Fundamentele psihologiei

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI

Activitatea onirica apartine:

b) inconstientului;

Adaptarea se realizeaza cel mai rapid si la valorile cele mai ridicate in:

b) sfera sensibilitatii olfactive;

Alegeti cele doua forme generice (bazale) in care se structureaza constiinta:

c) constiinta lumii externe;

e) constiinta de sine.

Aparatul auditiv al omului functioneaza optim:

c) in raport cu intensitati medii ale sunetelor.

Aparatul bastonaselor asigura:

b) vederea nocturna.

Aparatul receptor al sensibilitatii vizuale se afla in:

b) retina;

Arhetipurile sunt componente ale:

b) inconstientului colectiv;

Atributul de "psihologie obiectiva" se aplica:

c) behaviorismului;

Auzul "colorat" este efectul legii:

b) sinesteziei;

Auzul armonic consta in:

c) integrarea intr-o configuratie unitara a raporturilor de inaltime pe verticala dintre sunetele unei opere muzicale.

Auzul fonematic se dezvolta pe baza:

b) auzului general.

Baza genetica a schemei operatorii a constiintei o constituie:

a) dinamica interna a inconstientului;

Ca si informatia, psihicul este:

b) un fenomen lipsit de insusiri sensibile;

Ca si informatia, psihicul:

c) este masura a gradului de organizare.

Calitatea modala a senzatiilor gustative este determinata de:

c) de structura moleculara a substantei.

Caracterul activ al perceptiei rezida in:

b) implicarea operatiilor subiectului;

Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:

d) numarul "elementelor" componente si volumul conexiunilor interne si externe.

Care din legile de mai jos sunt psihofiziologice:

a) legea contrastului;

d) legea compensatiei.

Care din proprietatile de mai jos definesc exclusiv senzatiile de culoare?

b) tonul cromatic;

d) saturatia.

Cel care a pus in evidenta existenta culorilor spectrale prin descompunerea fasciculului luminos a fost:

b) Newton;

Cel mai mare volum de informatie despre lumea externa ni-l furnizeaza:

b) perceptia vizuala;

Componenta morala a constiintei:

c) asigura adecvarea comportamentului la normele si cerintele sociale.

Comportamentul constient se intemeiaza pe corelarea celor doua modele informationale majore:

b) modelului lumii externe si modelului propriului Eu.

Comportamentul instinctual se caracterizeaza prin:

c) centrarea pe atingerea imediata a obiectivului.

Conceptul de informatie contribuie la:

b) definirea naturii si statutului ontologic al psihicului

Constantele perceptive sunt:

c) rezultatul evaluarilor corectoare ale schemelor integrative corticale.

Constienta este:

c) sinonima si echivalenta cu starea de veghe activa.

Constiinta este:

a) o organizare sistemic-integrativa emergenta;

b) capacitatea de a intelege, discerne si explica;

Constiinta se realizeaza prin intermediul:

c) functiilor si proceselor psihice particulare.

Constiinta confera comportamentului un caracter:

c) mijlocit - teleonomic;

Constiinta este o structura:

a) eminamente cognitiva;

Contrastul culorilor reflecta:

a) raportul de intensitate;

Creatorul psihologiei conduitei este:

c) P. Janet.

Cui apartine teza "intreaga viata psihica este reductibila la senzatii"?:

b) asociationismului;

Culorile spectrale se obtin:

c) prin descompunerea fasciculului luminos in lungimi de unda.

Datorita constiintei, omul:

c) se delimiteaza si se integreaza in lume.

Datorita constiintei, omul:

c) se relationeaza si se integreaza in lume ca subiect.

Datorita timbrului:

b) deosebim doua sunete de aceeasi inaltime;

Decentrare este un indicator al:

b) iluziilor perceptive;

Deosebirea dintre mecanismul senzatiei si cel al perceptiei apare:

b) la nivelul verigii corticale;

Determinantii perceptiei includ:

d) ambele categorii de factori in interactiune.

Determinismul psihicului uman este:

c) preponderent socio-cultural.

Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata:

c) o imbinare intre static si dinamic.

Din punct de vedere psihofiziologic:

d) nici un raspuns nu este corect.

Divergentele manifestate in istoria psihologiei sunt de ordin eminamente:

c) metodologic.

Domeniul sunetului se delimiteaza pe baza:

b) frecventei vibratiilor acustice;

Dupa Daniel Lagache, conduitele sunt combinari dinamice intre doua tipuri de actiuni:

c) interofective si exterofective.

Dupa K. Wilber, inconstientul fundament este alcatuit din:

b) continuturi ce pot deveni oricand constiente;

Dupa modul de prezentare a stimulilor, contrastul in perceptie poate fi:

a) puternic sau slab;

Dupa S. Freud, cunoasterea continuturilor inconstientului este posibila prin:

b) analiza viselor;

Dupa sfera, legile psihologice se impart in:

b) dinamice si statistice;

Durata asteptarii unui eveniment neplacut:

a) tinde sa fie subestimata;

Durata asteptarii unui eveniment placut:

c) tinde sa fie supraestimata.

Duratele evenimentelor neplacute:

c) tind sa fie supraestimate.

Efectul psihofiziologic al culorii rosii este:

c) excitator.

Evaluarea timpului se refera la:

a) segmentul trecut;

b) segmentul prezent;

c) segmentul viitor.

Fenomenul "fi" al miscarii aparente a fost pus in evidenta:

b) in sfera perceptiei vizuale;

Frecventa sunetului determina:

b) senzatia de inaltime;

Functia principala a constiintei din care deriva si careia i se subordoneaza celelalte este:

b) functia cognitiva;

Functia proiectiva a constiintei consta in:

c) generarea noului.

Functionarea constiintei poate fi estimata:

c) dupa eficienta si performanta actiunilor.

Functionarea constiintei se subordoneaza:

b) principiului realitatii;

Gestaltismul se bazeaza pe:

c) considerarea exclusiv a intregului.

Gratie constiintei, omul devine capabil:

c) sa inteleaga, sa explice si sa confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din jur.

Gratie legii structuralitatii, un obiect poate fi:

c) identificat si in cazul adaugarii altor elemente.

Homeostazia mediului intern al organismului este:

b) un fenomen reglator necesar;

Homunculusul senzitiv corespunde:

b) sensibilitatii cutano-tactile;

Identificarea perceptiva:

b) este invatata si dobandita.

Iluziile in perceptie sunt rezultatul:

c) efectelor de camp.

Imaginea retiniana reflecta obiectul:

b) in pozitie rasturnata;

Impartirea sunetelor in zgomote si sunete muzicale are la baza:

c) regularitatea (periodicitatea) oscilatiilor

In absenta sensibilitatii:

c) este compromisa intreaga dezvoltare psihica.

In cazul suprapunerii complete a celor doua imagini retiniene:

a) obiectul este perceput plat (bidimensional);

In cercetarea psihologica ne asteptam ca validitatea generalizarilor sa fie:

b) direct proportionala cu numarul cazurilor individuale investigate.

In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

b) factor determinant al comportamentului;

In conditii de intuneric sensibilitatea vizuala:

b) creste;

In definirea si interpretarea perceptiei contributia cea mai adecvata a adus-o:

b) gestaltismul;

In dezvoltarea limbajului, auzul are un rol:

c) determinant.

In dezvoltarea psihica a omului, ereditatea are:

b) un rol relativ;

In explicarea devenirii organizarii psihice a omului apelam la:

c) determinismul extern mediat.

In identificarea obiectelor elementul spatial determinant este:

d) forma.

In metoda experimentului de laborator, cercetatorul stabileste si controleaza in mod direct:

a) variabilele ambientale;

c) variabilele independente;

In metoda experimentului de laborator, intre variabilele independente si cele dependente se interpun:

c) variabilele subiect.

In modelul freudian, intre inconstientul innascut si cel dobandit exista o relatie:

b) antagonica;

In opinia lui J.B. Watson, constiinta este:

c) o simpla fictiune.

In perceptia plurimodala se integreaza:

c) informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori.

In perceptia vizuala, constanta de marime se datoreste:

a) operatiilor de evaluare de la nivelul verigii corticale a analizatorului;

c) contextului in care este dat obiectul.

In perceptie, diferentele individuale:

b) sunt legice si permanente;

In perceptie:

b) setul poate exista si functiona in absenta unei stari anume de motivatie;

In plan filogenetic, aparitia psihicului se leaga de:

c) aparitia functiei de explorare - semnalizare

In psihologia conduitei, conduita este considerata:

c) o manifestare a personalitatii in intregul sau

In raport cu inconstientul, constiinta:

b) are un rol moderator - frenator;

In sens restrans, activitatea este unitatea dintre:

b) motiv, scop si mijloc;

In teoria freudiana, functionarea inconstientului se subordoneaza:

b) principiului placerii;

In teoria lui S. Freud, elementul component esential al inconstientului innascut este:

b)instinctul erotico-sexual;

Inconstientul are legatura:

c) mai mult cu imaginatia.

Inconstientul are un continut:

c) mixt.

Inconstientul colectiv:

c) precede si subordoneaza pe cel individual.

Inconstientul secundar (dobandit) se formeaza prin:

a) automatizarea comportamentelor;

b) interiorizarea normelor morale;

Informatia cu gradul de obiectivitate cel mai ridicat despre materialitatea lumii externe o furnizeaza senzatiile si perceptiile:

c) proprioceptive.

Informatia este:

c) masura gradului de organizare.

Informatia furnizata de senzatiile proprioceptive participa la formarea si sustinerea:

b) schemei integrative a Eu-lui fizic;

Intensitatea sunetelor o masuram in:

c) decibeli.

Intensitatea unei senzatii olfactive depinde de:

c) concentratia substantei - stimul.

Interpretarea, ca faza a perceptiei, inseamna:

c) stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului.

Intervalul critic de fuziune a imaginilor vizuale secvential - statice este de:

b) 1/16 sec;

Intre intensitatea stimulului si intensitatea senzatiei exista un raport:

c) direct proportional.

Intre seturi exista raporturi:

b) antagonice;

Invariantii de structura (de buna forma) in perceptie rezulta din:

c) relatiile dimensional- metrice dintre elementele componente.

La nivelul creierului, functiile psihice:

c) unele au o localizare precisa, altele o localizare dinamica.

La nivelul sistemului psihic uman, intre "input" si "output" exista o relatie:

c) de tip mediat - probabilist.

Latura activ - creatoare a constiintei se realizeaza prin:

b) functia proiectiva;

Legea adaptarii are:

c) rolul ei depinde de sensul varierii nivelului sensibilitatii.

Legea bunei forme exprima:

c) caracterul structural - emergent al perceptiei.

Legea heterocroniei presupune ca:

c) componentele sistemului psihic au ritmuri diferite de dezvoltare si momente diferite de maturizare - consolidare.

Legea heteronomiei se refera la:

c) nivelul de dezvoltare - consolidare atins de diferitele componente psihice particulare.

Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprima:

b) valoarea (catimea) ce trebuie adaugata la intensitatea stimulului initial

Legea selectivitatii reflecta:

a) preponderent rolul determinantilor subiectivi;

Legea Weber-Fechner a pragurilor diferentiale se confirma:

c) numai in segmentul mediu al continuumului sensibilitatii.

Limitele teoriei gestaltiste a perceptiei rezida in:

b) considerarea caracterului imanent al structurii;

c) fizicalizarea mecanismului producerii perceptului;

Mecanismul senzatiei este:

a) blocul receptor

b) blocul subcortical;

c) blocul cortical.

Metoda experimentului de laborator in psihologie a fost introdusa de:

d) W. Wundt

Modelarea informationala de tip homomorfic sta la baza:

c) identificarii de tip categorial.

Modelarea informationala de tip izomorfic presupune:

c) stabilirea unei corespondente biunivoce intre percept si obiect.

Modelele informationale - etalon care mediaza identificarea perceptiva sunt de doua tipuri:

b) individuale si categoriale;

c) interne si externe.

Modelul paradigmatic al psihologiei contemporane este:

c) S P R.

Modelul structural actual al sistemului psihic uman este:

c) ierarhic-tridimensional.

Neobehaviorismul:

c) recunoaste existenta componentelor psihice interne

Nivelul calitativ cel mai inalt al integrarii perceptiei se realizeaza in :

a) faza identificarii;

Notiunea de activitate este:

a) echivalenta notiunilor de comportament si de conduita

O senzatie ne permite sa:

a) identificam obiecte;

Obiectivitatea cunoasterii psihologice depinde de:

c) acuratetea si fidelitatea inregistarii si prelucrarii datelor.

Ochiul omului percepe segmentul spectrului electromagnetic cuprins intre:

d) 380 - 680 milimicroni.

Orientarea New-look a evidentiat:

c) rolul factorilor motivationali si de personalitate in perceptie:

Pe baza saturatiei, senzatiile cromatice se impart in doua grupe:

b) pure si impure;

Peceptia implica memoria:

c) in faza identificarii.

Pentru a deveni eficienta si obiectiva, observatia trebuie:

c) sa fie discreta si sistematica;

Pentru a se realiza perceptia obiectului in volum (cu cea de a treia dimensiune) este necesar ca cele doua imagini retiniene:

b) sa se suprapuna partial;

Pentru auzul muzical este definitorie:

c) diferentierea - identificarea raporturilor de inaltime si durata dintre sunete.

Pentru behaviorismul clasic obiectul de studiu al psihologiei trebuia sa fie:

c) comportamentul.

Pentru explicarea mecanismului senzatiilor cromatice au fost avansate trei teorii principale, care din ele este considerata astazi mai adecvata:

b) policromatica;

Pentru perceptia sunetelor vorbirii si a cuvintelor este indispensabila:

c) actualizarea modelelor lor interne din memoria de lunga durata.

Pentru studiul conduitei P. Janet propunea:

c) metoda clinica.

Perceptia este un model informaŃional:

c) izomorfic - homomorfic.

Perceptia este:

b) rezultatul integrarii senzatiilor.

Perceptia este:

c) rezultatul actiunii obiectului.

Perceptia este:

b) un proces multifazic.

Perceptia figurilor duble reflecta dinamica raportului:

b) insusiri primare - insusiri secundare;

Perceptia furnizeaza informatii despre:

a) proprietatile esentiale si generale ale obiectelor;

Perceptia miscarii fizice a obiectelor este mai exacta:

b) intr-un spatiu populat.

Perceptia monomodala consta in:

c) perceperea unuia sau mai multor obiecte pe calea unui singur analizator.

Perceptia spatiului este:

b) de tip intermodal.

Perceptia timpului se refera la:

b) segmentul prezent;

Perceptia vizuala a celei de a treia dimensiuni a spatiului are la baza:

b) un mecanism binocular.

Perceptiile gustative se realizeaza pe baza interactiunii si integrarii celor:

c) patru gusturi de baza;

Potrivit intelegerii actuale, obiectul de studiu al psihologiei il constituie:

c) organizarea psihocomportamentala;

Potrivit legii Weber-Fechner, valoarea pragului diferential pentru sensibilitatea auditiva este:

c) 1/10

Potrivit lui S. Freud, inconstientul:

c) o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita.

Potrivit psihologiei umaniste, obiectul de studiu al stiintei psihologice trebuie sa fie:

b) omul concret cu problematica sa

Pragul absolut inferior exprima:

c) intensitatea minima a stimulului specific necesara pentru a produce o senzatie.

Pragul absolut inferior si pragul absolut superior delimiteaza:

c) intinderea sensibilitatii in raport cu intensitatea stimulilor specifici.

Pragul diferential reprezinta:

a) catimea ce trebuie adaugata la intensitatea initiala;

Precizia perceptiei miscarii:

b) scade pe masura indepartarii obiectului de observator;

Prezenta si calitatea functionarii sistemului psihic le putem evalua cel mai obiectiv:

b) pe baza rezultatelor subiectului in abordarea si rezolvarea sarcinilor reale;

Principalele forme generic-categoriale ale activitatii umane sunt:

c) jocul, invatarea si munca.

Priza de constiinta" se refera la:

b) latura informativ-cognitiva;

Psihicul este o realitate:

c) cognoscibil in mod mijlocit.

Psihicul este o realitate:

d) informationala.

Psihicul uman este un sistem:

b) probabilist;

d) dinamic - evolutiv.

Psihicul uman este:

b) preponderent dobandit;

Psihicul:

c) este un rezultat al comunicarii creierului cu sursele externe de informatii.

Psihologia a devenit stiinta independenta datorita adoptarii:

c) metodei experimentului.

Psihologia conduitei s-a constituit pentru a depasi limitele:

b) behaviorismului

c) introspectionismului.;

Psihologia generala este o stiinta centrata pe:

b) general, universal;

Psihologia introspectionista se centra:

a) pe studiul continuturilor si starilor interne ale constiintei

Psihologia si-a inaugurat statutul de stiinta independenta fixandu-si ca obiect de studiu:

b) constiinta;

Raportul dintre entropie si informaŃie:

c) este antagonic.

Realizarea normala a tuturor miscarilor obiectual-instrumentale reclama participarea informaŃiei si senzatiilor:

c) proprioceptiv-kinestezice;

Realizarea perceptiei presupune:

c) operarea distinctiei "figura - fond".

Receptorii sensibilitatii auditive se afla:

c) in membrana bazilara (organul lui Corti

Receptorii sensibilitatii gustative sunt dispusi:

c) in mucoasa limbii.

Receptorii sensibilitatii tactile sunt:

b) corpusculii Meissner;

d) discurile Merkel.

Receptorii sensibilitatii vizuale sunt reprezentati de:

c) conuri;

d) bastonase.

Reflectarea psihica are un caracter:

c) subiectiv si ideal.

Rolul reglator-adaptativ al senzatiilor de durere consta in:

c) activarea mecanismelor de aparare.

Saturatia reprezinta:

b) gradul de deosebire al culorii cromatice date fata de culoarea alba de aceeasi claritate;

Schema corporala (modelul informational al Eu-lui fizic) se formeaza pe baza integrarii informatiilor furnizate de senzatiile:

c) proprioceptive;

Segmentul cortical al analizatorului vizual se localizeaza in:

c) ariile 17,18, 19 - Brodmann.

Semnalizarea proprioceptiva functioneaza:

c) permanent.

Sensibilitatea asigura perceperea:

c) a ambelor categorii de stimuli.

Sensibilitatea este:

b) o variabila de tip continuu.

Sensibilitatea kinestezica se activeaza:

d) la declansarea oricarei miscari.

Sensibilitatea umana este:

b) o functie variabila;

d) o functie condiŃionata si socio-cultural.

Sensibilitatea umana este:

a) o functie modular-diferentiata;

Sensibilizarea semnifica:

b) cresterea sensibilitatii unui analizator prin stimularea lui repetata cu stimulul specific;

c) cresterea sensibilitatii unui analizator ca urmare a stimularii altui analizator.

Senzatia de durere are:

c) atat un rol negativ, cat si un rol pozitiv.

Senzatia de durere se produce:

c) la actiunea oricarei modalitati de stimuli a caror intensitate depaseste pragul absolut superior al sensibilitatii specifice.

Senzatia de foame:

a) creste nivelul sensibilitatii gustative;

Senzatia de inaltime a sunetului este determinata de:

b) frecventa undelor acustice;

Senzatia este un model informational:

b) unidimensional;

Senzatia este:

c) un cod-imagine al unei proprietati a stimulului specific.

Senzatia este:

c) o veriga necesara a procesului de cunoastere a lumii.

Senzatiile de culoare se obtin prin stimularea:

c) aparatului conurilor.

Senzatiile gustative joaca un rol major in:

c) formarea preferintelor alimentare.

Senzatiile gustative reflecta:

c) proprietatile chimice (moleculare) ale substantelor

Senzatiile gustative se includ in categoria:

a) senzatiilor exterio-informative;

Senzatiile kinestezice furnizeaza informatii si despre:

c) greutatea si volumul obiectelor.

Senzatiile kinestezice:

c) sunt indispensabile in reglarea miscarilor.

Senzatiile olfactive reflecta:

c) proprietati chimice.

Senzatiile olfactive se implica in reglarea actului alimentar:

b) prin nota de placut - neplacut;

Senzatiile organice semnalizeaza:

a) modificari structurale la nivelul organelor interne;

b) modificari functionale la nivelul organelor interne;

Senzatiile proprioceptive informeaza despre:

c) pozitiile posturale ale corpului in repaus.

Senzatiile tactile reflecta:

c) proprietati mecano-fizice.

Setul este:

b) un amestec de senzatii de diferite modalitati;

Sistemul psihic uman se include in clasa sistemelor:

c) semideschise.

Starea de bine si confort fiziologic are la baza:

a) integrarea la nivel inconstient a semnalelor organice;

Starea de set actioneaza ca:

a) factor de asimilare a obiectului - stimul;

Stimul olfactiv poate fi:

b) numai substantele volatilizabile;

Stimularea receptorilor gustativi se obtine prin:

c) administrarea substantelor lichide si doar a substantelor ale caror molecule se dizolva in saliva

Stimulul specific pentru perceperea senzatiei pure de sarat este:

b) sarea de sodiu;

Stimulul specific pentru provocarea senzatiei pure de amar este:

b) chinina;

Stimulul specific pentru senzatia pura de dulce este:

b) zaharina;

Structura de continut a subconstientului este formata din elemente care provin din:

c) inconstient si constient.

Subconstientul asigura continuitatea in timp a:

c) identitatii de sine.

Teoria energiilor specifice ale organelor de simt a fost fundamentata prin folosirea:

a) stimulilor nespecifici;

Tonul cromatic este determinat de:

b) lungimea undei electromagnetice;

Un prim semn al constituirii structurii perceptive interne este:

b) schema obiectului permanent;

Urechea omului percepe undele acustice cuprinse intre:

c) 16 - 18 000 Hz;

Valoarea cognitiva a senzatiilor olfactive si gustative rezida in aceea ca ne furnizeaza informatii despre:

b) proprietatile chimice ale substantelor;

Veriga corticala a analizatorului auditiv se situeaza in:

b) ariile 41,42,22 - Brodmann;

Veriga corticala a analizatorului cutano-tactil se localizeaza in:

b) ariile 3,1,2 Brodmann;