoara concurenta strainilor,
am deschis tombola cu obiecte la Mosi.
Jud.: Da' de chinoroz cum a venit
vorba?
Prev.: Am vrut numai s-o speriu c-o stric (face cu ochiul) pardon, la
ficsonomia obrazului
Leanca: Sa ma sperii? N-ai venit odata
cu caciula umpluta cu chinoroz?
Prev.: Las-o p-aia! aia-i alta caciula!
(Judelui:) Aia a fost la politica
nu-ntelege dumneei fomeie
Jud.: Bine, toate bune, dar de ce vii beat la
judecatorie?
Prev.: (obidit): Daca n-am aminteri coraj, domn' judecator
Jud.: Destul.
(Condamna pe prevenitul Iancu Zugravu la sapte lei
despagubire civila si doi lei cheltuieli de judecata.)
Leanca: Da, domn' judecator, onoarea mea, saru' mana,
nereperata, cum remane?
Prev. (malitios): Las' ca ti-o repereaza domn' Mitica!
Radacinile Shintõismului /
Kami-no-michismului
sunt adanc implantate in mitologia, in preistoria / istoria populatiei ainu, in ideile / credintele religioase ale "paleojaponezilor", putand fi
revelate in spirala spiritualitatii arhipelagului cu mai bine de un mileniu si
jumatate inainte de aparitia "analelor" Kojiki, datand din anul 712 e.
n. si Nihongi, datand din anul 720, "anale" care au
fost "vectorizate" dupa "model" chinez, in evidentierea «genealogiei comune a
fiintelor divine si a dinastiei imperiale» (SCJT, 31). Pana in secolul al VIII-lea e.n., se
poate vorbi despre un "chip vechi" al Shintõismului; din secolul al IX-lea
incoace, istoria religiilor nipone a inregistrat "noul chip" al Shintõismului,
vectorizat de relieful spiritual "nou" al arhipelagului ultimului mileniu
"interferential-civilizatoriu".
Dimensiunea
shintõista a existentei
impresioneaza in spatiul nipon prin trairea
in sublim in demnitate, prin mandria de a fi sub
soare, intru afirmarea inaltului spirit justitiar, intru triumful Binelui /
Luminii asupra Raului / Intunericului (Genunii), intru biruinta ratiunii in
fata violentei, intru iubire si armonie teluric-celesta. Eroismul poporului
nipon, in ultimele doua milenii, se releva si prin "implementarea" in dimensiunea shintõista a existentei
