Pregatirea bolnavilor in vederea interventiilor chirurgicale

Pentru pregatirea bolnavilor in vederea interventiilor chirurgicale asistenta medicala este cea care are sarcina importanta prin colaborare cu medicul curant. Desigur examenul preoperator si preanestezic il va efectua medicul, dar asistenta medicala are urmatoarele atributii:

acorda ajutor medicului si bolnavului in timpul examinarii clinice,

degreveaza bolnavul de o parte din eforturile fizice

previne o serie de suferinte fizice inutile

creaza un climat favorabil intre bolnav si medic

ajuta medicul la explorarea tuturor regiunilor organismului

Ajutorul asistentei medicale la pregatirea si examinarea bolnavilor in pregatirea preoperatorie este indispensabila si in cazul bolnavilor in stare agravata: bolnavi astenici, adinamici, somnolenti, inconstienti, imobilizati, precum si la toti bolnavii care necesita interventie chirurgicala.

Sarciniile asistentei medicale in pregatirea bolnavului pentru interventii chirurgicale sunt:

1. Pregatirea psihica a bolnavului
2. Pregatirea bolnavului pentru examinarea clinica
3. Verificarea si pregatirea instrumentarului necesar
4. Dezbracarea si igienizarea bolnavului
5. Izolarea bolnavului de traumatisme si raceala
6. Regimul igieno-dietetic
7. Administrarea medicatiei prescrisa de medic
8. Clisma evacuatorie
9. Asigurarea regimului de somn si odihna
10. Reechilibrarea hidroelectrolitica si hematica
11. Sondaje si spalaturi
12. Pregatirea foii de observatie a bolnavului si rezultatele examenelor paraclinice
13. Asigurarea abordului venos periferic sau central

1. Pregatirea psihica a bolnavului - are rol de a reduce stresul psihic in fata interventiei chirurgicale. Atitudinea asistentei medicale fata de bolnav trebuie sa reflecte dorinta permanenta de a-l ajuta, crearea climatului favorabil, atitudine apropiata care constituie factori importanti ai unei bune pregatiri psihice. Asistenta medicala trebuie sa lamureasca bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinarilor cautand sa reduca la minimum durerile care eventual vor fi provocate prin unele manopere simple ca : palparea abdomenului dureros, efectuarea clismei, recoltarea analizelor medicale, etc. Bolnavul nu va fi niciodata indus in eroare, deoarece astfel isi va pierde increderea in personalul medical. In cazul castigarii increderii in asistenta medicala si in medic, el va trece mai usor peste interventia chirurgicala, va castiga increderea care ii este insuflata de personalul medical, va trece mai usor peste suferinta  si isi va oferi cooperarea lui activa in reusita actului operator. Nu trebuie neglijat nici simtul pudorii, de aceea asistenta medicala va izola patul bolnavului, in special la prima internare in spital, despartindu-l cu un paravan de celelalte paturi ceea ce linisteste multi bolnavi.
2. Pregatirea bolnavilor pentru examinarea clinica - asistenta medicala va avea grija ca inaintea inceperii examinarii clinice a bolnavului, el sa isi goleasca vezica urinara, pentru ca globul vezical sa nu il induca in eroare pe medicul examinator. Examinarea se incepe prin luarea anamnezei. In acest timp bolnavul va sta in pozitia cea mai comoda pentru el. In schimb la examenul obiectiv el trebuie adus intotdeauna in pozitiile cele mai adecvate observatiei. Astfel inspectia generala se va face punand bolnavul in decubit dorsal, iar la nevoie asistenta va ajuta bolnavul sa se intoarca in pozitie ventrala pentru a putea fi observate si tegumentele de pe fata posterioara a corpului.

Examinarea capului, gatului si a cavitatii bucale se poate face in decubit dorsal sau in pozitie sezand. Pentru examenul mucoasei cavitatii bucale, limbii, faringelui si amigdalelor, bolnavul va flecta capul inapoi fiind sprijinit de asistenta medicala. Daca va fi nevoie asistenta medicala va asigura si iluminarea cavitatii examinate cu ajutorul unei lanterne electrice si asezata la stanga medicului sau daca acesta examineaza cu oglinda frontala, atunci inapoia si la stanga bolnavului la inaltimea urechilor lui.

Examinarea organelor toracice la bolnavul grav se va incepe in decubit dorsal. Dupa terminarea fetelor anterioare si laterale ale toracelui examinarea se va continua in pozitie sezand. Bolnavul se va ridica din decubit dorsal singur sau cu ajutorul asistentei care se va aseza pe marginea patului fata in fata cu bolnavul si il va sprijini din regiunea omoplatilor cu ambele maini, ridicandu-l in pozitie sezand. La nevoie el va sprijini capul pe umarul asistentei. Odata ridicat, aisitenta coboara mainile din regiunea omoplatilor pe treimea superioara a bratelor, tinand bine bolnavul si eliberand prin aceasta suprafata toracelui pentru examinarile medicale. In cazuri foarte grave, bolnavul va fi ridicat in pozitie sezand impreuna cu pernele sub care asistenta introduce, de o parte si de alta ambele maini. In nici un caz nu se admite ca bolnavul sa fie ridicat tragandu-l de una sau de ambele maini. In cazuri extreme cum ar fi hemoragia interna, infarct miocardic, pericol de embolii, etc. se va renunta la examinarea fetei posterioare a toracelui si a regiunii renale. In acest caz medicul va examina numai fata anterioara si fetele anterioare ale toracelui, bolnavul stand in decubit dorsal cu o perna sub cap. La femei grase cu glande mamare ptozate, ridicarea sanilor se va face cu ajutorul unui prosop curat. In cursul examinarii, asistenta va veghea ca bolnavul sa intoarca capul lateral, pentru a nu respira in fata ei sau a medicului examinator. Bolnavilor tuberculosi cu leziuni deschise in timpul examinarii li se va pune o masca la gura si nas.

Examinarea organelor toracice se completeaza cu masurarea tensiunii arteriale, a pulsului periferic si central, a saturatiei de oxigen si a numarului respiratiilor pe minut.

Examinarea organelor abdominale se face in decubit dorsal cu bratele intinse si relaxate de-a lungul corpului si membrele inferioare indoite din genunchi pentru a relaxa musculatura abdominala. Pentru examinare se va ruga bolnavul sa nu incoarde muschii peretilor abdominali, pentru a permite medicului palparea organelor intrabdominale. Pentru delimitarea matitatii ficatului si a splinei asistenta va intoarce bolnavul la cererarea medicului in decubit lateral stang, respectiv drept, aducand in acelasi timp mina la ceafa.

Examinarea sistemului nervos, va cere asistentei sa sustraga la nevoie atentia bolnavului de la incercarile medicului de punere in evidenta a reflexelor osteotendinoase. Asistenta medicala va ajuta bolnavul sa aduca membrele in pozitia adecvata luarii reflexelor. Pentru punerea in evidenta a echilibrului si motricitatii membrelor, ea va ajuta bolnavul sa se ridice din pat si il va sprijini in timpul miscarilor pe care medicul i le va cere.

Pentru tactul rectal asistenta medicala va culca bolnavul in decubit lateral stang cu coapsele flectate pe abdomen, sau, daca starea generala a bolnavului o permite, in pozitie genu - pectorala. Serveste medicul cu manusi sterile, il ajuta la dezbracarea acestuia, lubrefiaza cu vaselina degetul cu care face tactul si solicita bolnavul sa isi relaxeze musculatura anala respirand profund in cursul examinarii. In acest timp bolnavul va fi acoperit cu o invelitoare de flanela, lasand libere numai partile strict necesare pentru examinare.

Pentru examenul ginecologic, bolnava va fi culcata in pozitie ginecologica in decubit dorsal, cu genunchii indoiti si coapsele indepartate. Pentru aceasta examinare se foloseste masa ginecologica de examinare, dar se poate face si la patul bolnavei. Examenul ginecologic trebuie precedat de golirea vezicii urinare si a rectului fie spontan, fie prin sondaj sau clisma. Bolnava se acopera cu invelitoarea de flanela, lasand libere numai organele genitale externe si abdomenul. Asistenta medicala ajuta medicul la imbracarea manusilor sterile de cauciuc si solicita bolnava sa isi relaxeze musculature peretilor abdominali prin respiratie profunda. Dupa efectuarea examenului digital, medicul va cere la nevoie valvele vaginale, cu care va indeparta peretii vaginali in vederea crearii vizibilitatii catre colul uterin si fundurile de sac ale vaginului. Asistenta va prelua valvele vaginale fixandu-le in pozitia ceruta, pana ce medicul va cerceta cu ajutorul tampoanelor si oglinzilor peretii vaginali, colul uterin si fundurile de sac ale vaginului. Dupa terminarea examinarii asistenta va ajuta la indepartarea manusilor de cauciuc de pe mana medicului.

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

3. Verificarea si pregatirea intrumentarului medical - asistenta medicala pregateste tot instrumentarul pe care il foloseste medicul pentru examinarea bolnavului atat pentru medicul chirurg cat si pentru medicul anestezist. Acestea sunt :

stetoscopul si tensiometre

monitorul care masoara parametrii vitali (electrocardiograma, saturatia de oxygen, pulsul, respiratiile)

spatule linguale sterile

oglinda frontala

manusi sterile

sonde gastrice

sonde vezicale

ciocanul de reflexe

ace si ecteziometre (pentru cercetarea pielii)

lanterna electrica pentru examinarea reflexului pupilar si cerectarea cavitatilor accesibile

termometru

creion dermatograf pentru notarea pe piele a limitelor anumitor organe, produse patologice sau pentru delimitarea campurilor destinate operatiei

o panglica

metru pentru masurarea circumferintei abdomenului in caz de ascita, a extremitatilor in caz de edeme, diferite segmente ale corpului, etc.

instrumente speciale in functie de natura examinarii si de recomandarile examinatorului (valve vaginale, specul nazal, etc.)

medii de cultura

lame de sticla

ansa de examinare

doua prosoape curate sau prosoape de unica folosinta

sapun lichid

solutii dezinfectante

ace, seringi de diferite marimi , ace pentru punctii

eprubete pentru recoltari

branule, flexule

recipiente sterile pentru recoltari de produse fiziologice si patologice

aparatura medicala specifica

4. Dezbracarea si igienizarea bolnavului - in situatia in care interventia   chirurgicala este programata asistenta medicala va pregati bolnavul inainte cu 12 sau 24 de ore. Din punct de vedere al igienizarii in cazul in care bolnavul este deplasabil va fi condus la baie pentru a-si efectua igienizarea prin efectuarea unui dus complet (cap, trunchi, membre, orificii). Bolnavii cardiaci vor fi asistati in baie de catre asistentul medical, eventual vor fi asezati pe un scaun si spalati cu dusul. Baia nu va depasi 15 minute. Dupa spalare bolnavul va fi imbracat intr-o pijama curata adecvata sexului (din doua piese sau camasa). Dupa baie bolnavului i se vor scurta unghiile daca este cazul, stergerea lacului de pe unghii daca exista. Persoanele feminine care au in obisnuita sa se cosmetizeze vor fi sfatuite sa nu se fardeze, rimeleze, rujeze in ziua interventiei chirurgicale. Dupa igienizarea bolnavului regiunea unde urmeaza sa se desfasoare interventia chirurgicala va fi dezinfectata cu betadina si izolata cu un camp steril care va fi aplicat local.
5. Izolarea bolnavului de traumatisme si raceala - toate manevrele care se fac asupra bolnavului in pregatirea preoperatorie se vor face cu mult profesionalism si cu blandete pentru a nu traumatiza bolnavul nici fizic nici psihic. Asistenta medicala va trebui sa cunoasca perfect manoperele pe care le efectueaza si pe care trebuie sa le execute cu multa blandete si rabdare. Ajutorul acordat de asistenta in cursul manoperelor efectuate trebuie sa fereasca bolnavul de traumatisme si oboseala. Executarea unor examene nesistematice, care cer bolnavului repetate eforturi pentru asezarea si ridicarea din pat, utilizarea fortelor sale fizice peste masura, neglijarea sprijinirii bolnavului in pozitiile necesare cerute de reusita a examenului, obosesc bolnavul repede putand provoca si o agravare a bolii sale. Atat examinarile bolnavului, cat si toate actele medicale se vor face in saloane  incalzite la temperatura corespunzatoare, cu gheamurile inchise. Se va evita circulatia in timpul cand bolnavul este dezbracat mai ales daca coridoarele nu sunt incalzite sau temperatura aerului din salon este mai rece. In aceste situatii bolnavul va fi acoperit cu o flanela lasand descoperite numai partile din corp care sunt examinate. Dupa pregatirea preoperatorie bolnavul va fi asezat intr-un pat comfortabil, curat, pentru odihna.
6. Regimul igieno-dietetic - bolnavul care urmeaza a fi operat are nevoie de pauza alimentara cu 6-12 ore inainte de interventia chirurgicala, in cazul interventiilor chirurgicale programate. In situatii de urgenta imediata se va trece la un sondaj gastric daca bolnavul a ingerat alimente solide cu 1-2 ore inainte sau la provocarea varsaturii. In ultimele 24 de ore se va trece la un regim de crutare fara alimente bogate in celuloza si se va institui un regim usor cu lichide, sucuri de fructe, iar cu 6-8 ore inaintea interventiei chirurgicale se va trece la o pauza totala de alimente si lichide.
7. Administrarea medicatiei prescrisa de medic- sedarea bolnavului are o mare importanta. In fata actului operator orice persoana constienta are mari emotii, teama de durere, de diagnostic, de perspicacitatea echipei operatorii si de perioada postoperatorie. Asistenta medicala administreaza medicatia sedativa prescrisa de medic si urmareste starea bolnavului. In caz ca acesta este nelinistit sau asupra lui planeaza teama, ea va anunta medical pentru completarea tratamentului. Pe langa afectiunea de baza pentru care vine bolnavul sa se opereze unii bolnavi mai prezinta si afectiuni asociate pentru care ei sunt in tratament de specialitate de un timp mai indelungat. In aceasta situatie medicul curant este cel care verifica tratamentul si decide daca este compatibil cu medicatia din timpul actului operator. Alta categorie de bolnavi dupa ce medicul curant ii consulta, dupa examenul obiectiv si paraclinic descopera noi afectiuni, acesta solicita consult de specialitate in vederea interventiei chirurgicale.
8. Clisma evacuatorie - este efectuata de catre asistenta medicala la indicatia medicului, sau pregateste intestinul in cazul interventiilor chirurgicale pe tubul digestiv. Modalitatea de efectuarea si tehnica propriu-zisa a fost descrisa la capitolul sondaje si spalaturi.
9. Asigurarea regimului de somn inaintea interventiilor programate - o conditie esentiala pentru reusita actului operator este ca bolnavul sa aibe in cazul interventiilor programate un somn linistitor, care trebuie asigurat prin conditiile pe care asistenta medicala i le creaza in salonul in care este internat bolnavul. In acest sens ultimul tratament al bolnavului i se va face cu 6 ore inainte de interventia chirurgicala, in salon se va asigura un climat linistit, si nu se va conturba bolnavul prin efectuarea tratamentului la altii bolnavi. In caz de insomnie asistenta va anunta medicul care ii va administra bolnavului un sedativ.
10. Reechilibrarea hidroelectrolitica si hematica - in preoperator bolnavului trebuie sa i se asigure un echilibru hidroelectrolitic. Se va face bilantul hidric si electrolitic, conform ionogramei prestabilite. In caz de deficit hidric si electrolitic bolnavul va fi reechilibrat cu solutii cristaloide si/sau macromoleculare la indicatia medicului. La bolnavii anemici se va face transfuzie sanguina cu sange izogrup izoRh in functie de hemoglobina si hematocritul existent, in asa fel incat bolnavul sa prezinte o valoare de minim 11g/l. In situatiile in care se preconizeaza o interventie chirurgicala cu risc de sangerare se vor pregati la indicatia medicului cateva unitati de sange izogrup izoRh.
11. Sondaje si spalaturi - exista unele afectiuni (ocluzia intestinala, stenoza pilorica, s.a) care necesita in preoperator sondaj gastric pentru a preantampina varsatura in timpul actului operator si pentru a evita pneumonia de aspiratie. La alti bolnavi pentru interventie chirurgicala este nevoie sa se monteze sonda vezicala (in afectiunile pe abdomenul inferior) pentru monitorizarea si controlul diurezei. Tehnica este descrisa la capitolul sondaje si spalaturi.
12. Pregatirea foii de observatie a bolnavului si rezultatele examenelor paraclinice - la examinarea preoperatorie asistenta medicala are obligatia sa puna la dispozitia medicului foaia de observatie clinica a bolnavului care trebuie sa fie completata cu datele generale ale  bolnavului, diagnostice, examenul obiectiv, examene paraclinice, temperatura si parametrii vitali. Orice procedura sau manopera medicala trebuie sa fie consemnata in foaia clinica de observatie a bolnavului si nu se permite desfasurarea actului operator fara integritatea foii de observatie.
13. Asigurarea abordului venos periferic sau central - orice interventie chirurgicala nu se poate desfasura fara prezenta liniei venoase care asigura introducerea solutiilor si a medicatiei corespunzatoare interventiei chirurgicale. In situatia in care bolnavul este echilibrat hidroelectrolitic si situatia venelor periferice este buna, iar actul operator se presupune a fi de durata scurta, se pot folosi venele periferice abordate printr-o flexula cu dimensiunea indicata de medic. In situatii in care interventia chirurgicala se presupune a fi mai laborioasa, iar abordul chirurgical mai dificil, bolnavul fiind decompensat si cu un risc anestezico chirurgical mai mare, este nevoie de abord venos central pe vena subclavie sau jugulara interna, manopera pe care o va efectua medicul. Exista situatii in care abordul venos poate sa fie complex atat pe vene periferice cat si pe vena centrala, in acest caz medicul anestezist va decide care va fi abordul venos necesar.