Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Prolog - desemneaza partea-preambul a unei opere literare



Prolog - desemneaza partea-preambul a unei opere literare


Prolog

(lat. prologus; cf. fr. prologue „vorbire / cuvant inainte“)


Prologul desemneaza partea-preambul a unei opere literare.

Si in literatura romana prologul (sinonime: argument, cuvant lamuritor / explicativ etc.) a fost „cultivat“ din necesitati estetice de o serie de scriitori. Dimitrie Cantemir isi insoteste fabliau-romanul (scris intre anii 1703 si 1705), Istoria ieroglifica, de doua prologuri: Izvoditoriul cititorului, sanatate («Precum de toata probozirea vrednic sa fiu, o, iubitule, foarte bine cunosc ca osteninta cheltuita nu sa jeleste, fara numai cand in urma vreun folos cumva nu aduce. / / Ale streinilor carii mai cu totii inca intre vii sint cele de lauda vrednice vrednicii, macar ca cu dansele condeiul a-mi impodobi foarte priimitoriu as fi fost, insa alalte, carile din calea laudei abatute sint, numere, nevointe si fapte, ase de tot dezvalite in mijlocul theatrului cititorilor a le scoate si faptele intr-ascuns lucrate fara nici o siiala in fata a le lovi, nici cinstes, nici de folos a fi am putut giudeca.


A doa: ca istoriia aceasta nu a vreunor tari kaqolukh ce a unor case numai si merikh ieste. De care lucru, pentru asupreala mai sus pomenita, pre fietecare chip supt numele a vreuniia din pasiri sau a vreunuia din dobitoace a supune, si firea chipului cu firea dihanii ca sa-si raduca tare am nevoit. A triia si cea mai cu deadins pricina ieste ca nu atata cursul istoriii in minte mi-au fost, pre cat spre deprinderea ritoriceasca nevoindu-ma»)  si Iarasi catra cititoriu («Vii sti, iubitule, ca nu pentru cei carii intr-aceste pomenite limbi pedepsiti sint scara acii am supus, ce, pentru ca de imprumutarea cuvintelor streine cei mai nedeprinsi lovind, vreare-as ca ase a le intalege si in dialectul strein sa sa deprindza»). Ion Budai-Deleanu pune in fruntea epopeii sale, «poemation eroi-comico-satiric alcatuit in doaosprazece cantece», [iganiada (scrisa in orizontul anului 1800), un interesant Prolog («Sa fie preceput s’alte neamuri a Europei pretul voroavei si dulceata graiurilor bine randuita, adeca ritorica si poesia, cum au intalesu-o elinii si romanii, o ! cati eroi slaviti sa ar ivi dintre varvari / / Luand firul istorii neamului nostru romanesc, de cand sa au asezat in Dacia, cati si mai cati barbati, cu tot feliul de vartuti stralucitori, am cunoaste daara acum, deaca sa ar fi aflat intre romani, din vreme in vreme, barbati care sa fie scris viata lor si cu maestru condeiu, impodobindu-le fapte si inaltandu-i dupa vrednicie, sa ii fie trimis stranepotilor viitori. / / Pentru aceasta, pana la un alt prilej, cand mi se va lovi sa beu din fantana curatelor surori, primeste, iubite cetitoriu, cu buna vointa aceasta izvoditura ! si socoteste cu priinta, aducandu-ti purure aminte ca apa de balta nice odinioara nu este limpede ca de fantana.»); la fiecare „cantecu“ din «[iganiada», exista cate o strofa-prolog (din sase versuri), sau Argumentul: «Pan’ Vlad-Voda pe tigani armeaza, / Asupra lor Urgia-intarata / Pe Satana, ce rau le ureaza, / Intracea, luandus’ de drum pita, / De la Flamanda pleaca voioasa / [iganimea drept catra-Inimoasa.». Si Nicolae Filimon pune in fruntea romanului sau „modern“, Ciocoii vechi si noi (in 1862), un Prolog, unde atrage atentia cititorului asupra tipologiei ciocoiului («Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voieste a se reorganiza, decat a da franele guvernului in manile parvenitilor, meniti din conceptiune a fi slugi si educati intr-un mod cum sa scoata lapte din piatra cu orice pret ! Platon a zis, cu doua mii de ani inainte de a lua noi pana in mana ca sa descriem pe ciocoi, ca un om, ca sa poata deveni cetatean onest, mai intai de toate cata sa fie nascut bine, crescut in frica lui Dumnezeu, si din copilarie pana la maturitate sa traiasca inconjurat de oameni virtuosi si drepti. Ciocoiul este totdauna si in orice tara un om venal, ipocrit, las, orgolios, lacom, brutal pana la barbarie si dotat cu o ambitiune nemarginita, care eclata ca o bomba pe data ce si-a ajuns tinta aspiratiunilor sale»). Si mari romancieri romani din secolul al XX-lea apeleaza la prolog. Alexandru Ivasiuc isi deschide romanul Pasarile (din anul 1970) cu un ultramodern Prolog, unde cititorul este „familiarizat“ cu „starea de spirit“ a protagonistului: «Macar de-ar exista un viitor. Inca foarte cetos, cu o mie de posibilitati, dintre care unele chiar dezastre. Asa ar fi trebuit sa inteleg de la inceput, cand mi-am schimbat planurile, cand am incercat sa fug tocmai de concluzia care se impunea de la sine. () Starea mea de spirit era un amestec de grija pentru acelasi lucru, nedefinit, care urma sa se intample. Peisajul era animat de pulsatia mea interioara.











Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|