Tablouri biblice in opera lui Tudor Arghezii

Tablouri biblice

de Tudor Arghezii

Tudor Arghezii se numara printre poetii modernisti in a caror opera "Jocul si joaca" constituie o dimensiune importanta.

Volume si cicluri intregi din poezie stau sub semnul jocului prin reducerea la un spatiu ludic disponibil copiilor. Universul devine astfel o "lume de jucarie" un spatiu amplu adecvat copiilor.

Ciclul de versuri intitulat "Tablouri biblice" cuprinde o lucrare de cinci poezii "Adam si Eva, Paradisul, Porunca, Pacatul si Pedeapsa" au fost publicate in august in anul 1944 in revista "Fundatiilor regale".

Tudor Arghezii s-a inspirat in redactarea acestor poezii de "Vechiul Testament", poeziile avand o tenta religioasa, autorul dandu-I o nota personala.

Plecand de la aspectele legate de facerea lumii si crearea primilor oameni, poetul realizeaza o imagine a textului biblic, prin conceperea celor doi oameni Adam si Eva.

Poezia transfigureaza artistic aspecte legate de facerea lumii, construirea unui univers de eden rezumandu-se catre final la viata terestra. Divinitatea este reprezentata prin aparitia lui D-zeu, Creatorul omenirii imbracand in poezii semnificatii neobisnuite,

Adam creat din "praf si nitelus scuipat" devine "radacina" lumii, cel care mai tarziu va fi donatorul unei coaste pentru a putea fi creata Eva, pentru ai fi urmat plictisul.

Tema poeziei o reprezinta creatia umanitatii, creatia lasata mostenire in urma pacatului, reprezentata de incalcarea poruncii divine. Textele poetice sunt concepute ca un dialog divinitate si omenire, lirismul subiectiv realizandu-se prin atitudinea poetica transmisa celor doua personaje.

Titlu poeziei are o conotatie religioasa, desemnand prezentareasi descriereaunor intamplari din Vechiul Testament, o acceptie religioasa cuv. Facand trimitere la Vechiul Testament si Noul Testament invataturile lui D-zeu adresate omenirii.

Astfel creatia Argheziana devine o mostenire spirituala adresata urmasilor-cititori.

In prima poezie "Adam si Eva" aflandu-se singuri D-zeu decide sa aiba copii frumisi cinstiti si nevinovati. Primul stramos Adam se dovedeste a fi cam somnoros si cam trandav din pricina aluatului gresit, cel care dormita mereu, aflandu-se singur in gradina Raului. Pentru  infrumuseta ai viata viata D-zeau ii rupe o coasta zamislindu-o astfel pe Eva, acest moment facand parte din actul de creatie divina.

In poezia "porunca" Tudor Arghezii prezintaexistenta fericita pe care prima pereche o duce in Rai. Aici traiul lor nu poate fi decat idilic.

Programul zilnic este facut dupa voia fieecaruia, constrangerile de orce fellipsesc, nimeni nu-I impiedica pe Adam si Eva sa vietuiasca bunului plac, asa ca totul "era de gluma si de joaca".

Eseu: ADN-ul exista in genomul uman Document online: Proiect didactic biologie - transmiterea caracterelor ereditare-teoria cromozomiala a ereditatii

Ada in sinea ei spunea : ' s-a ramolit de tot, ce sunt ochii aia galbeni? O starpitura de vita mare. Nobil am vrut, nobil am.'

Hortensia Papadat-Bengescu il arata evoluand sub influenta bolii inregistrand constiinta iremediabilului, evoluand de la starile de rautate si egoism la indiferenta totala asupra tot ce inseamna viata, contactul cu exteriorul.

Lica Trubadurul: imbogateste galeria tipologica a parvenitului in timpurile moderne. Este o fire boema, cu apucaturi de fante de mahala. Despre el aflam ca era certat cu familia pentru ca nu invatase carte, desi avea neamuri procopsite. Sora lui este Lenora, casatorita cu mosierul Hallipa, dar care il trateaza pe Lica ca pe cainii barbatului ei. Cu un fizic agreabil 'subtirel, sprinten, cu figura placuta, cu ochii vioi de veverita, parul negru din care se lasa o bucla mare pe frunte, cu mainile si picioarele mici si subtiri si dintii albi, marunti, avea aerul unui tangau '. Fire vagabonda, ii placea sa traia

Intr-o zi D-zeu stabileste prin intaile porunci o interdictie: "Adam si Eva nu se pot atinge de roadele pomului, astfel ii asteapta o pedeapsa  crancena si dreapta. Dar tot ce este interzis este placut, marul "plin de must" exercita asupra Evei o irezistibila tentatie.

Textul este hictionar, dialogurile fiind prezente si stabilesc conversatie catre finalul poeziei "D-zeu este prezentat in proportii monumentale incins in curcubeu" comparativ cu prima poezie "Adam si Eva" in care divinitatea se plictiseste singura in stlii.

Din pricina nerespectarii poruncii, prima pereche este izgonita din Ri, urmand a vietui pe pamant, pentru a se bucura de belsugul din gradina Edenului, urmand a-si construi un stil de viata nou. Lucrurile acestea le aflam din Vechiul Testament si pare a fi real.

Imaginanele din poezia "Porunca" este de fapt un referent care apartine realitatii. Omniscenta si omniprezenta lui D-zeu sunt zugravite cu multa migala de catre poet, demonstrandune dreapta judecata la care cei doi sunt supusi. E o forma clara si ideala de a ne indica modalitate prin careminciuna poate fi pedepsit. Faptele par a fi trecute mai usor cu vederea decat minciuna.

In poezia "Porunca", poetul ne infatiseaza consecintele incalcarii cuvantului divin. In joaca lor, Adam si Eva ignora interdictia pusa de D-zeu si sunt prinsi imediat asupra faptului, cand nici nu inghitisera o imbucatura din rodul pomului. La judecata, fiecare isi declina responsabilitatea, si in consecinta pedepsind minciuna. Domnul ii izgoneste din Rai "afara in furtuna" , Eva este responsabila de faptele necugetate, lasandu-se ispitor de sarpe, determinandu-l si pe Adam sa se lase prins in hora minciunii.

Cei doi, nerozi fiind, cad in capcana pacatului. Limbajul personajelor si al poetului reprezinta limbajul popular. Intelesul morolizator al poeziei este sustinut prin interventiiale autorului la inceputul si la sfarsitul poeziilor. Poetul isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile consemnand gesturile si limbajul.

Ciclul de poezii "Tablouri biblice"este o fictiune literara deoarece are ca trsaturi prezentarea unor personaje ce par a nu fi verilice insa reprezentative pentru omenire. In final cum fictiunea se impleteste cu realitatea aducandune in prin-plan facerea lumii.