Factorii de risc ai dezvoltarii personalitatii ; comportamentul deviant si delincvent in adolescenta

Studiul Centrului de Cercetare si Inovare in Invatamant al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica ( OCDE) realizat in 1996 defineste copii si tinerii in situatie de risc ca fiind acei copii proveniti din medii defavorizate, reprezentand un procent de 15 - 30 % din copii lotului international ( 17 tari). Termenul de situatie de risc se refera la impactul negativ pe care il are asupra dezvoltarii copiilor, mediul social defavorizant in care ei traiesc. Studiul arata ca lipsa preventiei conduce la manifestari de tip: alcoolism, toxicomanie, delincventa, deteriorari ale sanatatii, graviditate la varsta precoce, somaj, etc. Situatia de risc se refera la esecul integrarii scolare cat si sociale a copilului sau tanarului. Cresterea constanta a delincventei juvenile a atras atentia specialistilor, sociologi, psihologi, asistenti sociali si juristi. Fenomenul a fost pus in seama crizei de personalitate a adolescentei in secolul trecut, pentru ca in contemporaneitate explicatiile de tip biologist sau genetic sa fie din ce in ce mai putin luate in consideratie in fata acestora primand necesitatea cunoasterii nevoilor adolescentilor si a cauzelor psihosociale care fac sa escaladeze delincventa juvenila si necesitatea preventiei in situatiile de risc.

Comportamentul deviant este acel comportament ce se abate de la normele acreditate in cadrul unui sistem social pana la conflict cu valorile culturale. Opus comportamentului conformist, comportamentul deviant are si o semnificatie de inadaptare (P.P.Neveanu, coordonator, 1978). Comportamentul delincvent este comportamentul pentru care minorul poate raspunde penal. Literatura de specialitate se concentreaza asupra depistarii factorilor generatori de delincventa juvenila si pe modalitati de prevenire. Intre factorii de personalitate generatori de delincventa juvenila, P.P. Neveanu enumera: inclinatia catre agresivitate, fie manifesta, fie latenta, instabilitatea emotionala, inadaptarea sociala, duplicitatea conduitei si dezechilibrul existential. Un studiu longitudinal, (the Carolina Longitunidal Study CLS) realizat pe un lot de 695 de copii americani intre 10 si 13 ani a pus in evidenta legatura intre agresiunea violenta si inadaptarea sociala in perioada adolescentei si tineretii. Copii agresivi au tendinta de a fi respinsi si mult timp s-a presupus ca radacinile agresiunii se afla in esecul lor de a stabili legaturi emotionale si sociale. Studiul R.B. Cairns si B.D. Cairns (1994, pag. 315) sugereaza ca problema acestor copii nu se afla in slaba lor abilitate sociala ci in stabilirea unor contacte pe baza acelorasi valori de tip agresiv. Contextul social este de asemenea un factor important in activarea agresivitatii. O corelatie inalta exista si intre abandonul scolar si conduita agresiva. Aceiasi autori arata ca abandonul scolar nu se coreleaza cu popularitatea, sau lipsa acesteia ci mai degraba cu o combinatie de factori in care se include agresivitatea, rezultatele scolare slabe, si statut socio-economic scazut. Cei ce abandoneaza scoala tind sa constituie grupuri atat de baieti cat si de fete. Problemele cu autoritatea tind sa continue si in perioada adulta. Fuga de acasa si vagabondajul desemneaza de asemenea cote inalte ( 22% din subiecti au fugit de acasa pentru macar o noapte).

Delincventa juvenila este in crestere si a devenit un fenomen foarte raspandit in lume.

In Romania pentru perioada 1990 - 1994, un studiu al CSCPT, folosind sursele Inspectoratului general al Politiei de la acea data arata o crestere a infractionalitatii juvenile de la 1893 minori judecati in anul 1990 la 9121 in anul 1994. Cele mai multe fapte savarsite de minori in perioada amintita au fost furtul din avutul particular (4410 cazuri in 1994), furtul din avutul public (565 de cazuri in 1994), viol (63 de cazuri in 1994), omor 72 de cazuri in 1994( studiu relizat de A. Tomescu, Daniela Anton, 1996). In baza dispozitiilor Codului de procedura penala, fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa sau i se poate aplica o pedeapsa. Masurile educative prevazute in Codul penal sunt mustrarea, libertatea supravegheata, internarea intr-un centru de reeducare si internarea intr-un centru medico-educativ (articol 10 Cod penal). Primele doua masuri se executa in libertate iar celelalte sunt cu privare sau restrictive de libertate. Caracterul sanctionar dar preponderent preventiv, are scopul de a indrepta si reeduca minorul. Argumentele invocate pentru crearea acestui regim special de sanctionare au in vedere faptul ca este vorba de persoane in plina dezvoltare, care trebuie sprijinite pentru a se adapta vietii sociale in conditiile normative impuse de aceasta (cf. studiu realizat de A. Tomescu, Daniela Anton, 1996 pag.144). Asa cum se poate constata, cu toate acestea fenomenul de delincventa juvenila in Romania nu este de neglijat iar masurile juridice nu sunt suficiente. Suntem de acord cu autorii studiului ca se impun interventii si programe care sa se axeze, pe integrare sociala si profesionala, educatie pentru viata de familie, integrare post-penala, protectie sociala si programe specifice de preventie in zonele unde gradul de manifestare a fenomenului delincvent a crescut.

Abuzul de substante este un alt factor de risc in perioada adolescentei. Este definit ca fiind consumul de tigari, alcool sau droguri, avand drept consecinta compromiterea starii de sanatate sau producerea de disfunctii comportamentale. Abuzul cronic de substante determina stoparea dezvoltarii psiho-sociale ( Florin Iordachescu, 1998).

Folosirea drogurilor a crescut in tara noastra mai ales in randul adolescentilor si tinerilor. In general baietii consuma mai frecvent droguri decat fetele, exceptand amphetaminele, barbituricele si tranchilizantele pe care fetele le folosesc la fel de mult sau mai mult decat baietii. De asemenea baietii consuma mai mult alcool, in timp ce fetele fumeaza mai mult decat baietii. Institutul de Management al Serviciilor de sanatate mentioneaza ca pe parcursul vietii mai multe de jumatate din elevi au fumat cel putin o data in viata. Romania se situeaza astfel pe locul 26 din 28 de tari chestionate in privinta consumului de tutun, iar maxima de 85% a fost inregistrata in Groenlanda. Procentul elevilor din Romania care au consumat alcool in ultimele 12 luni este de aproape de media pentru aproape toate tarile chestionate, in timp ce procentul celor care au experimentat starea de ebrietate raportat pentru aceeasi perioada este substantial mai scazut cu 30%. Rezultatele cercetarilor aceluiasi institut precizeaza ca in Romania 57% din elevii chestionati consumau tutun la varsta de 16 ani si 10 % droguri. In ceea ce priveste consumul de tranchilizante fara prescriptie medicala proportia este de peste 5% unde trebuie subliniat ca media de folosire a acestor substante este mai mare la baieti decat la fete cu exceptia cocainei unde tinerele se situeaza pe primul loc. Folosirea acestor substante deterioreaza sanatatea ba chiar pun viata consumatorului in pericol. Categoria de varsta predispusa la consumul de droguri este intre 16 si 28 de ani. Statisticile organizatiilor nonguvernamentale care au ca obiect de activitate prevenirea consumului de droguri arata ca in cele mi multe cazuri se sare de la consumul de droguri usoare la heroina si aceasta se datoreaza preturilor " promotionale" practicate sau chiar datorita ofertelor gratuite.

Exemple de droguri utilizate; tutunul, antidepresivele, narcoticele si inhalantele.

Stadiile abuzului de substante dupa dr. Florin Iordachescu sunt urmatoarele: (1998, pag.271)

Dupa Prochaska si DiClemente stadiile consumului de droguri sunt: precontemplare, contemplare, determinare (decizie), actiune, mentinere si recadere.

Cresterea ingrijoratoare a numarului de consumatori de droguri impune crearea unui registru national pentru a se cunoaste dimensiunile acestui fenomen si de asemenea se impune crearea unei retele nationale de tratare specializata a dependentilor.