Revolutia industriala, stiinta, tehnica, economia, societatea

Revolutia industriala, stiinta, tehnica, economia, societatea

Revolutia industriala se poate defini prin trecerea de la o economie orizontala si agricola la una dominata de industrie si masini.

Saltul de la productia manufacturiera la fabrici si uzine a avut la baza inlocuirea fortei musculare a oamenilor si a animalelor cu cea a masinilor. Astfel va creste precizia cu care sunt executate lucrurile si va creste totodata volumul productiei.

Forta motrice a masinii cu abur care a fost inventata de James Watt, a fost intrebuintata mai intai in domeniul minier, iar la inceputul secolului XIX va deveni sursa de energie pentru masinile folosite in industriile: textila, metalurgica si siderurgica, in constructii si transporturi.

Suportul teoretic al acestei dezvoltari sub forma marii productii de fabrica l-a constituit liberalismul economic (liberalism economic= doctrina care promoveaza libera concurenta, libera intreprindere, libera circulatie a marfurilor si a capitalurilor).

Reprezentantii principali ai liberalismului economic au fost: ADAM SMITH si DAVID RICARDO.

De asemenea inventarea locomotivei cu abur (GEORGE STEPHENSON) si aparitia vaporului cu abur (ROBERT FULTON) vor declansa revolutia transporturilor. Caile de comunicatie in special cele feroviare.

Aceasta crestere economica spectaculoasa nu a fost insa lipsita de momente de criza, legate pana la mijlocul secolului al XIX-lea de crizele politice ale epocii.

A doua revolutie industriala s-a declansat in jurul anilor 1880, ca urmare a utilizarii unor noi surse de energie: petrolul, electricitatea gazul natural. Acest lucru va aduce elemente noi: becul electric care a fost inventat de Thomas Edison, motorul electric industrial (SIEMENS) si motorul cu explozie acesta din urma avand aplicatie automobilul (G. DAILMER si K. BENZ).

De asemenea vor aparea primele avioane (Traian Vuia, Aurel Vlaicu). Va fi perfectionat si sistemul de comunicatii fiind inventata telefonia.

Eseu: Letonia - asezare si limite, mediul Natural, potentialul uman, economia Eseu: Viitorul geopolitic al Rusiei

Inventatorul telefonului a fost A. Graham Bell si al radioului G. Marconi. Bicicleta, masina de cusut, colorantii si tesaturile sintetice, cinematograful vor deveni indispensabile vietii de zi cu zi.

Asadar, prima revolutie industriala a avut loc in Anglia. Elementele principale care au contribuit la aceasta, au fost descoperirile stiintifice, marile rezerve de carbuni si de fier, forta de munca abundenta si ieftina, piata interna solida. Din Anglia revolutia industriala se va extinde treptat si prioritar in Europa Nord-vestica.

In Franta, persistenta structurilor economice traditionale, penuria fortei de munca si a consumatorilor, slabiciunea pietei interne au facut ca revolutia sa fie lenta iar adevarata era industriala sa debuteze dupa 1890.

In Germania, epoca industriala a fost rapida si s-a datorat unificarii politico-statale interventiei masive a statului in economie.

La sfarsitul secolului Germania a devenit prima putere economica din Europa.

In Rusia incepand cu anul 1880, cresterea economica generata de revolutia industriala, a fost rapida, dar fara sa cuprinda intregul spatiu economic rus.

In spatiul romanesc, revolutia industriala s-a declansat abia la sfarsitul secolului al XIX-lea.

Industriile alimentara, forestiera, transporturile erau inzestrate cu masini, insa industria textila era abia la inceput. O crestere a prelucrarii produselor a avut-o industria extractiei si a prelucrarii produselor petroliere. Aceasta revolutie s-a concretizat in tara noastra prin aparitia unor intreprinderi cu ridicat potential economic ca: Atelierele CFR, Fabrica Vulcan din Bucuresti, fabricile de postav din Bucuresti, fabricile de hartie din Busteni si Letea, fabricile de zahar din Roman si Marasesti, fabrica de postav din Buhosi, uzinele siderurgice din Hunedoara.

Asadar, urmarile revolutiei industriale, au avut drept consecinte, o crestere economica fara precedent, progresul spectaculos al randamentelor si al productivitatii muncii.