Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Psihologie


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
Cine sunt eu? - imaginea de sine



Cine sunt eu? - imaginea de sine


INTRODUCERE


Imaginea de sine determina stabilirea nivelului de autoapreciere, reprezentand un organizator al vietii psihice, cu rol major in alegerea valorilor si scopurilor, influentand actul decizional, iar stima de sine este unul din factorii determinanti ai oricarui proces decizional. Un nivel ridicat al stimei de sine determina individul la alegerea unei alternative, in conformitate cu interesele proprii, pe cand un nivel scazut, determina subiectul la alegerea unor alternative conformiste, limitandu-i autonomia decizionala. De aceea, optiunea profesionala reprezinta un mod de afirmare al Eu-lui, dar si o modalitate de protejare a imaginii de sine.


Pentru activitatea de orientare profesionala se impune evaluarea caracteristicilor Eu-lui, comparandu-le cu cele specifice profesiunilor. Cu cat aceasta ,,suprapunere' este mai fidela, putem concluziona ca individul s-a identificat cu acea profesie, deci, probabilitatea de a opta pentru ea este mare. Ca modalitati de investigare a Eu-lui s-au utilizat, cu precadere, listele de adjective, eseuri autobiografice, scale de autoapreciere, dar mai ales teste proiective, care permit o abordare analitico-sintetica a personalitatii. Tehnica cea mai des utilizata o reprezinta testul ,,Cine sunt eu . ' elaborat de Kuhn si McPartland in 1954. Chiar daca raspunsurile la acest test au o arie de dispersie mare, de la cele strict personale, la aspecte sociale, testul ne va permite evidentierea caracteristicilor individuale, in raport cu modul in care subiectul se identifica cu anumite grupuri de apartenenta (in cazul nostru fiind vorba despre arme sau specialitati militare).
Urmarind aspecte legate de profesie, ne-am propus sa limitam raspunsurile subiectilor, prin modificarea stimulului continut de sarcina-test, cerand studentilor sa se descrie, intr-o anumita ipostaza, legata de profesia de militar, elaborand o istorioara, in care sa faca referire la modul lor de actiune, hotararile luate, relatia cu subordonatii etc.
Aceasta proba poate fi inclusa in categoria testelor proiective constructive, de aceea, aprecierea raspunsurilor s-a realizat dupa metodele oferite de tehnicile proiective, in functie de aspectul cantitativ si calitativ al continutului proiectiv si al formei expresive a creatiei, rezultand anumite elemente din subconstient, proiectate in actiunea naratiunii. Aceste elemente evidentiaza caracteristicile dezirabile ale Eu-lui, o proiectie ideala a imaginii de sine, prin care subiectii incearca sa raspunda unor asteptari, sa para ca fac fata unor astfel de presiuni si solicitari ale mediului militar. Elaborarea unor forme virtuale sau anticipate ale Eu-lui, exprima ceea ce individul ar trebui si ar putea sa devina. Spre deosebire de idealuri, aceste proiectii tin seama de constrangerile realitatii, de experienta anterioara, precum si de competentele individului.

Teme precum identitatea, sistemul relational, atitudini fata de viata, sistemul de valori si Eul sunt cele mai frecvente, cu referire expresa la relatia dintre individ si profesia de militar. Analiza atenta a acestor unitati tematice prezinta binomul individ-profesie ca un sistem care, prin intermediul asimilarilor si al diferentierilor, permite conturarea identitatii socio-profesionale a fiecarui subiect, care are o deosebita valoare predictiva in formularea strategiei de consiliere profesionala.
Facem precizarea ca orientarea profesionala este o actiune de amploare si nu se poate reduce doar la functionarea unui cabinet specializat, ea trebuie inteleasa si desfasurata de toti factorii implicati in procesul educativ.








Proba CSE "cine sunt eu?'- cerinte metodologice



In esenta, proba consta intr-o compunere pe care trebuie subiectii s-o realizeze despre ei insisi.

Instructajul verbal adresat subiectilor este urmatorul:

"va rog sa elaborati o compunere cu titlul "Cine sunt eu?". Imaginati-va ca fiecare dintre voi si-a formulat o asemenea intrebare si trebuie sa raspunda in scris la ea. Relatati cat mai multe lucruri despre voi, asa cum va stiti, asa cum si cat va cunoasteti pana acum. Lucrarile sunt anonime, nu le semnati. Daca totusi cineva vrea sa le semneze este liber sa o faca. Puteti sa va elaborate lucrarile si acasa, cand doriti voi, cu rugamintea ca dup ace le-ati terminat sa mi le predate. Daca cineva nu poate sau nu vrea sa scrie despre el este liber sa o faca. Inainte de a va incepe lucrarile va rog sa notati care este prima voastra reactie fata de intrebarea de mai sus, cum o considerati, ce stari traiti in legatura cu ea."

In acest instructaj verbal sunt cuprinse nu numai principalele cerinte metodologice ale probei, ci si modalitatile de solutionare a lor. Printre acestea se enumera:

crearea la subiect a sentimentului, convingerii sau cel putin a "iluziei" ca el insusi si-a formulat intrebarea, iar cel care i-a pus-o nu a fost decat ecoul propriilor lui intentii;

evitarea furnizarii oricaror sugestii in legatura cu continutul propriu-zis al raspunsului, pentru a se inlatura contaminarea sau ce4ntrarea subiectilor pe cele sugerate (de aceea li se cere sa scrie "cat mai multe lucruri despre ei");

asigurarea anticipate a sinceritatii raspunsurilor(care se obtine prin garantarea anonimatului lucrarilor);

eliminarea tuturor conditiilor restrictive de elaborarea araspunsurilor:de timp, de loc, de continut sau de forma a redactarii, care tinteste spre trezirea si amplificarea mecanismelor de proiectie ale subiectului (se obtine prin recomandarea elaborarii lucrarilor acasa, cand exista nu numai timpul fizic necesar, ci sic el subiectiv propice);

incitarea amorului propriu al subiectului, a dorintei sale de a  nu fi mai prejos decat altii, de a nu-si periclita statutul (formularea din instructaj care ii da posibilitatea de a nu raspunde "daca nu poate sau daca nu vrea"tinteste spre obtinerea unui efect invers, de angajare in proba, de sporire a sentimentului de responsabilitate);

insistarea asupra necesitatii de a se preciza "prima reactie" fata de intrebarea formulata(aceasta reprezentand o "capcana psihologica"prin care subiectul este "impins" sa se angajeze in proba nu doar intellectual-cognitiv, ci si afectiv-sentimental).


W.Allport scria: "Ce anume trebuie facut cu aceste raspunsuri nu este clar, dar in unele cazuri ies la iveala informatii importante privind identificarile si imaginea de sine". Personologul american  are numai partial dreptate. El apreciaza corect ca aceste teste ne-ar putea ajuta la surprinderea "identificarilor si imaginilor de sine" ale subiectilor, dar greseste atunci cand afirma ca "nu este clar" ce s-ar putea face cu astfel de raspunsuri. Coan introduce patru criterii in analiza raspunsurilor recoltate: fluenta Eului(numarul total de raspunsuri); variabilele de consens (appreciate comparativ cu numarul total de raspunsuri); reliefarea identitatii de sex; identitatea de nume. Louis Zurcher (1972) aplicand testul WAY, a stabilit existenta a patru tipuri de raspunsuri: propozitii de tip A(contin caracteristici generale sau particularitati de ordin fizic); propozitii de tip B(se refera la caracteristicile statutului social actual al subiectului); propozitii de tip C(cuprind caracteristicile de ordin psihic ale individului); propozitii de tip D(include identificari mai complexe, chiar de ordin filosofic, cu lumea, natura, societatea). Dominanta unui tip de propozitii printre toate celelalte indica prezenta la subiect a unor tendinte accentuate. Ursula Schiopu si Maria Garboveanu (1975), ducand mai departe analiza lui Zurcher, clasifica raspunsurile subiectilor in: descriptive, evaluative, reflectate, conditionate, restrictive, situative. Dupa modul de exprimare al subiectilor propozitiile pot fi: simple, clare, directe; complexe, ample; impregnate cu simboluri filosofice; incoerente, evazioniste, exaltate. Semnificative sunt, dupa autoare, si contrazicerile care apar fie intre propozitii, fie in cadrul uneia si aceleiasi propozitii. Asemenea contradictii reflecta gradul de maturitate/imaturitate al personalitatii.

In urma coroborarii constatarilor efectuate s-a ajuns la stabilirea unei strategii de prelucrare si interpretare a raspunsurilor obtinute la CSE, bazata pe trei tipuri de analiza si mai multe modalitati de valorizare.




PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR  RECOLTATE PRIN APLICAREA PROBEI C S E



I. Aspecte generale privind rezultatele obtinute in urma aplicarii probei CSE


1) Analiza preliminara

- vizeaza cercetarea inceputului compunerilor in care subiectii isi precizeaza "prima reactie" fata de intrebarea formulata. Din acest punct de vedere, importante sunt "calificativele" acordate intrebarii; reactiile starnite de intrebare in subiect; familiarizare/nefamiliarizarea subiectului cu procesul autocunoasterii (daca si-a mai adresat sau nu intrebarea respective, de cate ori, cand, in ce imprejurimi?).

In urma aplicarii probei CSE pe o populatie de 20 de persoane, cu varste cuprinse intre 19-25 ani, au fost obtinute urmatoarele variabile:

-"calificativele "acordate intrebarii: "ciudata", "grea", "necesara", "benefica", "este o marturisire", "confirmare a realitatii", "o intrebare de baraj", "absurda", "o intrebare destul de buna", "delicata".

- reactii starnite de intrebare in subiecti: indoiala ("cum poti vorbi despre tine?"), mirare, uimire, regret ("sincera sa fiu nu mi-am adresat niciodata aceasta intrebare, chiar daca ar fi trebuit s-o fac"), inhibare ("chiar nu stiu ce sa scriu, m-am blocat, nu stiu de unde sa incep si unde sa termin raspunsul la aceasta intrebare, am impresia ca sunt atat de multe de scris, incat nu mi-ar ajunge cateva ore de scris continuu, dar in acelasi timp simt ca nu am nimic de spus, sunt blocata!").

-gradul de familiarizare cu intrebarea: "o intrebare pe care mi-am adresat-o de multe ori, insa n-am avut niciodata ragazul necesar sa ma gandesc la acest lucru", "mi-o pun mai ales in momente de insatisfactie personala, mii de imagini, intelesuri si idei se imbratiseaza intr-un amalgam de raspunsuri",

"nu mi-a venit pana acum in minte aceasta intrebare, dar este bine venita pentru ca noi sa ne descoperim, sa vedem cum suntem defapt, ce defecte si ce calitati avem", "ma cunosc, dar imi este greu sa vorbesc despre mine, pentru ca unii nu se cunosc pe sine si odata ajunsi in fata situatiei, pur si simplu nu au ce sa spuna despre ei, te autocunosti cand iti pui gandurile pe foaie ", "este o intrebare pusa prea devreme pentru a gandi la varsta mea", "este o intrebare pe care fiecare dintre noi sunt sigura ca si-a adresat-o pana acum, macar o singura data in viata sa", "este o intrebare la care raspund mai greu pentru ca nu-mi place sa-mi affirm calitatile, si ii las pe altii sa mi le descopere".

"Calificativele" asociate intrebarii scot la iveala unele particularitati ale subiectilor cum ar fi: sensibilitatea sau opacitatea fata de procesul autocunoasterii, complexitatea sau simplitatea lor cognitive, profunzimea sau infantilismul gandirii, supletea, mobilitatea sau inertia si rigiditatea conduitelor intelectuale. De asemenea, ele sunt transparente in raport cu nivelul de cunostinte, de instructie si educatie. "Reactiile" exprimate de subiecti scot la iveala nu numai unele stari afective situative, dar conduc si spre concluzii in plan cognitiv privind constientizarea semnificatiei intrebarii, a necesitatii de a efectua mai des astfel de autoobservatii si autoanalize. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea dispun de o dubla semnificatie: pe de o parte, ele exrima viziunea subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine, iar pe de alta parte, pot fi retinute in vederea corelarii lor cu rezultatele obtinute in urma efectuarii analizei primare.


2) Analiza primara


- presupune efectuarea a doua categorii de demersuri investigative-interpretative: stabilirea temelor cunoasterii de sine si evaluarea lor pe baza unor criterii.

Analiza de continut efectuata asupra celor 20 de compuneri a condus spre stabilirea a 15 teme ale cunoasterii de sine:

Identitatea (nume, varsta, sex, ocupatie)

Aspectul fizic, informatii despre eul fizic

Trasaturile psihice, temperamentale, caracteriale, aptitudinale

Preferinte, dorinte, bogatia si profunzimea intereselor, preocuparilor

Nivelul de socializare, sistemul relational

Adaptarea si integrarea sociala

Introversia/extraversia

Autocunoasterea, cautarea de sine

Atitudinea fata de sine

Nevoia de autodepasire si de autoperfectionare in ceea ce priveste conditia actuala, sociala, economica

Conflicte si contradictii

Marile intrebari sau framantari specifice varstei sau persoanei in cauza

Tipurile de personalitate

Imaginea de sine din perspectiva celorlalti

Nevoia de autenticitate



3) Analiza secundara


- urmareste stabilirea manierei generale de redactare a lucrarilor semnificativa fie pentru alte insusiri si trasaturi decat cele furnizate expres prin temele autocunoasterii, fie pentru unele tendinte ascunse ale subiectului ce constituie un potential latent care oricand ar putea deveni insa manifest, actual. In urma aplicarii probei CSE s-au desprins urmatoarele maniere de redactare a lucrarilor :

Maniera autoanalizei si autoprezentarii reci, obiective, incolore, cu insiruirea oarecum seaca a informatiilor

Maniera laconica, cu raspunsuri vagi, stereotipe

Maniera tip "eschiva", de eludare a raspunsurilor, de abatere de la subiect

Maniera tip "amalgam", combinata, cu prezenta a 2,3 sau a chiar tuturor celorlalte

Maniera filosofarii, uneori profunda, alteori sterila si puerila, uneori personala, originala, implicativa, alteori  impersonala, detasata


II. Aspecte particulare ale lucrarilor in functie de specificul fiecareia


Subiectul 1


1) Analiza preliminara

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "o intrebare pe care mi-am adresat-o de multe ori"

- reactii starnite de intrebare in subiect : descumpanire ("nu reusesc sa imi revin")

- calificative : "ciudata si totusi inteligenta"


Calificativele asociate intrebarii scot la iveala unele particularitati ale subiectului : sensibilitatea fata de procesul autocunoasterii, complexitatea cognitiva, profunzimea gandirii. Reactiile exprimate scot la iveala nu numai unele stari afective, situative, dar conduc si spre concluzii in plan cognitiv privind constientizarea semnificatiei intrebarii. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- trasaturi psihice : trasaturile pozitive sunt un fel de "pulsatii" ale personalitatii ce ii dau forta si stabilitate, exprima tendinte acute spre autocunoastere, autostapanire si autodirijare ca si mobilizarea resurselor psihice in vederea sporirii fortelor si potentelor adaptative ("Cred ca n-are nici un rost sa faci un lucru pentru care nu sacrifici totul si care nu te absoarbe, iar daca nu iti place, nu il face! In general nu-mi tocesc pasii pe un drum care nu mi se potriveste si pana la ora actuala am reusit sa imi traiesc viata in felul meu si iau acest lucru ca pe un succes").

- atitudinea fata de sine este increzatoare, exprima o certa "reorientare" catre sine, obisnuinta cu introspectia, cu analiza subiectiva bazata pe sisteme de criterii, nevoia de autocunoastere autentica ("Nu cred in imprejurimi, reusesc in viata atunci cand plec in cautarea imprejurimilor favorabile, iar daca nu le gasesc, le creez. Consider ca fericirea adevarata este cea pe care o dobandesc cheltuindu-ma pana la istovire pentru o cauza.")

- unitatea persoanei evidentiaza nevoia de coerenta si stabilitate psihocomportamentala, tendinta de echilibrare cu sine si cu lumea, nevoia de confort psihic, corelata cu cea de evitare a disonantelor creatoare de disconfort. ("Sunt un om, o creatie si imi place sa cred ca ma aflu aici ca un raspuns la o necesitate. Sunt aici pentru ca am un rost si am certitudinea ca in intreaga lume nu mai exista o alta fiinta identica cu mine, nu va exista niciodata si nu va exista vreodata. Sunt convinsa ca universul ma va rasplati pentru ceea ce sunt si pentru ca fac ceea ce imi place.")

b) evaluarea temelor se realizeaza dupa urmatorul sistem de criterii :

- completitudinea/incompletitudinea lucrarii evidentiaza capacitatea subiectului de a se adapta fara dificultate sarcinii, spiritul activ de cooperare, dorinta expresa de autocunoastere, un grad mijlociu de transparenta psihica, ceea ce coincide cu o mai buna functionare a mecanismelor de proiectie.

- continutul lucrarii deplaseaza analiza de pe aspectele cantitative pe cele calitative, furnizand informatii cu privire la natura, valoarea, devenirea personalitatii, la gradul de angajare in sarcina.

- coerenta/incoerenta compunerii releva nivelul inalt de dezvoltare al gandirii, spiritul intelectual clar, cursivitatea exprimarii, usurinta inlantuirii logice si expresive a ideilor.


3) Analiza secundara


Maniera filosofarii uneori profunda, alteori sterila, uneori personala, originala, implicativa, alteori detasata.



Subiectul 2


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o problema formulata gresit"

- reactii starnite de intrebare in subiect : "Cum poti vorbi despre tine?"

- greadul de familiarizare cu intrebarea : "Nu mi-a trecut niciodata prin cap aceasta intrebare."



Calificativele asociate intrebarii scot la iveala unele particularitati ale subiectului cum ar fi : opacitatea fata de procesul autocunoasterii, simplitatea lor cognitiva, infantilismul gandirii, rigiditatea conduitelor intelectuale. Reactiile exprima de subiect scot la iveala unele stari afective de moment. Raspunsurile care vizeaza gradurile de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea usor exaltata a subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- cautarea  de sine exprima nevoia de autodescifrare, constientizarea complexitatii si dificultatii procesului autocunoasterii ("Eu sau tu sau altul, ce simplu sa vorbesti despre cineva, oricine, dar cum poti vorbi despre tine? Chiar si privindu-te In oglinda te observi de fiecare data altfel, incerci sa regasesti surasul cochet de ieri sau privirea senzuala si trista de cine stie cand.")

- valoarea autocunoasterii, reactii provocate de ea evidentiaza disponibilitati pentru introspectie, pentru pendularea intre diverse stari contradictorii, neincredere in forte proprii. ("Privirea din oglinda iti strapunge ochii, parca e ceva ce nu iti apartine. Si daca tu te-ai intalni pe strada cu tine, oare te-ai recunoaste? Realitatea incearca intotdeauna sa capteze imaginatia omului din care de fapt se trage.")

- preferinte, dorinte evidentiaza nivelul dezvoltarii intelectuale, bogatia si profunzimea intereselor, gradul de implicare in realiarea lor practica ("Imi place atunci cand musc din mar si se aude muscatura puternic, imi place soarele, imi place sa ma las in voia cearsafurilor proaspete si racoroase, imi place aerul proaspat si petele de rosu rece, imi place sa culeg via. Imi place sa traiesc cat pot de mult, cat pot de mult si niciodata in viata nu am renuntat sa lupt pentru nimic.")

b) evaluarea temelor

- completitudinea/incompletitudinea lucrarii evidentiaza netransparenta psihica, superficialitate, redusa cunoastere de sine, fapt care conduce la functionarea defectuoasa a mecanismelor de proiectie

- contradictiile si contrazicerile prezente in lucrare indica inconsecventa gandirii ce traduc diverse dezvoltari dizarmonice ale personalitatii


3) Analiza secundara

Maniera tip "amalgam", uneori profunda, personala, alteori detasata, presarata cu metafore, cu abateri de la subiect.




Subiectul 3


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare destul de greoaie."

- reactii starnite de intrebare de subiect : "E prea devreme pentru a gandi."

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "Nu m-am gandit pana acum la aceasta intrebare."


Calificativul asociat intrebarii evidentiaza opacitatea fata de procesul autocunoasterii, infantilismul gandirii, rigiditatea conduitelor intelectuale. Reactiile exprimate de subiect conduc spre concluzii in plan cognitiv privind constientizarea semnificatiei intrebarii. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate  cu intrebarea exprima viziunea realista asupra posibilitatilor de autocunoastere si traducerea lor in fapt.






2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- identitatea exprima nevoia de afisare, de consolidare a identitatii ce va asigura unicitatea persoanei ("Eu sunt Adita, fata care este eleva la liceul pedagogic.")

- sistemul relational scoate la iveala disponibilitatile sociorelationale, nevoia de integrare sociala ("Comunic destul de bine cu prietenii, colegii de clasa, ma inteleg chiar si cu parintii")

- preferinte, dorinte evidentiaza bogatia si profunzimea intereselor, adecvarea propriilor posibilitati ("Imi plac filmele de groaza, povestile cu fantome si bancurile despre stafii, fantome.")

- rezultatele la invatatura releva disponibilitatile pentru activitatea de invatare si munca, atitudinea fata de performantele obtinute ("La scoala ma descurc destul de bine, uneori chiar foarte bine as putea spune, si drept dovada a eforturilor mele am obtinut si un premiu bunicel la olimpiada nationala de matematica anul trecut.")

- trasaturi psihice furnizeaza informatii cu privire la Eu-l psihic, trasaturi pozitive ce ii dau forta si stabilitate si servesc la sporirea fortelor si potentelor adaptative ("Eu sunt ambitioasa, curajoasa si greu de descoperit, iar ceea ce ma caracterizeaza sunt urmatoarele : adevar, dorinta, iubire, tarie, ascultare si urasc minciuna.")

- izolare si inchidere in sine este transparenta pentru tendinta de interiorizare si autoanaliza ("Eu sunt fata care, desi nu arata, doreste sa traiasca clipa, dar de cele  mai multe ori prefer sa stau singura.")

b) evaluarea temelor

- potrivit criteriului completitudinea/incompletitudinea lucrarii evidentiaza netransparenta psihica, redusa cunoastere de sine, superficialitate, fapt care exprima functionarea defectuoasa a mecanismelor de proiectie sau blocarea lor

- conform criteriului continutul lucrarii releva lipsa de suplete intelectuala, neclaritatea intelegerii sarcinii, insuficienta concentrarii si selectivitatii gandirii


3) Analiza secundara

Maniera tip "amalgam" : autoprezentare rece, obiectiva, sterila si puerila, in unele propozitii impersonala, cu raspunsuri vagi, stereotipe, cu abateri de la subiect.



Subiectul 4


Analiza preliminara

calificative : "Este o intrebare delicata"

reactii starnite de intrebare in subiect : indoiala "Nu cred ca voi stii vreodata cine sunt."

gradul de familiarizare cu intrebarea : "Doar de cateva ori mi-am adresat aceasta intrebare, insa nu m-am gandit serios la ea."


Calificativul asociat intrebarii scoate in evidenta sensibilitatea procesului autocunoasterii, supletea, mobilitatea conduitelor intelectuale, ele sunt transparente in raport cu nivelul de cuostinte, de instructie si educatie. Reactiile exprimate de subiect evidentiaza stari afective situative ce conduc la constientizarea semnificatiei intrebarii. Raspunsul care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine.


2) Analiza primara

a) ideniificarea temelor

- identitatea exprima nevoia de apartenenta si de identificare cu un grup de varsta, sex sau ocupational. ("Ma numesc Balca Raluca, sunt eleva in clasa a X-a A la liceul pedagogic "Matei Basarab" Slobozia.")

- rezultatele la invatatura sau in munca releva disponibilitatile pentru activitatea de invatare si munca, atitudinile fata de performantele obtinute ("Ma simt foarte bine atunci cand munca mea este apreciata, intr-un cuvant imi place sa fiu laudata, iar cand iau o nota proasta, sunt foarte trista, simt ca nu mai pot, dar imi revin repede, in rest am rezultate destul de bune.")

- sistemul relational scoate in evidenta disponibilitatile sociorelationale, nevoia de afiliere sociala, selectivitatea interrelationala. ("Prietena mea cea mai buna are aceeasi varsta ca si mine, ne intelegem foarte bine si chiar ne potrivim la caracter, de aceea ne certam foarte rar si atunci din cine stie ce prostie; persoana cea mai importanta pentru mine este mama, ea ma iubeste foarte mult, de aceea nu vreau sa o dezamagesc si sunt intotdeauna pe placul ei; merg in fiecare duminica la Sfanta Biserica cu bunica mea, dar imi place sa ma distrez si cu prietenii, cu toate ca acestia nu sunt foarte multi.")

- atitudinea fata de sine exprima o certa "reorientare" catre sine, nevoia de autocunoastere autentica. ("Atunci cand sunt jignita, nu ma simt; stiu cum sunt eu, nu iau in seama toate vorbele celor nesuferiti, care vor sa imi faca rau.")

- idealul de sine evidentiaza capacitatea persoanei de a se proiecta, de a se orienta intr-o anumita directie, ca si procesul formarii idealului de sine. ("Cred cu desavarsire in puterile mele si vreau sa ajung politista, de aceea vreau sa urmez Academia de Politie, daca nu . vreau sa fiu educatoare pentru ca iubesc foarte mult copiii, de aceea am ales acest liceu.")

b)evaluarea temelor

- potrivit criteriului continutul lucrarii deplaseaza analiza de pe aspectele cantitative pe cele calitative, furnizand informatii cu privire la natura personalitatii, la incarcatura afectiv motivationala a compunerii, la gradul de angajare in sarcina

- conform criteriului dominanta temelor, domina tema legata de sistemul relational ceea ce indica punctele de maxim interes ale procesului autocunoasterii, trasaturile caracteristice, chiar definitorii ale subiectului.


3) Analiza secundara

Maniera tip "amalgam" : uneori personala, originala, alteori detasata, cu autoprezentare obiectiva, cu raspunsuri vagi, stereotipe.




Subiectul 5


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare stupida."

- reactii starnite de intrebare in subiect : scepticism ("Eu nu stiu cine sunt si chiar daca as sti, nu as spune la nimeni! De ce sa stie toata lumea cine sunt, ce fac, ce imi place sa fac, ce gandesc? Nu ar putea fi un avantaj pentru ceilalti? Nu s-ar putea folosi de aceste informatii pentru a-mi face mie rau?")

- grad de familiarizare cu intrebarea : "Nu mi-am adresat aceasta intrebare pana acum."


Calificativul asociat intrebarii evidentiaza opacitatea procesului autocunoasterii, infantilismul gandirii. Reactiile exprimate de subiect scot la iveala stari afective situative. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima existenta unei personalitati cu contradictii si conflicte intre planul real si cel aspirational, relatia dintre capacitatea de autocunoastere si capacitatea de autodezvaluire.






2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- identitatea exrpima nevoia de consolidare a identitatii ce va asigura unicitatea persoanei ("Sunt Alin Nemtosar, student la facultatea de geografie din Bucuresti.")

- trasaturile psihice furnizeaza informatii cu privire la Eu-l psihic, trasaturile pozitive fiind un fel de "pulsatii" ale personalitatii ce ii dau forta si stabilitate ("Eu sunt un om bun, imi place sa ajut oamenii din jur, chiar daca nu imi sunt prieteni sau chiar daca nu ii cunosc.")

- unicitatea persoanei exprima aspiratia de diferentiere si singulazare, stilul si modul personal de viata ("Eu ma simt bine in pielea mea, "imi place" de mine.")

- adaptarea si intregrarea sociala exprima dorina de afiliere la grupurile sociale, de participare la viata sociala ("Parerea mea este ca sunt un om sociabil, dar mai mult nu spun, mai bine sa vorbeasca altii despre mine.")

- atitudinea fata de viata si problemele ei scoate in evidenta maturitatea in gandire sau usorul infantilism cognitiv si comportamental ("Nu as vrea sa ma schimb, desi in ultimul timp au aparut "involuntar" unele modificari in caracterul meu, in felul meu de a fi, dar toate acestea s-au intamplat sau mai bine spus, mi-au fost imputate de unele modificari sociale care au legatura cu familia si cu prietenii mei")

b) evaluarea temelor

- potrivit criteriului completitudinea/incompletitudinea lucrarii evidentiaza redusa cunoastere de sine, spirit opozant, scepticism, superficialitate, ceea ce conduce la o slaba, defectuoasa functionare a mecanismelor de proiectie


3) Analiza secundara

Maniera tip "eschiva", de eludare a raspunsurilor, de abatere de la subiect.








Subiectul 6


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare draguta, bine gandita."

- reactii starnite de intrebare in subiect : dezamagire ("Pana acum nu am reusit sa gasesc raspunsul la aceasta intrebare.")

- grad de familiarizare cu intrebarea : "Este o intrebare pe care fiecare dintre noi sunt sigura ca si-a adresat-o pana acum macar o singura data in viata sa."


Calificativul asociat intrebarii releva sensibilitatea autocunoasterii, supletea, mobilitatea conduitelor intelectuale. Reactiile exprimate de subiect scot la iveala nu numai unele stari situative afective, dar conduc si spre concluzii in plan cognitiv privind constientizarea semnificatiei intrebarii, a necesitatii de a efectua mai des astfel de autoobservatii si autoanalize. Raspunsul privind gradul de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea usor exaltata a subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- identitatea exprima nevoia de apartenenta si de identificare cu un grup de varsta, sex sau ocupational ("Sunt Georgiana, am 17 ani si sunt eleva la liceul pedagogic.")

- cautarea de sine reliefeaza nevoia de autodescifrare, constientizarea complexitatii si dificultatii procesului autocunoasterii ("Majoritatea adolescentilor sunt "cocolositi" de parintii lor, de cei care ii inconjoara, nu sunt lasati sa actioneze singuri, ci intotdeauna au in spatele lor pe cineva care sa ii "dirijeze" ca sa nu faca greseli, tocmai de aceea atunci cand ne "trezim" in fata unei probleme, situatii diferite, suntem uimiti si nu stim cum sa actionam, cum sa discernem binele de rau.")

- marile intrebari si framantari specifice varstei sau persoanei in cauza evidentiaza complexitatea cognitiva, uneori sunt transparente pentru aspiratiile personale si sociale ("Pornind de la aceasta intrebare "Cine sunt eu?" deriva o serie de alte intrebari: "De ce am reactionat asa intr-o anumita situatie?", "De ce nu mi-am ascultat primul impuls (gand)?", "Poate asa era mai bine . "")

- nevoia de autenticitate reliefeaza trebuinta individului de a fi el insusi, de a-si elabora un sistem cognitiv propriu ("Situatiile cu care ma confrunt zi de zi ma fac sa descopar de fiecare data o alta latura a personalitatii mele, imbogatita si cu defecte si cu caliati.")

- atitudinile fata de viata si fata de problemele ei evidentiaza persistenta unor conduite specifice etapelor depasite sau avansul accelerat spre statute si roluri noi ("Fiecare problema pe care o am de rezolvat ma determina sa ma modelez in functie de obiectivele mele, de scopuri, de rezultate; tocmai din aceasta cauza nu reusesc sa stiu cine sunt eu de fapt, pentru ca orice situatie este unica, desi este asemanatoare cu multe altele, fiecare dintre ele implicand nevoia unei anume stari sufletesti si mod de abordare")

b) evaluarea temelor

- completitudinea/incompletitudinea lucrarii evidentiaza capacitatea subiectului de a se adapta fara dificultate la sarcina, spirit activ de cooperare, dorinta expresa de autocunoastere, un grad mijlociu de transparenta psihica

- continutul lucrarii : deplaseaza analiza de pe aspectele cantitative pe cele calitative, furnizand informatii cu privire la gradul de angajare in sarcina

- coerenta lucrarii releva cursivitatea exprimarii, usurinta inlantuirii logice si expresive a ideilor


3) Analiza secundara

Maniera filosofarii, lucrarea fiind uneori profunda, alteori sterila si puerila, uneori personala, originala, implicativa, alteori impersonala, detasata.



Subiectul 7


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare buna."

- reactii starnite de intrebare in subiect : inhibare ("Sunt total blocata in fata ei.")

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "Nu mi-a trecut niciodata prin cap."


Calificativul asociat intrebarii reflecta simplitatea cognitiva, infantilismul gandirii, rigiditatea conduitelor intelectuale. Reactiile exprimate de subiect evidentiaza unele stari afective situative. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea corecta a subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine.



2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- identitatea exprima nevoia de consolidare a identitatii ce va asigura unicitatea persoanei ("Ma numesc Claudia si am 17 ani si 3 luni.")

- trasaturile psihice furnizeaza informatii cu privire la Eul psihic ce ii dau forta si stabilitate ("Sunt o persoana cam complexa, in sensul ca sunt foarte schimbatoare, ca vantul, sunt o fire sensibila care stie sa aprecieze adevarata calitate a omului.")

- sistemul de imagini despre altii exprima nevoia autodefinirii prin raportarea la altii, capacitatea de a se aprecia pe sine de pe pozitia altora ("Altii spun despre mine ca sunt o fata silitoare, cuminte, intr-un cuvant la locul ei.")

b) evaluarea temelor

- completitudinea/incompletitudinea lucrarii reflecta redusa cunoastere de sine, platitudine, superficialitate

- continutul lucrarii este saracacios, cu informatii furnizate cu privire la incarcatura afectiva a compunerii, cu abateri de la sarcina, cu un grad de angajare in rezolvarea sarcinii foarte scazut

- contradictiile si contrazicerile prezente in lucrare indica superficialitatea si inconsecventa gandirii ce releva dezvoltari dizarmonice ale personalitatii, existenta unor tendinte agresiv, latente ceea ce conduce la imaturitate a personalitatii


3) Analiza secundara

Maniera autoanalizei si autoprezentarii reci, obiective, incolore, cu insuruirea oarecum seaca a informatiilor.


Subiectul 8


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare benefica."

- reactii starnite de intrebare in subiect : indoiala ("Simt ca nu voi sti niciodata cine sunt eu")

- gradul de familiarizare cu inttrebarea : "Oricine trebuie sa isi puna intrebarea asta pentru a se cunoaste mai bine."


Calificativul asociat intrebarii scoate in evidenta unele particularitati ale subiectului cum ar fi sensibilitatea fata de procesul autocunoasterii. Reactiile exprimate de catre subiect scoate la iveala necesitatea de a efectua mai des astfel de autoobservatii si autoanalize. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea corecta a subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- infatisarea fizica ofera informatii despre Eul fizic care este acceptat, dilatat ("Sunt inalta, ca greutate potrivita, parerea mea este ca sunt cat de cat draguta.")

- trasaturile psihice exprima tendintele spre mobilizarea resurselor psihice in vederea sporirii fortelor si potentelor adaptative ("Consider ca sunt o persoana buna, miloasa, prietenoasa. Sunt foarte vorbareata, cateodata putin rebela.")

- adaptarea si integrarea sociala evidentiaza disponibilitatile pentru invatarea si jucarea rolurilor sociale, dorinta de participare la viata sociala ("Imi place ca tot timpul sa ma integrez in noi grupuri de prieteni, sa aflu cat mai multe lucruri despre persoanele din jurul meu")

b) evaluarea temelor

- incompletitudinea lucrarii evidentiaza netransparenta psihica, redusa cunoastere de sine, superficialitate

- incoerenta lucrarii releva lipsa de suplete intelectuala, neclaritatea intelegerii sarcinii


3) Analiza secundara

Maniera autoanalizei ai autoprezentarii reci, obiective, incolore, cu insiruirea oarecum seaca a informatiilor.



Subiectul 9


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare destul de buna."

- reactii starnite de intrebare in subiect : regret ("Nu mi-am pus aceasta intrebare pana acum, dar sunt sigura ca trebuia sa o fac mai demult.")

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "Nu mi-a venit niciodata in cap"


Calificativul asociat intrebarii scoate la iveala simplitatea cognitiva, inertia conduitelor intelectuale. Reactia exprimate de subiect reflecta necesitatea de a efectua mai des astfel de autoobservatii si autoanalize. Raspunsul care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea corecta a subiectului asupra posibilitatilor de cunoastere de sine, ceea ce conduce la o relatie dintre capacitatea de autocunoastere si capacitatea de autodezvaluire.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- trasaturile psihice exprima tendintele spre autocunoastere, autostapanire si autodirijare, ca si mobilizarea resurselor psihice in vederea sporirii fortelor si potentelor adaptative ("Sunt o fire ambitioasa, norocoasa, curajoasa infruntand aproape toate greutatile care intervin in viata de zi cu zi, deschisa, sociabila, sincera, imi place sa ajut oamenii din jusrul meu, ascultandu-i si sfatuindu-i sa faca tot ce este mai bine.")

- sistemul relational scoate in evidenta nevoia de afiliere si integrare sociala, potentialul crescut interrelational, precaritatea relatiilor ("In cercul de prieteni pe care il am ma inteleg foarte bine cu ei, vorbim despre activitatile pe care le-am avut intr-o zi la scoala, despre vacante.")

b) evaluarea temelor

- incompletitudinea lucrarilor evidentiaza netransparenta psihica, redusa cunoastere de sine, superficialitate, platitudine

- incoerenta lucrarii exprima insuficienta concentrarii si selectivitatii gandirii, lipsa de suplete intelectuala


3) Analiza secundara

Maniera autoanalizei si autoprezentarii reci, obiective, incolore, cu o insiruire seaca a informatiilor.



Subiectul 10


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare absurda."

- reactii starnite de intrebare in subiect : indoiala ("Cand am auzit intrebarea, m-am gandit ca nu voi sti niciodata cine sunt eu.")

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "Nu mi-am pus aceasta intrebare pana acum si raspund mai greu pentru ca nu imi place sa imi afirm calitatile, ci ii las pe ceilalti sa mi le descopere."


Calificativul asociat intrebarii evidentiaza opacitatea fata de procesul autocunoasterii, infantilismul gandirii, rigiditatea conduitelor intelectuale. Reactiile exprimate de subiect exprima necesitatea de a efectua mai des astfel de autoanalize. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima o dilatare a imaginii referitoare la posibilitatile de autocunoastere.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- infatisarea fizica ofera informatii despre Eul fizic care este acceptat ca atare ("Sunt inalta, bruneta, am ochii caprui si parul negru.")

- preferintele, dorintele evidentiaza nivelul dezvoltarii intelectuale, adecvarea propriilor posibilitati, gradul de implicare in realizarea lor practica ("Imi place sa ma distrez, sa calatoresc, sa imi fac prieteni, sa ma impac bine cu ei si sa vorbesc mult, nu imi place sa invat, dar imi place sa scriu.")

- rezultatele la invatatura releva disponibilitatile pentru activitatea de invatare, fiind transparente si pentru anumite trasaturi caracteriale ("Nu sunt tocilara, dar ma descurc la scoala. Nu imi place sportul, biologia, istoria, fizica si chimia. Imi place foarte mult matematica, limbile straine, cunosc limba engleza, turca si as vrea sa invat limba italiana si germana. Si imi plac toate genurile de muzica.")

b) evaluarea temelor

- incoerenta compunerii reflecta neclaritatea intelegerii sarcinii, nedirectionalitatea inteligentei, insuficienta concentrare

- incompletitudinea lucrarii exprima redusa cunoastere de sine, superficialitate, lipsa de autoanaliza


3) Analiza secundara

Maniera autoanalizei si autoprezentarii reci, obiective, incolore, vagi, cu insiruirea seaca a informatiilor.



Subiectul 11


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare necesara."

- reactii starnite de intrebare in subiect : regret ("Sincera sa fiu, nu mi-am adresat-o pana acum, dar sunt convinsa ca trebuia sa o fac mai demult.")

- gradul de familiarizare cu intrebarea :  "Nu mi-am mai adresat aceasta intrebare pana acum. Este ceva nou pentru mine."

Calificativul asociat intrebarii evidentiaza sensibilitate fata de procesul autocunoasterii, mobilitatea conduitelor intelectuale. Reactiile exprimate de subiect releva unele stari afective situative ce conduc spre concluzii in plan cognitiv privind necesitatea de a efectua mai des astfel de autoobservatii si autoanalize. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea realista a subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- sistemul relational scoate in evidenta nevoia de afiliere si integrare sociala, sensibilitatea si selectivitatea interrelationala ("Imi place sa ma distrez cu prietenele mele si atunci cand suntem impreuna ne simtim minunat.")

- infatisarea fizica ofera informatii despre Eul fizic care este acceptat ("Sunt o persoana draguta si cer mereu sa arat cat mai bine, am ochii verzi si parul roscat.")

- valoarea autocunoasterii, reactiile provocate de ea evidentiaza disponibilitatile pentru introspectie ceea ce echivaleaza cu nerealizarea personalitatii, deruta si deriva in fata complexitatii cunoasterii de sine ("Sunt o fata certareata si uneori ma supar din orice, nu am chef de vorba in anumite momente si am obiceiul sa tip la toata lumea din jurul meu; imi fac griji prea mari pentru anumite probleme, chiar daca nu e grav si din aceasta cauza sunt posomorata toata ziua; imi place sa impac o anumita persoana, sa o ajut in anumite probleme si pentru moment sa o fac sa uite.")

- trasaturi psihice furnizeaza informatii cu privire la Eul spiritual exprimand tendinte de mobilizare a resurselor psihice in vederea sporirii fortelor si potentelor adaptative ("Ma consider o persoana buna si respectoasa, atunci cand am o problema de rezolvat nu imi place sa fiu deranjata, iar atunci cand stiu ca ceva care are legatura cu mine nu e adevarat, vreau sa lamuresc totul.")

- filtrarea personala a ideilor, actiunilor, evenimentelor exprima nevoia de personalizare, de implicare personala, nu prin intermediari ("Cand nu imi convine ceva la o persoana am curajul sa ii spun in fata; atunci cand gresesc fata de cineva, incerc sa ma revansez; nu imi place cand cineva ma vorbeste pe la spate si daca observ acest lucru, ii spun persoanei respective")

b) evaluarea temelor

- completitudinea/incompletitudinea lucrarii reliefeaza redusa cunoastere de sine, superficialitate ceea ce conduce la o slaba functionare a mecanismelor de proiectie

- dominanta temelor indica punctele de maxim interes ale procesului autocunoasterii, trasaturile caracteristice


3) Analiza secundara

Maniera tip "amalgam" cu propozitii uneori personale, implicative, alteori detasate, impersonale, cu abateri de la subiect.



Subiectul 12


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare noua, dar buna."

- reactii starnite de intrebare in subiect : uimire ("Aceasta intrebare imi este adresata mie?!")

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "Pana acum nu m-am gandit serios la persoana mea, insa o sa incerc sa raspund cat se poate de bine la aceasta intrebare."

Calificativul asociat intrebarii evidentiaza opacitatea procesului autocunoasterii, rigiditatea conduitelor intelectuale. Reactiile exprimate de subiect scot in evidenta necesitatea de a efectua mai des astfel de autoobservatii si autoanalize. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea infatuata a subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- identitatea exprima nevoia de apartenenta si de identificare cu un grup de varsta, sex sau ocupational ("Referindu-ma la varsta, sunt un tanar de 17 ani, adolescent, cu o conditie fizica buna, desi am cateva vicii de care nu pot sa ma mai las.")

- preferinte, dorinte evidentiaza nivelul dezvoltarii intelectuale, unilateralitatea preocuparilor, gradul de implicare in realizarea lor practica ("Imi place sa ascult muzica si sunt receptiv la orice gen, deoarece cred ca fiecare om, din fiecare mediu social, are ceva de spus, pentru ca arta inseamna de fapt muzica adevarat : viata cantata in rime.")

- cautarea de sine reliefeaza nevoia de autodescifrare, exigente sporite fata de sine ("Poate unii m-ar considera slab datorita viviilor mele, dar nu este adevarat si de aceea incerc mereu sa demonstrez ca pot mai multe in ciuda acestor piedici.")

- devenirea personalitatii exprima nevoia de schimbare, implicarea in acest proces sau expectativa in fata lui ("Niciodata nu am considerat ca stiu prea mult si de aceea sunt receptiv la orice informatie noua; nu imi place sa ma tradeze cineva in care am avut incredere, poate ca din punctul asta de vedere sunt cam naiv si acord unor persoane prea multa incredere, dar sper ca in timp sa invat sa ma feresc de oamenii dedublati.")

b) evaluarea temelor

- completitudinea lucrarii evidentiaza capacitatea subiectului de a se adapta fara dificultate sarcinii, spiritul activ de cooperare, dorinta expresa de autocunoastere

- continutul lucrarii furnizeaza informatii cu privire la natura, valoarea, devenirea personalitatii si a insusirilor ei


3) Analiza secundara

Manirea tip "amalgam", autoprezentare uneori profunda, personala, alteori detasata, sterila, cu raspunsuri vagi.



Subiectul 13


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare grea."

- reactii starnite de intrebare in subiect : nedumerire ("Nu stiu ce trebuie sa scriu.")

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "Cam greu sa raspund deoarece uneori am impresia ca nu ma cunosc indeajuns ca pot defini comportamentul meu."

Calificativul asociat intrebarii evidentiaza opacitatea procesului autocunoasterii, infantilismul gandirii. Reactiile exprimate de subiect scot in evidenta necesitatea de a efectua mai des astfel de analize. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea evidentiaza o dilatare a imaginii referitoare la posibilitatile de autocunoastere.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- identitatea exprima nevoia de consolidare a identitatii ce asigura unicitatea persoanei, nevoia de apartenenta si de identificare cu un grup de varsta, sex sau ocupational ("Numele meu este Chitu Jeni, am 17 ani, eleva la liceul pedagogic, clasa a X-a B.")

- infatisarea fizica "Am un 1,65 m inaltime, ochi caprui, parul saten, 49 kg."

- idealul de sine evidentiaza capacitatea de a se proiecta, de a se orienta intr-o anumita directie ("Mi-as dori sa am  o functie in care sa ii ajut pe cei care au nevoi sociale.")

- preferinte, dorinte releva nonadecvarea propriilor posibilitati, unilateralitatea preocuparilor ("Imi place sa citesc romane de dragoste, sa cant, sa fiu alaturi de cei care ma iubesc si de care sunt iubita.")

- statutul persoanei in lume scoate in evidenta trebuinta dobandirii unora noi sau depasirii celor vechi ("Imi plac foarte mult copii, de aceea am dat la acest liceu, sa fiu alaturi de ei sa ii invat multe lucruri pe care si eu le-am invatat la randul meu. Imi place sa ii ajut pe cei care au cu adevarat nevoie de un ajutor din partea mea.")

b) evaluarea temelor

- dominanta temelor indica punctele de maxim interes ale procesului autocunoasterii, trasaturile caracteristice, definitorii ale subiectului

- completitudinea/incompletitudinea lucrarii evidentiaza o redusa cunoastere de sine, superficialitate, platitudine


3) Analiza secundara

Maniera laconica cu raspunsuri vagi, stereotipe



Subiectul 14


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare de baraj."

- reactii starnite de intrebare in subiect : inhibare ("Chiar nu stiu ce sa scriu, m-am blocat, nu stiu de unde sa incep si unde sa termin raspunsul la aceasta intrebare, am impresia ca sunt atat de multe de scris, incat nu mi-ar ajunge cateva ore de scris continuu, dar in acelasi timp simt ca nu am nimic de scris. Sunt blocata!")

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "Este o intrebare pusa prea devreme pentru a gandi la varsta mea."

Calificativul asociat intrebarii evidentiaza lipsa unei autoanalize anterioare, infantilismul gandirii, ce sunt transparente in raport cu nivelul de instructie si educatie. Reactiile exprimate de subiect evidentiaza stari afective situative, necesitatea de a efectua cat mai des astfel de observatii. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea realista a subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- identitatea evidentiaza nevoia de apartenenta si de identificare cu un grup de varsta, sex sau ocupational ("Numele meu este Constantin Carmen Liliana, eleva in clasa a X-a A la liceul pedagogic din Slobozia si am aproape 17 ani.")

- sistemul relational reliefeaza nevoia de afiliere si integrare sociala, precaritatea relatiilor ("Sunt o fire dinamica, imi place sa fiu inconjurata tot timpul de prieteni, sa ma distrez cu ei, sa fiu in centrul atentiei, sa creez atmosfera intr-un cerc de prieteni.")

- preferinte, dorinte evidentiaza unilateralitatea preocuparilor, gradul de implicare in realizarea lor practica ("Imi place sa ascult muzica, sa ma uit la televizor, acestea fiind unele dintre hobby-urile mele. Ador sa conversez cu cineva in legatura cu diverse probleme.")

- sistemul de imagini despre altii exprima nevoia autodefinirii prin raportarea la altii, capacitatea  de a se aprecia pe sine de pe pozitiile altora ("Unii dintre prieteni imi spun ca uneori devin enervanta atunci cand gesticulez prea mult sau ma comport precum un baiat.")

- atitudinea fata de sine exprima nevoia de autocunoastere autentica ("Atunci cand ma aflu in situatii problema iau decizii pripite, uneori, alteori ies din impas alegand decizia corecta, poate din cauza faptului ca nu sunt sigura pe mine, nu stiu ce vreau, iar lucrul acesta imi displace total.")

b) evaluarea temelor

- incompletitudinea lucrarii evidentiaza redusa cunoastere de sine, superficialitate, informatii sarace

- incoerenta compunerii evidentiaza lipsa de suplete intelecuala, insuficienta concentrarii si selectivitatii gandirii


3) Analiza secundara

Maniera autoprezentarii si autoanalizei reci, obiective, incolore, cu insiruirea oarecum seaca a informatiilor.



Subiectul 15


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o marturisire."

- reactii starnite de intrebare in subiect : regret ("Sincera sa fiu nu mi-am adresat niciodata aceasta intrebare, chiar daca ar fi trebui sa o fac.")

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "Nu mi-a venit in minte pana acum in minte aceasta intrebare."

Calificativul asociat intrebarii evidentiaza sensibilitatea procesului autocunoasterii, complexitate cognitiva. Reactiile exprimate de subiect reflecta stari afective situative, necesitatea de a efectua de a efectua mai des astfel de analize. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea reliefeaza viziunea lor realista asupra posibilitatilor de autocunoastere si traducerea lor in fapt.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- trasaturi psihice exprima tendinte spre autocunoastere, ca si mobilizarea resurselor psihice in vederea sporirii fortelor si posibilitatilor adaptative ("Sunt o fire ambitioasa, imi doresc sa imi indeplinesc toate dezideratele, indiferent de sacrificiile pe care le necesita; urasc prostia, detest minciuna si nu imi plac oamenii disimulati.")

- preferinte, dorinte evidentiaza unilateralitatea preocuparilor, gradul de implcare in realizarea lor practica ("Imi doresc sa am cat mai multi prieteni, sa calatoresc si sa descopar lucruri cat mai utile si interesante.")

- atitudinea fata de sine exprima exigentele sporite fata de sine, constientizarea complexitatii si dificultatii procesului autocunoasterii ("Stiu ca nimeni nu este perfect, dar sunt o fire idealista si mi-as dori ca aspiratiile mele perfectioniste sa devina realitate; unul din defectele mele, pe care de altfel incerc sa il transform in calitate, este orgoliul. Nu imi place sa fiu pe locul doi, nu imi place sa pierd, iar cel mai urat lucru care mi se poate intampla este sa renunt la demnitate.")

b) evaluarea temelor

- incompletitudinea lucrarii evidentiaza lipsa cunoasterii de sine, netransparenta psihica, superficialitate

- icoerenta compunerii reflecta neclaritatea intelegerii sarcinii, lipsa de suplete intelectuala


3) Analiza secundara

Maniera tip "amalgam" cu raspunsuri vagi, stereotipe, uneori personale, originale, alteori detasate.






Subiectul 16


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare potrivita."

- reactii starnite de intrebare in subiect : suspiciune ("De ce mi se pune oare aceasta intrebare? Nu stiu ce vor crede altii despre mine in urma raspunsurilor")

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "Nu mi-am mai adresat aceasta intrebare, insa ar trebui pusa multor persoane care nu stiu cine sunt de fapt, care este rolul lor in societate, de ce s-au nascut."

Calificativul asociat intrebarii evidentiaza simplitatea cognitiva in raport cu nivelul de cunostinte, de instructie si de educatie. Reactia exprimata de subiect evidentiaza stari afective situative, constientizarea semnificatiei intrebarii. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea realista a subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- identitatea exprima nevoia de apartenenta si de identificare cu un grup de varsta, sex si ocupational ("Am 16 ani si 10 luni, sunt eleva la liceu si ma numesc Raluca.")

- preferinte, dorinte exprima multitudinea preocuparilor, gradul de implicare in realizarea lor practica ("Cel mai mult imi place sa imi petrec timpul liber cu prietenii, sa ma distrez, sa ascult muzica, sa dansez, sa calatoresc prin tara, sa merg in tabara, sa descopar noi orizonturi.")

- trasaturi psihice exprima tendinte spre autocunoastere ("Sunt o persoana prietenoasa, sociabila, intelegatoare, respectuoasa si silitoare.")

- cautarea de sine reliefeaza exigentele sporite fata de sine, constientizarea complexitatii procesului autocunoasterii ("Unele din cele mai mari defecte ale mele sunt urmatoarele : incapatanarea, sunt orgolioasa, invidioasa pentru ca nu suport ideea ca altcineva are si eu nu, dar uneori sunt si egoista chiar daca stiu ca nu este bine.")

b) evaluarea temelor

- completitudinea/incompletitudinea lucrarii evidentiaza superficialitatea, platitudinea persoanei, redusa cunoastere de sine

- contradictiile si contrazicerile prezente indica superficialitatea gandirii, existenta unor tendinte agresiv-latente



3) Analiza secundara

Maniera autoanalizei si autoprezentarii reci, obiective, cu insiruirea oarecum seaca a informatiilor.



Subiectul 17


1) Analiza preliminara

- calificative : "O intrebare destul de buna."

- reactii starnite de intrebare in subiect : "Mi-am mai adresat-o doar de cateva ori pana acum."

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "Mi-o pun mai ales in momente de insatisfactie personala, mii de imagini, intelesuri si idei se imbratiseaza intr-un amalgam de raspunsuri."

Calificativul asociat intrebarii evidentiaza sensibilitatea fata de procesul autocunoasterii. Reactia exprimata de subiect scoate la iveala nu numai unele stari afective situative, dar conduc si spre concluzii in plan cognitiv privind necesitatea de a efectua mai des astfel de autoanalize. Raspunsul care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea usor exaltata a subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- atitudinea fata de sine reliefeaza exigente sporite fata de sine, nevoia de autodescifrare ("Vreau sa ma schimb, sa ma transform, sa devin un om cu o inima de piatra, sa nu mai pun totul la suflet si sa nu mai pun suflet in tot ceea ce fac; daca o sa reusesc sa ma transform, o sa fac fata tuturor incercarilor vietii.")

- sistemul relational scoate la iveala potentialul interrelational crescut ("Sunt o norocoasa : am multi prieteni si o familie care ma sprijina.")

- atitudinea fata de viata si problemele ei evidentiaza existenta unor atitudini bine conturate, persistenta unor conduite specifice etapelor depasite ("Cu toate ca in ultima perioada in viata mea s-au petrecut multe evenimente, unele mai putin placute, am ramas aceeasi persoana optimista, vesela, rationala si cu speranta ca va fi mai bine.")

b) evaluarea temelor

- incompletitudinea lucrarii reflecta redusa cunoastere de sine, platitudine, superficialitate, fapt care releva functionarea defectuoasa a mecanismelor de proiectie

- coerenta/incoerenta compunerii releva nedirectionalitatea inteligentei, neclaritatea intelegerii sarcinii, lipsa de suplete intelectuala


3) Analiza secundara

Maniera laconica cu raspunsuri vagi, saracacioase, cu o slaba implicare in rezolvarea sarcinii datorita unei autocunoasteri reduse.



Subiectul 18


1) Analiza preliminara

- calificative : "Mi se pare un lucru destul de ciudat, totusi este o intrebare buna."

- reactii starnite de intrebare in subiect : regret ("Pana acum nu m-am gandit la aceasta intrebare, insa cand o sa imi fac timp, am sa mai revin asupra ei, dar intr-o astfel de situatie eu nu ma pot gandi decat la calitatile mele, desi am si eu mici defecte ca orice om.")

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "Nu mi-am pus niciodata aceasta intrebare, nu am reflectat asupra persoanei mele."

Calificativul asociat intrebarii scoate la suprafata mobilitatea conduitelor intelectuale ce sunt transparente in raport cu nivelul de instructie si educatie. Reactia exprimata de subiect evidentiaza stari afective situative, necesitatea de a realiza mai des astfel de autoanalize. Raspunsurile care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- identitatea exprima nevoia de apartenenta la un grup de varsta, sex sau ocupational ("Am 16 ani si ma numesc Stefania si sunt eleva in clasa a X-a.")

- sistemul de imagini despre altii exprima nevoia autodefinirii prin raportarea la altii, cpacitatea de a se aprecia pe sine de pe pozitiile altora ("Pentru mine conteaza mult parerea celor din jur si astfel mi-am dat seama ca sunt o persoana sociabila, prietenoasa si ambitioasa.")

- sistemul relational evidentiaza disponibilitatile sociorelationale, precaritatea relatiilor ("Prietenii mei reprezinta o mare parte din personalitatea mea, potrivit proverbului in care eu cred foarte mult : "Spune-mi ce prieteni ai ca sa iti spun cine esti."; nu am foarte multi prieteni, dar consider ca mi-am ales in viata doar prietenii adevarati pentru ca atunci cand am avut nevoie de ei, au dovedit acest lucru.")

- trasaturile psihice furnizeaza informatii cu privire la Eul psihic ("Daca ar fi sa ma caracterizez in trei cuvinte, acestea ar fi : prietenoasa, ambitioasa, perseverenta.")

- sistemul orientativ de valori arata existenta unor motivatori ai comportamentului, posibilitati crescute privind realizarea unor generalizari proprii reiesite din experientele traite ("Sunt o persoana care are anumite idealuri in viata, care si-a propus sa realizeze ceva, am o personalitate destul de puternica, dar defectul meu cel mai mare este ca am prea multa incredere in oameni.")

b) evaluarea temelor

- coerenta compunerii releva cursivitatea exprimarii, usurinta inlantuirii expresive a ideilor

- incompletitudinea lucrarii evidentiaza oboseala, superficialitate, redusa cunoastere de sine


3) Analiza secundara

Maniera tip "amalgam" cu raspunsuri vagi, cu o prezentare uneori personala, implicativa, alteori detasata.


Subiectul 19


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare delicata."

- reactii starnite de intrebare in subiect : regret "Sincera sa fiu nu mi-am adresat niciodata aceasta intrebare, chiar daca ar fi trebuit sa o fac."

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "Ma cunosc, dar imi este greu sa vorbesc despre mine pentru ca unii nu se cunosc pe sine si odata ajunsi in fata situatiei, pur si simplu nu au ce sa spuna despre ei, te autocunosti cand iti pui gandurile pe foaie."

Calificativul asociat intrebarii evidentiaza sensibilitatea fata de procesul autocunoasterii. Reactiile exprimate de subiect scot in evidenta necesitatea de a efectua mai des astfel de autoanalize. Raspunsul care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea exprima viziunea usor exaltata a subiectului asupra posibilitatilor cunoasterii de sine.



2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- atitudinea fata de sine exprima nevoia de autodescifrare, constientizarea dificultatii procesului autocunoasterii ("Eu sunt o persoana ca oricare alta si totusi diferita, pentru ca fiecare are o personalitate, principii, obiective si directii diferite in viata.")

- adaptarea si integrarea sociala arata disponibilitatile pentru invatarea si jucarea rolurilor sociale, dorinta de afiliere la grupurile sociale, de participare la viata sociala ("Sunt comunicativa si acest lucru m-a ajutat de foarte multe ori sa stabilesc relatii cu diferite persoane. Comunicarea este esentiala pentru a reusi sa te integrezi cu bine in societate si sa reusesti sa iti faci prieteni.")

- filtrarea personala a ideilor, actiunilor, evenimentelor exprima nevoia de personalizare, de implicare personala, nu prin intermediari ("Sunt o persoana constiincioasa si chiar daca nu imi place ce am de facut, fac; nu imi place sa stau deoparte si sa observ, imi place sa ma implic in diferite activitati, sunt o fiinta spontana si trec rapid de la o stare de spirit la alta fara prea mare efort. ")

b) evaluarea temelor

- incompletitudinea lucrarii evidentiaza redusa cunoastere de sine, netransparenta psihica, superficialitate

- incoerenta compunerii releva neclaritatea intelegerii sarcinii, inlantuirea greoaie a ideilor


3) Analiza secundara

Maniera filosofarii uneori personala, profunda, originala, alteori sterila si puerila, impersonala, detasata.



Subiectul 20


1) Analiza preliminara

- calificative : "Este o intrebare foarte grea."

- reactii starnite de intrebare in subiect : indoiala "Cum pot sa vorbesc despre mine? Nici macar nu ma cunosc."

- gradul de familiarizare cu intrebarea : "Nu mi-am adresat aceasta intrebare niciodata."

Calificativul asociat intrebarii reflecta simplitatea cognitiva, infantilismul gandirii, lipsa de autocunoastere. Reactia exprimata de subiect evidentiaza o stare afectiva situativa, de moment. Raspunsul care vizeaza gradul de familiaritate cu intrebarea reliefeaza viziunea realista asupra posibilitatilor de autocunoastere si traducerea lor in fapt.


2) Analiza primara

a) identificarea temelor

- sistemul relational evidentiaza nevoia de afiliere si integrare sociala ("Imi gasesc greu prietene si nu ma acomodez usor cu cei din jurul meu.")

- preferinte, dorinte exprima unilateralitatea preocuparilor, lipsa de profunzime a intereselor ("Imi place sa merg in vacanta cu prietenii si sa citesc lucruri noi.")

- atitudinea fata de sine exprima nevoia de autocunoastere, dar si existenta unor usoare tendinte de autoeclipsare ("Eu consider ca sunt o fata normala, chiar daca uneori sunt suparacioasa, dar cu totii avem defecte si calitati.")

b) evaluarea temelor

- incompletitudinea lucrarii exprima redusa cunoastere de sine, reticenta, superficialitate, fapt care releva functionarea defectuoasa a mecanismelor de proiectie

- incoerenta compunerii reflecta lipsa de suplete intelectuala, neclaritatea intelegerii sarcinii, insuficienta selectivitatii gandirii


3) Analiza secundara

Maniera laconica cu raspunsuri vagi, stereotipe.



CONCLUZII



Eul, ca nucleu al fiintei noastre, ca forma suprema a fiintei noastre constiente, reprezinta modul cum este, simte ca este si aspira sa fie ca persoana, cu referire speciala la fateta sa sociala . Format in interactiunile cu cei din mediul apropiat, Eul social acumuleaza cunostinte despre sine, despre modul in care s-a comportat in diferite situatii, cunostinte pe care le organizeaza in structuri relativ stabile. Aceste structuri despre sine se refera, in mod deosebit, la aspecte comportamentale care au relevanta pentru individ, contribuind la cunoasterea de sine. Ca orice alta schema din arsenalul cognitiv, schemele despre sine actioneaza ca mecanisme selective, care triaza informatia prezenta, iar criteriile dupa care stimulii din mediu sunt procesati si selectati, explica modalitatea in care informatia este stocata si utilizata ca fundament comportamental. Freud constata faptul ca Eul cauta sa semene cu ceea ce isi propune ca model. De aceea, atunci cand este activat, intrand in relatie cu informatii care au relevanta personala, Eul tinde sa interpreteze informatia, raportand-o la conceptia despre sine. Ca atare, el functioneaza ca un standard, comparat in permanenta cu noua informatie, incorporand astfel, constient sau nu, tot ceea ce il satisface din mediu. Acest mecanism de introiectie functioneaza si in cazul in care individul este pus in fata unor alternative ocupationale, atribuindu-si trasaturi caracteristice, tipice diferitelor profesii.

Proba CSE dispune de valente diferite. Ea poate fi considerata ca o proba de cunoastere psihologica, ca proba de autocunoastere, ca proba de educare a capacitatii de intercunoastere. In cele trei ipostaze ale ei isi releva o multipla utilitate : cognitiva (declanseaza autocunoastere, sporeste cantitatea si calitatea cunostintelor despre sine si despre altii), predictiva (pe baza informatiilor recoltate, se poate anticipa evolutia comportamentului, calitatilor si defectelor celui care se autodezvaluie), formativa (ofera posibilitatea exersarii si educarii capacitatii de autocunoastere, cunoastere si intercunoastere psihologica).

Aplicarea probei CSE s-a efectuat pe un esantion de 20 de subiecti; 10 dintre acestia au efectuat compunerile in prezenta examinatorului, iar ceilalti 10 au preferat sa realizeze compunerile acasa.

Cele 10 compuneri efectuate in prezenta examinatorului au un caracter retinut, obiectiv, cu insiruirea informatiilor intr-un mod aleator, fara o implicare personala, ampla, fara a cugeta profund asupra acestei intrebari, chiar daca intrebarea si-a mai gasit ecou anterior in Eul lor psihic.

Compunerile efectuate acasa au fost abordate intr-o maniera mai profunda, complexa, cu o reflectare anterioara asupra aceastei intrebari, ceea ce a condus la constientizarea semnificatiei intrebarii, compunerile fiind ample, bine structurate, atingand punctele esentiale ale personalitatii subiectilor.







Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

sanatate

Psihologie



Criminalistica

Documente online pe aceeasi tema


Cunoasterea trasaturilor temperamentale, premisa a succesului in sportul scolar de performanta
Cum ameliorǎm/schimbǎm comportamentele problematice ale adolescentului sau copilului?
Despre droguri - abuzul si dependenta de droguri - motive care duc la consumul de droguri
Judecata de valoare
Fundamentele psihologiei
Identitate si personalitate in adolescenta
Inteligenta lingvistica, logico-matematica, muzicala-ritmica, spatial-vizuala
Toxicomania - creeaza dependenta psihica de droguri
Personalitatea - directii de definire a personalitatii in psihologie
Abordari teoretice privind motivatia - conceptul de motivatie



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.