Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Tumorile



Tumorile


Tumorile


Cuvantul „tumora„ este derivat din latinescul “tumor” care inseamna umflatura.


1. Clasificarea tumorilor


Dupa caracterul biologic (al evolutiei), se disting:

tumori benigne la care multiplicarea de celule isi pastreaza capacitatea de diferentiere, tesuturile sunt de acelasi tip. Se caracterizeaza prin crestere lenta, evolutie locala, fara invazie in structurile vecine sau la distanta; de regula sunt bine delimitate, usurand exereza chirurgicala.

tumori maligne la care multiplicarea celulelor transformate malign se realizeaza mult mai rapid si isi pierd caracteristicile celulelor de unde au provenit, au prognostic grav prin invazie in structurile vecine si la distanta (metastazare), au evolutie rapida, limitele tumotii sunt imprecise, necesita exereze chirurgicale largi si adesea recidiveaza.

Dupa gradul de diferentiere sunt:

- tumori maligne bine diferentiate, care nu prea raspund bine la chimio-terapie dar pot fi operate;

- tumori maligne mediu diferentiate;

- tumori maligne slab diferentiate;

- tumori maligne nediferentiate, care sunt cele mai agresive.


Dupa criteriul histologic diferentierea se face in functie de tesutul de origine in:

Tumori epiteliale,benigne sau maligne, isi au originea in stratul pavimentos al tegumentului, epiteliului mucoaselor si glandelor cu secretie exo sau endocrina.

a)     Tumorile benigne:

adenoame, se dezvolta in epiteliile glandulare (tiroidian, mamar, hipofizar, prostatic), sunt bine definite, cu capsula proprie;

polipi, se dezvolta in mucoase, au suprafata neteda si aspect de deget

papiloamele se dezvolta in epiteliul pavimentos si tranzitional, au aspect vegetant, neregulat, cu baza larga de implantare.

b)     Tumorile maligne:

- adenocarcinoame se dezvolta in epiteliile glandulare (glanda mamara, tiroida, stomac, colon, rect, pancreas, arborele bronsic);

- carcinoame se dezvolta in epiteliul pavimentos al tegumentului.

2. Tumori ale tesutului conjuctiv:

a) Tumori benigne:

- fibromul, este bine delimitat si incapsulat, de culoare albicioasa sau roza, poate ajunge la dimensiuni importante (20cm. diametru), consistenta este dura;

- lipomul, este localizata cel mai frecvent in tesutul celular subcutanat, bine delimitat, se extirpa chirurgical fara dificultate;

- condromul se dezvolta in tesutul cartilaginos, se intalneste mai ales la oasele mici (falange, metacarpiene), consistenta dura, produce adesea dereglari functionale;

- osteomul se compune din tesut osos compact sau spongios.

b) Tumori maligne (sarcoame):

- fibrosarcomul, o tumora maligna a tesutului conjuctiv propriu-zis;

- liposarcomul, o tumora maligna a tesutului adipos;

- condrosarcomul, provenit din tesutul cartilaginos;

- osteosarcomul, provenit din tesutul osos.


Din derivatele mezenchimale ale tesutului conjunctiv, pot lua nastere o mare varietate de tumori benigne si maligne:

-in tesutul muscular neted: leiomiom (benign) si leiomiosarcom (malign);

- in tesutul muscular striat: rabdomiom (benign) si rabdomiosarcom (malign);

- in tesutul vascular: angiom (benign) si angiosarcom (malign);

- in tesutul mezotelial: mezoteliom (benign) si mezoteliosarcom (malign);

- in tesutul limfoid; limfom (benign) si limfosarcom, reticulosarcom (malign).

3. Tumorile tesutului nervos:

a) Tumori benigne: gliomul, ependimomul, meningiomul, simpatomul, neurofibromul;

b) Tumori maligne: glioblastrom, meningioblastrom, neuroblastrom – sunt relativ mai rare si se dezvolta cu predilectie in sistemul nervos simpatic.

4.Tumorile tesutului pigmentar:

a) Tumori benigne: nevul pigmentar

b) Tumori maligne: melanomul malign – unul din neoplasmele cele mai agresive, cu evolutie rapida si mare putere de metastazare.

5. Tumori embrionare sunt tumori a caror structura se aseamana cu a tesuturilor embrionare. Numele lor se formeaza din denumirea tesuturilor de baza la care se .adauga terminatia “blastrom”, de exemplu: nefroblastrom, hepato-blastrom


2. Caractere de malignitate


Celula maligna provine dinr-o celula normala care si-a pierdut capacitatea de control al proliferarii. Dupa transformarea maligna, celulele prolifereaza excesiv si anarhic, scapate de sub influenta factorilor care controleaza diviziunea si multiplicarea normala. De aceea, tumora se comporta ca un tesut autonom fata de organismul gazda. Sistemul imunitar elimina si distruge astfel de celule, totusi in anumite conditii celulele degenerate nu pot fi eliminate, dand nastere la tumori maligne. Cracteristicile lor:

- sunt slab diferentiate sau nediferentiate, avand o structura histologica putin asemanatoare cu a tesutului de origine;

- au viteza de crestere (proliferare) rapida. Sistemul imunitar are capacitatea de a declara celule maligne “non self”(straine), insa cand sistemul imunitar este depasit, apare neoplazia. Majoritatea cancerelor au un timp de dublare cuprins intre 20 si 100 zile;

- au crestere si extensie locala de tip infiltrativ, fara o limita de demarcatie;

- vascularizatia este foarte bine reprezentata deoarece organismul cauta sa trimita in zona mai multi factori de aparare;

- din punct de vedere histologic, celula maligna are dimensiuni si forme diferite, numar de mitoze mult mai mare si mai atipice (au o morfologie aberanta a nucleilor si a nucleolilor) si se inverseaza raportul nucleu-citoplasma;

- au capacitatea de a infiltra tesuturile din jur si a disemina la distanta de focarul tumoral primar, luand astfel nastere metastazle.

Caile de metastazare:

a) extensie directa a celulelor maligne prin migratia in spatiile adiacente tumorii;

b) pe cale limfatica, mai greoi datorita ganglionilor care sunt un filtru in calea celulelor tumorale;

c) pe cale vasculara (venoasa);

d) prin implantare intralumenala (tubul digestiv), prin implantare in cavitatile seroase (peritoneu), sau in cursul manevrelor chirurgicale

Observatiile clinice arata ca in general carcinoamele metastazeaza pe cale limfatica, iar sarcoamele pe cale hematogena.


3. Diagnosticul tumorilor maligne


De cele mai multe ori evolutia neoplasmului ramane nesimptomatica o buna perioada de timp. Uneori, singura manifestare clinica va fi prezenta formatiunii tumorale, accesibila palparii. Alteori simptomele de debut sunt produse de dezvoltarea metastazelor, neoplasmul primar ramanand in continuare “mut” din punct de vedere clinic. In general, cand o tumora maligna se exprima simptomatologic, procesul neoplazic se afla de cele mai multe ori intr-un stadiu avansat si de multe ori cu metastaze la distanta. Tratamentul aplicat in aceasta faza are o eficienta redusa. Din aceste motive, este deosebit de importanta depistarea neoplasmului in fazele precoce, cand un tratament corect poate conduce la reale sanse de vindecare.

Depistarea precoce prin ‘metode de screening”, in scopul decelarii timpurii a bolii se foloseste pentru diagnosticarea: cancerului de col uterin, cancerului la san, neoplasmului de prostata, neoplasmului bronho-pulmonar.

Simptomele generale sunt nespecifice si evolueaza insidios, nu atrag atentia in mod deosebit. Ele sunt reprezentate in principal de : astenie fizica si psihica, lipsa poftei de mancare (uneori selectiva pentru carne, paine sau grasimi), paloare a tegumentelor si mucoaselor, anemie, scadere ponderala importanta.

Sindromele paraneoplazice sunt simptoame nelegate de evolutia locala a tumorii, dar sunt legate de substantele secretate de tumoare. Dintre cele mai frecvente manifestari paraneoplazice se mentioneaza:

- tromboflebita migratorie datorata neoplasmului genital, mamar, pulmonar sau pancreatic;

- sindromul carcinoid (crize de vasodilatatie periferica, diaree, dispnee astmatiforma) datorat tumorilor carcinoide;

- hipercalcemia datorata cancerului renal sau pulmonar, care consta in hipersecretia de aldosteron ce scoate calciu din os si-l trimite in circuitul sangvin;

- manifestari cutanate la distanta de tumora, datorate unor secretii de substante hormonale care produc eruptii tegumentare.

Semnele locale produse de tumorile maligne sunt variate, dar in majoritatea cazurilor sunt tardive, aparitia lor tradand o extensie si o infiltrare neoplazica loco-regionala apreciabila, acestea pot fi o expresie a infiltrarii maligne a plexurilor nervoase si a nervilor adiacenti si avand ca efect durere, parestezii, pareze, paralizii.

Unele neoplasme, prin localizarea lor, sunt usor accesibile inspectiei si palparii  astfel este cazul cancerului tegumentar, tiroidian, mamar sau genital.

Alte semne pot fi sangerarea si suprainfectarea leziunii maligne. Majoritatea neoplasmelor digestive se exprima prin melena sau hemoragii oculte generatoare de anemie uneori severa.

Alteori, simptomatologia clinica este dominata de prezenta metastazelor, astfel: adenopatia subclaviculara poate fi semnul unui cancer gastric; metastazele hepatice (manifestate prin hepatomegalie dura, nodulara, sindrom icteric si insuficienta hepatica) pot fi observate in cancerele digestive; ascita (manifestata prin balonare, tulburari dispeptice, matitate pe flancuri) poate aparea in cazul unei adenopatii gigantice.

In stabilirea diagnosticului, de importanta capitala sunt explorarile paraclinice si analizele de laborator: hemoglobina completa, analizele biochimice sangvine, sumarul de urina, radiografia pulmonara. Pentru stabilirea stadiului evolutiv al neoplasmului se practica o serie de explorari specifice cum ar fi: fibroscopia digestiva sau bronsica completata cu prelevare de material biopsic tumoral, ecografia abdominala, tomografia computerizata, RMN-ul, scintigrafia osoasa.

Stabilirea diagnosticului histologic de malignitate este obligatoriu inaintea inceperii oricarei terapii anticanceroase.

Recoltarea materialului ce urmeaza a fi supus examenului anatomopatologic se face prin:

- punctie-biopsie a tumorii cu un ac lung prin care se aspira un mic fragment;

- biopsie prin foraj sau incizionala ce preleveaza un fragment tumoral mai mare;

- biopsie chirurgicala extemporanee ce presupune extirparea totala a tumorii, urmata de examinare histopatologica.


4. Conduita si principii de tratament


Tratamentul bolii canceroase este complex si trebuie individualizat in functie de localizarea procesului malign, gradul de extindere, forma clinica evolutiva si terenul biologic al bolnavului.

Stabilirea precoce a diagnosticului de neoplasm constituie o conditie esentiala pentru eficienta terapiei.Pentru stabilirea strategiei complexe de tratament se va tine seama de stadiul evolutiv al neoplasmului exprimat prin sistemul de stadializare T.N.M., cat si de tipul histologic al leziunii maligne.

Stadializarea T.N.M. a cancerelor ia in considerare trei parametri:

o       Caracterele tumorii primare T (dimensiuni si raporturi cu structuri adiacente);

o       Starea ganglionilor limfatici N (interesati sau nu prin diseminare);

o       Prezenta eventuala a metastazelor M la distanta.

In tratamentul neoplasmelor se utilizeaza o gama larga de mijloace terapeutice: chirurgia, iradierea, chimioterapia, hormonoterapia si imunoterapia. Dintre acestea,, singurele care au efect de radicalitate, sunt interventiile chirurgicale si procedurile de iradiere.

1. In chirurgia cancerelor, trebuie sa se urmareasca indepartarea in totalitate a leziunii primare cu extensiile ei, impreuna cu ariile ganglionare locoregionale. Acest lucru se poate face in fazele incipiente de evolutie. In fazele avansate, interventia chirurgicala are doar un scop paleativ pentru depasirea unor complicatii evolutive (hemoragie, ocluzie, supuratii, dureri intense).

2. Radioterapia are ca obiectiv sterilizarea oncologica a tumorii primare si a extinderilor ei regionale. Radioterapia se foloseste deseori in asociere cu tratamentul chirurgical, rezultand o rata crescuta de vindecare a cancerelor localizate. De asemenea, iradierea castiga teren in raport cu chirurgia in stadiile avansate III si IV.

3. Chimioterapia castiga teren in tratamentul antineoplazic, folosind in prezent patru grupe de citostatice (agenti alchilanti, antimetaboliti, alcaloizi din Vinca si antibiotice). Tratamentul cu citostatice nu are intentia de radicalitate oncologica, el este o solutie terapeutica adjuvanta, asociata tratamentului chirurgical paleativ din stadiile avansate ale bolii. Este de preferat polichimioterapia, adica utilizarea unor combinatii de citostatice, deoarece astfel se pot utiliza doze mai mici care reduc astfel riscul de reactii adverse si amelioreaza rezultatele terapeutice. Acest tratament se efectuiaza in cure intermitente sub un control strict medical, deorece pot produce anemie, leucopenie s.a.

4.Hormonoterapia se aplica anumitor forme de neoplasm (mamar, prostatic), de exemplu in cancerul de san se produce o inhibitie ovariana prin administrare de Tamoxifen, ovarectomie bilaterala sau sterilizare prin iradiere ovariana iar in cancerul de prostata se foloseste terapia estrogenica si inhibitia hormonilor androgeni. Hormonoterapia este si ea o metoda complementara, fara intentie de radicalitate.

5. Imunoterapia este o metoda paleativa de tratament, adresata cazurilor avansate, cu metastaze prezente. Imunoterapia activa consta in folosirea de vaccinuri preparate din structuri antigenice provenite din celulele neoplazice. Imunoterapia pasiva foloseste serul antitumoral, interferonul sau extracte de limfocite sensibilizate. Imunoterapia nespecifica se bazeaza pe stimularea sistemului de imunitate al organismului.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2020 - Toate drepturile rezervate -|

Medicina



Farmacologie

Esee pe aceeasi tema


Veninul de albine in produse de baza
Insuficienta renala acuta
Antibiotice - definitie, farmacocinetica, farmacodinamie, utilizarea clinica a antibioticelor
Principalii germeni patogeni sl antibioticele sl chimioterapicele care actioneaza asupra lor
Evolutia bolilor transmisibile prevenibile prin vaccinare in judetul tulcea
Masajul in leziunile osoase - entorse si fracturi
Protezarea palpebrala
Originea si Tipurile de Miere
Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului digestiv
Leacuri populare rusesti contra bolilor iernii



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.