Hemoragia si hemostaza

Hemoragia si hemostaza

Hemoragia reprezinta scurgerea sangelui in afara sistemului vascular prin una sau mai multe solutii de continuitate ale acestuia.

1. Clasificarea hemoragiilor

Clasificarea hemoragiilor se face dupa mai multe criterii:

a)     Dupa natura vasului lezat, se diferentiaza:

Hemoragia arteriala - sangele are culoarea rosu deschis si tasneste ritmic;

Hemoragia venoasa - sangele are culoarea rosu inchis si se exteriorizeaza sub presiune constanta, fara pulsatii;

Hemoragia capilara - este difuza neavand o sursa anume de sangerare, sangereaza in panza.

Rareori se intalnesc tipuri pure de hemoragie. De cele mai multe ori, hemoragia este mixta, cu predominanta uneia dintre ele.

b)- In functie de sediul sangerarii, se deosebesc:

Hemoragia externa - cand sangele se scurge  in afara printr-o plaga;

Hemoragia interna - cand sangele se acumuleaza intr-o cavitate anatomica in interiorul organismului. Dupa localizarea hemoragiei interne deosebim:

hemotoraxul - acumularea sangelui in cavitatea pleurala;

hemoperitoneul - acumularea sangelui in cavitatea peritoneala;

hemopericardul - acumularea sangelui in cavitatea pericardica.

Hemoragia interna exteriorizata - este o hemoragie interna intr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sangelui la exterior pe cale naturala. In functie de sursa sangerarii, deosebim:

- Epistaxis - hemoragia mucoasei nazale;

- Hemoptizia -hemoragia a carei sursa este la nivelul arborelui respirator.  Sangele este rosu, aerat, spumat, eliminat pe gura prin efort de tuse.

- Hematemeza - eliminarea pe gura, prin varsaturi, de sange amestecat cu chiaguri. Sangerarea isi are sediul in esofagul interior, stomac sau duoden. Cand hemoragia este puternica, sangele este rosu, nealterat, daca insa sangerarea este redusa si sangele stagneaza in stomac,sangerarea are aspect de "zat de cafea".

- Melena - consta in exteriorizarea sangelui acumulat in tubul digestiv ca urmare a unei hemoragii digestive superioare, prin defecatie. Scaunul melenic este negru, lucios, moale, de culoarea pacurei.

- Hemoragia oculta - consta intr-o sangerare digestiva de mica intensitate dar persistenta, ce nu modifica aspectul scaunului, dar care prin eliminarea fierului, produce  in timp anemie.

- Menstre (metroragie) - sangerare de origine uterina, exteriorizata prin vagin, produsa in intervalul dintre doua cicluri menstruale;

- Menoragia - menstruatie excesiv de abundenta si prelungita;

- Hematuria - sangerarea prin mictiune produsa la nivelul aparatului reno-urinar.

Hemoragia intratisulara - in urma careia, prin acumulare locala de sange se produce un hematom.

Referat: Determinarea grasimii din smantana prin metoda acidobutirometrica Referat: Painea - ce paine si in ce cantitate ingrasa?

Dupa cauza generatoare a hemoragiei,se diferentiaza:

Hemoragii traumatice (accidentale sau chirurgicale);

Hemoragii netraumatice, cand sangerarea are loc in absenta unui traumatism (agresiune chimica, tulburari trofice etc.).

Dupa abundenta sangerarii, hemoragiile pot fi:

de mica intensitate (de gravitate mica), cand cantitatea totala de sange care s-a pierdut este mai mica de 500 ml. Clinic: TA100 mmHg; AV100 b/min; Hb10 g%; Ht35%;

de gravitate medie, cand cantitatea de sange este intre 500 si 1500ml; cu tablou clinic evident: 80TA100mmHg; 100AV120b/min; Hb=8-10 g%; Ht 30-35%; apar simptome clinice - astenie, ameteli, chiar senzatii de lipotimie.

de gravitate mare, insotite de soc si colaps circulator, pierderea de sange este continua si depaseste 1500 ml; clinic AV 120 b/min, apoi 160 b/min in faza decompensata, TA80 mm Hg, Hb7 g% , Ht25%, extremitatile sunt reci si transpirate.

Cataclismice, cand ritmul pierderii de sange este rapid (din vase mari), colaps vascular care conduce la coma.

Simptomatologia pacientilor cu hemoragie depinde de:

cantitatea de sange pierduta;

ritmul sangerarii;

continuarea sau oprirea sangerarii;

conditia biologica a bolnavului;

nivelul anterior al hemoglobinei (Hb) si al hematocritului (Ht).

O sangerare de mica intensitate nu are repercursiuni importante. Hemoragiile medii si grave sunt insotite insa de tulburari din partea intregului organism, pacientul acuzand: astenie marcanta, ameteli, lipotimie la trecerea in ortostatism, tulburari de vedere si echilibru, stare de agitatie si anxietate datorita lipsei de oxigen a creierului.

Se constata paloarea accentuata a tegumentelor si mucoaselor, transpiratii reci, polipnee, tahicardie, tensiunea arteriala are tendinta de scadere, sete intensa, limba uscata, diureza in cantitate mica (oligurie).

2. Clasificarea hemostazelor

Hemostaza reprezinta oprirea spontana sau terapeutica a hemoragiei.

Hemostaza spontana se realizeaza prin mijloace proprii ale organismului. Aceasta este posibil insa numai pentru vase mici (capilare, venule, arteriole). Procesul se desfasoara in trei faze succesive:

o       Faza vasculara in care la nivelul vasului lezat se produce o vasoconstrictie;

o       Faza endotelio-trombocitara in care la nivelul endoteliului vascular lezat se aglomereaza trombocite care vor cauta sa inchida bresa din vasul lezat formand un chiag provizoriu, care in timp determina o retea de fibrina ce conduce la un chiag definitiv si reparare endoteliala;

o       Faza de coagulare propriuzisa cand prin vasul de sange lezat continua curgerea sangelui fara extravazare, vasospasmul revine la normal.

Hemostaza terapeutica (chirurgicala) poate fi provizorie sau definitiva

a)     Hemostaza provizorie constituie manevra de urgenta facuta in scopul opririi temporare a hemoragiei. Modalitati de realizare a acesteia:

pozitionarea pacientului in functie de sangerare;

compresie digitala a vasului lezat, pe un plan osos (cu tampon, compresa);

compresie circulara deasupra sau dedesubtul zonei lezate (cu garou sau cu mijloace improvizate - curea, craveta). Intermitent, la 15-30 minute, acesta trebuie slabit cateva minute pentru a permite irigarea tesuturilor. Nu se va aplica pe o durata mai mare de doua ore, deoarece exista riscul de aparitie a socului de degarotare.

b)- Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea lumenului vascular, ligaturarea vasului sau sutura plagii vasculare si se poate realiza prin:

- electrocauterizare, o metoda larg utilizata;

- forcipresura (strivirea), se realizeaza cu pensa. Este o metoda des folosita la hemostaza parietala;

- tamponare, aplicata pentru plagi sau cavitati mai mici in care se introduc mese sterile imbibate cu apa oxigenata, care se indeparteaza dupa 24 ore;

- ligatura vasului, mijlocul cel mai eficient si mai sigur de hemostaza;

- sutura vasculara, indicata pentru vasele de calibru mediu si mare. Se realizeaza prin coaserea orificiului produs in vas;

- capitonajul, metoda consta in apropierea stransa a buzelor plagii prin cateva fire de catgut;

- embolizarea selectiva a vasului lezat. Este o tehnica laborioasa, ce presupune cateterism arterial.