Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport

Criminalistica


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie » criminalistica
Criminologie – subiecte examen



Criminologie – subiecte examen


Criminologie – subiecte examen

MULTIPLE CHOICE

1. Din ce surse s-a inspirat criminologia ?
a. operele filosofice si literare ale antichitatii inspirate din tema crimei si a criminalului
b. programele unor organizatii neguvernamentale ce au ca obiect crima si criminalul
c. cercetari sociologice ce s-au facut in penitenciare


CORECT A

2. Cui i se atribuie termenul 'criminologie' ?
a. C. Lombroso
b. E.Ferri
c. P.Topinard


CORECT C

3. Ce momente marcheaza sau influenteaza aparitia criminologiei ca stiinta:
a. opera lui Cesare Beccaria (1764) si a lui Cesare Lombroso ( 1876)
b. opera lui Jeremy Bentham ( 1787) si a lui Edwin Sutherland
c. opera lui Quetelet si Lacasagnne


CORECT A

4. Ce studii si publicatii de specialitate influenteaza evolutia criminologiei ca stiinta ?
a. studii statistice publicate de A.M.Guerry in 1834 in Franta
b. studii de psihologie judiciara publicate de T.Bogdan in Romania
c. Revista de drept penal si Criminologie ( 1907- Belgia)


CORECT A

5. Ce reprezinta criminologiile specializate ?
a. proces de specializare pe plan profesional in domeniul criminalitatii
b. combinare a intereselor unor discipline din cadrul stiintelor sociale
c. criminologia clasica din perspectiva altor discipline ( biologice, psihologice, etc.)


CORECT A

6. Care este trasatura esentiala a criminologiei biologice ?
a. o largire a ariei de investigatie privind infractorul si criminalitatea
b. studiu al trasaturilor biologice ale minorilor delincventi
c. studiu ce urmareste cunoasterea criminalitatii aparente


CORECT A

7. Prin ce se caracterizeaza Criminologia sociologica:
a. o extindere a interesului stiintific si asupra fenomenului criminalitatii
b. studiaza infractorul sub raportul personalitatii sale
c. studiaza crima si criminalul ca entitate juridica


CORECT A

8. Ce vizeaza Criminologia generala:
a. suma criminologiilor specializate
b. o noua perspectiva de abordare a problematicii criminalitatii
c. o abordare a criminalitatii din perspectiva bio- psihologica


CORECT B

9. Care sunt criteriile de delimitare a criminologiei de alte stiinte :
a. scopul, obiectul, metoda
b. criminalitatea aparenta si criminalitatea legala
c. criminalitatea reala si cifra neagra a criminalitatii


CORECT A

10. Ce studiaza conceptiile sectoriale ?
a. dreptul penal si sistemul sanctionator
b. fapta si delincventul
c. victima si pedepsele privative d elibertate


CORECT B

11. Ce presupun conceptiile eclectice de unificare ?
a. nu depasesc puncte de vedere unilaterale
b. incearca o reunire in planul obiectului de studiu
c. realizeaza un obiect complex de cercetare cu perspectiva unei analize diferentiate


CORECT B

12. Ce include Criminologia traditionala:
a. criminologia clasica si criminologia pozitivista
b. criminologia reactiei sociale
c. criminologia preventiva


CORECT A

13. Care sunt limitele conceptiilor sectoriale cu privire la obiectul de studiu:
a. ignora personalitatea individului in geneza crimei
b. pune prea mare accent pe delincventa juvenila
c. se definesc in mod confuz conceptele


CORECT A

14. Prin ce se remarca criminologia reactiei sociale ( noua criminologie) fata de criminologia traditionala ?
a. prin obiect, respectiv iau in considerare procesele ce duc la etichetare si reactiile sociale fata de aceasta
b. prin modelele utilizate
c. prin finalitatea urmarita


CORECT A

15. Obiectul generic al criminologiei:
a. crima, criminalul, criminalitatea, victima si reactia sociala
b. criminalitatea aparenta si reactia legitima
c. criminalitate legala si delincventa


CORECT A

16. Scopul general al criminologiei :
a. asigurarea unei politici penale corespunzatoare
b. asigurarea unor institutii speciale
c. asigurarea separarii delincventilor minori de cei majori


CORECT A

17. Scopul particular si imediat al criminologiei:
a. cunoasterea fenomenului deviant in societate
b. vizeaza paradigma etiologica
c. numai prevenirea tertiara


CORECT B

18. Ce loc ocupa functia descriptiva in criminologie:
a. fenomenologia criminalitatii- etapa obligatorie in cunoasterea fenomenului.
b. descrie caracterul autonom al criminologiei
c. priveste latura calitativa a fenomenului


CORECT A

19. Care este locul functiei explicative in cercetarea criminolgica:
a. este in stransa legatura cu scopul imediat
b. explica tipurile de infractori si victime
c. priveste latura cantitativa a fenomenului


CORECT A

20. Care este rolul functiei predictive in criminologie:
a. construieste modele prospective
b. nu apeleaza la informatii din alte domenii
c. utilizeaza concepte specifice prevenirii


CORECT A

21. Care este esenta functiei profilactice- cercetarea remediilor criminalitatii ?
a. excede ariei de preocupari a criminologiei
b. evidentiaza relatia dintre mijloacele de tratament si prevenire
c. aduce in atentie curentul radical


CORECT B

22. Care sunt particularitatile metodologia cercetarii criminologice ?
a. abordarea interdisciplinara a criminalitatii reflecta si particularitatile utilizarii diferitelor metode
b. criminologia nu are o metodologie proprie
c. criminologia foloseste numai metode de imprumut


CORECT A

23. Care dintre urmatoarele metode particulare este valorificata in domeniul criminologiei:
a. metoda logica
b. metoda clinica
c. metoda cartografica


CORECT B

24. La ce se refera conceptul de Criminalitate ?
a. fixeaza dimensiunile spatio – temporale ale fenomenului
b. evidentiaza categoriile speciale de infractori
c. evidentiaza latura calitativa a criminalitatii


CORECT A

25. Care este obiectul de studiu al criminologiei ?
a. orice fapta devianta dezaporbata de societate
b. criminalitatea ca fenomen social
c. apararea valorilor sociale fundamentale, implicit criminalitatea


CORECT B

26. Ce vizeaza Criminalitatea reala:
a. nu se poate vorbi de o criminalitate reala
b. exista doar unele aspecte ale criminalitatii reale
c. criminologia este preocupata de criminalitatea reala


CORECT C

27. Cum se defineste Criminalitatea aparenta ?
a. criminalitatea mediatizata de mijloacele mass- media
b. criminalitatea ce poate fi descoperita stiintific, prin metode de cercetare
c. totalitatea infractiunilor pentru care au fost sesizate organele din sistemul justitiei penale


CORECT C

28. Ce este Criminalitatea legala:
a. totalitatea infractorilor trimisi in judecata
b. totalitatea infractorilor cercetati de organele de urmarire penala
c. totalitatea infractiunilor finalizate cu hotarari definitive


CORECT C

29. Ce este Cifra neagra a criminalitatii:
a. diferenta intre infractorii condamnati la pedeapsa inchisorii si cei ce-si executa pedeapsa in libertate
b. nucleul dur al criminalitatii format din criminali in serie
c. diferenta dintre criminalitatea reala si cea aparenta


CORECT C

30. Ce caracteristici prezinta observatia empirica ?
a. ia nastere doar in aglomeratie
b. ofera o larga imagine asupra fenomenelor obsevate
c. este subiectiva , fragmentara si primara


CORECT C

31. Prin ce se caracterizeaza observatia stiintifica:
a. o percepere intentionata si atenta a realitatii in domeniul studiat
b. intervine caracterul subiectiv al informatiilor culese
c. observatorul va fi influentat de conceptiile sale politice


CORECT A

32. Care este esenta Experimentului ?
a. grad redus de generalitate
b. aplicat mai mult in medicina
c. vizeaza legaturile de interconditionare intre fenomene


CORECT C

33. Ce tipuri de experiment recunoasteti ?
a. experiment particular si colectiv
b. experiment de laborator si de teren
c. experiment urbane si rurale


CORECT B

34. Ce are in vedere Metoda clinica:
a. explorarea multidisciplinara a unui infractor determinat
b. opereaza cu variabile independente si depandente
c. este suportul criminologiei reactiei sociale


CORECT A

35. Care sunt conceptele operationale de ordin explicativ ale criminologiei ? p. 27
a. prezent, hazard, probabilitate
b. cauza, conditie , factor
c. mijloacelor de supraveghere, asistenta sociala, liberarea conditionata


CORECT B

36. Ce criminologi au realizat tipologii ale infractorilor ?
a. tipologia lui Garofalo
b. tipologia lui E. Ferri
c. tipologia lui J.Pinatel


CORECT B

37. Prin ce se caracterizeaza Metoda comparativa:
a. poate fi intalnita doar in faza de inceput a unei cercetari criminologice
b. are un camp de aplicare limitat la fenomenele ce pot fi comparate
c. orice comparatie presupune cel putin doua elemente, fapte ori procese ce pot fi comparate


CORECT C

38. Ce presupun Metodele de predictie:
a. dupa caz, predictia se asociaza cu alte metode de investigatie a infractorului ( studii de caz, follow-up)
b. privesc si evolutia sistemului sanctionator dupa incheierea tranzitiei in tara noastra
c. metodele de predictie vizeaza numai bandele de delincventi minori si tineri


CORECT A

39. Tehnici utilizate in criminologie - tipuri de observatie in functie de fenomenul observat:
a. chestionarul si interviul
b. observatia colectiva in cercetari interdisciplinare
c. logica si comparatia


CORECT A

40. Ce tip de observatie se diferentiaza in functie de etapa cercetarii:
a. partiala ( axata pe o anumita tema)
b. observatia prudenta
c. observatia definitiva


CORECT A

41. Care sunt conceptele operationale de ordin predictiv ale criminologiei ?
a. prezent, hazard, probabilitate in cazul cercetarilor de diagnostic
b. observatia sistematizata si observatia nesistematizata
c. cauza , conditie, efect


CORECT A

42. Ce tipuri de observatie se pot delimita in raport cu pozitia observatorului fata de sistemul observat ?
a. externa, cu observatorul in afara sistemului studiat si interna, cu participare pasiva
b. in parteneriat cu observatori din domenii diferite
c. externa, stabilind relatii prin corespondenta cand observatorul nu este admis in grup


CORECT A

43. Cum se clasifica chestionarele dupa natura si intinderea informatiei cerute:
a. chestionar privind motivatia si privind datele de identificare, stare civila, ocupatie
b. chestionar privind interesele subiectilor si omnibus
c. chestionare cu o singura tema insotita de observatie


CORECT A

44. Ce tipuri de chestionar recunoasteti in raport cu momentul codificarii informatiei ?
a. chestionare intrebari inchise, deschise si mixte
b. chestionare intrebari inchise, deschise
c. chestinare cu raspunsuri dihotomice si trihotomice


CORECT A

45. Tipuri de chestionare in raport cu modul de recoltare a informatiei:
a. chestionare administrate prin extemporal
b. chestionare administrate prin profesori si studenti
c. chestionare autoadministrate colectiv sau prin operatori de ancheta


CORECT C

46. Cum se pot clasifica interviurile ? :
a. interviu structurat si nestructurat
b. interviu desensibilizat si clinic
c. interviu standardizat si informal


CORECT A

47. Ce metoda se coroboreaza cu Interviul clinic ?
a. metoda experimentului
b. metoda tipologica
c. metoda clinica


CORECT C

48. Ce este Tehnica documentara ?
a. o observatie directa ( nemijlocita )
b. o tehnica de cercetare a continutului manifest
c. un tip aparte de test


CORECT B

49. In ce consta metoda clinica utilizata in criminologie ?
a. exploreaza simultan doar 3 trasaturi de personalitate
b. vizeaza depistarea tulburarilor de personalitate
c. cerceteaza un caz individual pentru formularea unui diagnostic si prescrierea unei terapeutici


CORECT C

50. La ce se refera Testul de personalitate Rorschach ( 'testul petelor de cerneala' ) ?
a. se urmaresc reactiile subiectului la anumite imagini simetrice
b. rezultatele confirma existenta unui tip de personalitate specific infractorilor
c. depisteaza diferente intre infractor si noninfractor sub aspectul intensitatii anumitor trasaturi


CORECT A

51. Cum poate fi experimentul in functie de natura variabilei independente ?
a. de laborator sau de teren
b. invocat si provocat
c. experiment de tipul “inainte”, respectiv “dupa”


CORECT B

52. Pe baza carui test Sotii Glueck au selectionat factorii psihologici ?
a. Lucher
b. Rorschach
c. Szondi


CORECT B

53. Ce cuprinde „Nucleul personalitatii” in teoria lui J. Pinatel ?
a. inteligenta si creativitate
b. labilitatea si indiferenta afectiva
c. agresivitate si stare periculoasa


CORECT B

54. In ce consta diferenta dintre infractor si noninfractor in teoria personalitatii criminale ?
a. diferenta de natura
b. de pregatire scolara
c. de grad


CORECT C

55. Care sunt reprosurile ce se aduc statisticii judiciare ?
a. criminalitatea este doar partial reflectata
b. criminalitatea legala nu este separat inregistrata
c. nu arata diferentele intre criminalitatea legala si aparenta


CORECT A

56. Care sunt procedeele utilizate in metoda comparativa :
a. grafologic
b. etiologic
c. concordantei


CORECT C

57. Ce scop au metodele de predictie ?
a. influentarea asistentei postpenale
b. lipsa de supunere a copilului
c. formularea unei previziuni asupra fenomenului criminalitatii


CORECT C

58. Cine este autorul Teoriei personalitatii criminale ?
a. Enrico Ferri
b. J. Pinatel
c. E. Durkheim


CORECT B

59. Care sunt trasaturile criminologia pozitiviste ?
a. fapta – ca obiect de studiu
b. faptuitorul – ca obiect de studiu
c. victima si criminalitatea


CORECT B

60. Care este obiectul de studiu al criminologiei traditionale ?
a. crima, criminalul, criminalitatea
b. crima si reactia sociala fata de aceasta
c. victima si delincventul minor


CORECT A

61. Cine sunt reprezentantii criminologiei clasice ?
a. J. Pinatel si E. De Greef
b. Denis Szabo si Sigmund Freud.
c. Jeremy Bentham si Cesare Beccaria


CORECT C

62. Care sunt trasaturi Criminologiei clasice ?
a. axarea studiului criminologic asupra infractorului
b. fapta – obiect de studiu
c. liberul arbitru – fundament al actiunii umane


CORECT B

63. Cine sunt reprezentantii Criminologiei pozitiviste ?
a. E. Sutherland, S. Freud
b. Cesare Lombroso, Enrico Ferri
c. Etienne de Greeff si Jean Pinatel


CORECT B

64. Care este obiectul criminologiei clinice :
a. personalitatea infractorilor anormali
b. factorii individuali ai crimei
c. trecerea la act, personalitatea criminala si reactia sociala


CORECT B

65. Ce semnifica reactia sociala in criminologie ?
a. reactia violenta a unui grup de persoane
b. totalitatea mijloacelor de pedepsire a infractorilor
c. totalitatea reactiilor si actiunilor societatii fata de criminalitate


CORECT C

66. Cand a aparut curentul interactionist ?
a. secolul al XIX-lea
b. a doua jumatate a secolului XX
c. la inceputul secolului nostru


CORECT B

67. care este obiectul de studiu al „criminologiei reactiei sociale” ?
a. faptele antisociale savarsite in mediul urban
b. infractiunile care prezinta un pericol grav pentru societate
c. structurile sociale care impun un anumit sistem de valori si norme si mecanismele prin care un comportament este etichetat delincvent


CORECT C

68. Care este meritul criminologiei reactiei sociale:
a. largirea orizontului de studiu al criminologiei
b. abordarea sistemica a personlitatii infractorului
c. evidentiaza rolul personalitatii infractorului


CORECT A

69. Cum se explica diversitatea definitiilor in criminologie ?
a. neintelegeri intre autorii unor teorii
b. complexitatea obiectului de studiu
c. diversitatea conceptelor operationale


CORECT B

70. Ce trasaturi prezinta criminologia clasica ?
a. proportionalizarea pedepsei in raport cu periculozitatea faptuitorului
b. proportionalizarea pedepsei in raport cu gravitatea faptei
c. aprecierea infractorului in functie de reactia sociala


CORECT B

71. Cine este autorul lucrarii Despre infractiuni si pedepse ?
a. Paul Topinard
b. Rafaelle Garofallo
c. Cesare Beccaria


CORECT C

72. Cine este considerat initiatorul criminologiei antropologice ?
a. Cesare Lombroso
b. Cesare Beccaria
c. Jean Pinatel


CORECT A

73. Care sunt reprezentantii criminologiei pozitiviste ?
a. Rafaelle Garofallo si Enrico Ferri
b. Cesare Beccaria si Jeremy Bentham
c. M. Guerry si L. Quetelet


CORECT A

74. Care este premisa antropologiei criminale ? p.136
a. criminalitatea este un fenomen de natura sociala
b. criminalitatea este un fenomen de natura economica
c. criminalitatea este un fenomen de natura biologica


CORECT A

75. Cine este autorul teoriei psihomorale ?
a. Jean Pinatel
b. Olof Kinberg
c. Etienne de Greeff


CORECT C

76. Care sunt fazele procesului de degradare morala a individului in teoria psihomorala ?
a. starea de confuzie
b. asentimentul formulat
c. asentimentul obtinut


CORECT B

77. Cine a introdus in criminologie conceptul de „stare periculoasa” ?
a. E. De Greeff
b. E. Durkheim
c. R. Garofalo


CORECT A

78. De unde rezulta diferenta dintre infractor si noninfractor in Teoria lui Etienne de Greeff ?
a. trasaturile de caracter ale infractorului
b. inteligenta
c. usurinta de a savarsi infractiuni


CORECT C

79. Care sunt instantele personalitatii in teoria lui S. Freud ?
a. preconstientul
b. constiinta de sine
c. constiinta morala


CORECT B

80. Ce explica Freud prin complexul oedipian :
a. paricidul si incestul
b. narcisismul si .homosexualitatea
c. agresivitatea si omorurile


CORECT A

81. Ce favorizeaza complexul de vinovatie in conceptia lui S. Freud:
a. tentatia permanenta de a incalca norme morale
b. savarsirea de fapte penale
c. trecerea la act


CORECT B

82. Unde situeaza S. Freud diferenta dintre infractori si noninfractori ?
a. la nivelul constiintei de sine
b. la nivelul constiintei morale
c. la nivelul inconstientului


CORECT B

83. Care au fost discipolii lui C. Lombroso ? p.134

a.
a. Lacasagnne si Leonce Manouvrier
b. Enrico Ferri si Rafaelle Garofallo
c. Adolphe Quetelet si Andre Guerry


CORECT B

84. Cine a efectuat masuratori antropometrice pe baza carora a fundamentat teoria atavismului evolutionist ?
a. C. Lombroso
b. C. Beccaria
c. E. Ferri


CORECT A

85. Ce ipoteza formuleaza C. Lombroso ?
a. gemenii pot deveni infractori
b. existenta unor stigmate anatomice
c. anturajul individului induce comportamentul infractional


CORECT B

86. Cum poate fi recunoscut infractorul in conceptia lui C. Lombroso ?
a. dupa complexele de inferioritate
b. dupa antecedentele penale
c. dupa anomaliile de ordin fizic


CORECT C

87. Cum se numeste lucrarea fundamentala a lui C. Lombroso ?
a. Omul delincvent
b. Despre infractiuni si pedepse
c. Criminalitatea gulerelor albe


CORECT A

88. In ce sens isi revizuieste C. Lombroso teoria ?
a. extinde tipologia infractorilor
b. include si ipoteza reactiilor la sindromul de violenta
c. restrange procesul de dezvoltare a individului la biologic


CORECT A

89. Care sunt meritele orientarii biologice in criminologie ?
a. introduce metoda „pozitiva”
b. introduce metoda tipologica
c. valorifica un bogat material factual


CORECT C

90. Care sunt limitele orientarii biologice :
a. nu tine seama de pregatirea individului
b. tendinta de biologizare a omului
c. nu se bazeaza pe aplicarea unor metode coroborate


CORECT B

91. Care sunt principalele caracteristici ale teoriilor din orientarea psihiatrica-psihanalitica ?
a. acorda atentie procesului de socializare a individului
b. studiaza caracterul delincventilor privati de libertate
c. explica comportamentl delincvent pe baza unor componente psihice


CORECT C

92. Cand este mai ridicat riscul de delincventa la copiii adoptati ?
a. parinti biologici cu antecedente penale
b. parinti adoptivi infractori
c. parinti biologici si parinti adoptivi cu antecedente penale


CORECT C

93. Ce rol are tipologia in criminologie ?
a. descoperirea anumitor infractori dupa comportamentul lor
b. descrierea si explicarea fiecarui infractor
c. descrierea unor tipuri particulare de infractori


CORECT C

94. Care e diferenta dintre infractor si noninfractor in teoria lui Lombroso ?
a. o diferenta de perceptie
b. o diferenta de cultura
c. o diferenta de natura


CORECT C

95. Care sunt principalele critici care se aduc operei lui Lombroso ?
a. lipsa unor studii predictive
b. lipsa grupurilor de control
c. lipsa echipelor de specialisti in cercetare


CORECT B

96. Care este diferenta intre infractor si noninfractor in conceptia lui C. Goring :
a. de natura morala
b. de natura psihosociala
c. de natura biologica


CORECT C

97. Prin ce se caracterizeaza criminalul innascut ?
a. un tip scund si cu maxilar proeminent
b. un nebun din punct de vedere moral
c. un individ fara constiinta morala


CORECT B

98. Prin ce se caracterizeaza Scoala cartografica ?
a. s-a ocupat de infractor
b. a surprins anumite regularitati in savarsirea de infractiuni
c. a pus accent pe analiza de continutului


CORECT B

99. Care este locul Scolii cartografice in evolutia criminologiei ?
a. aduce in planul preocuparilor cauzele individuale ale criminalitatii
b. sesizeaza o anumita constanta in savarsirea infractiunilor
c. delimiteaza zona ecologica de zona interstitiala


CORECT B

100. Care este esenta Legii termice a criminalitatii ?
a. diferenta dintre delincventa juvenila si cea adulta
b. diferenta dintre mediul urban si mediul rural
c. diferentierea criminalitatii in functie de anotimpuri


CORECT C

101. Care sunt autorii Legii termice a criminalitatii ?
a. Garofalo
b. E.Ferri
c. A.F.Quetelet


CORECT C

102. In ce constau erorile Scolii cartografice:
a. neglijarea factorilor morali
b. neglijarea factorilor individiuali
c. numarul mic de cazuri studiat


CORECT C

103. Care sunt principalele idei ale Scolii mediului social :
a. criminalitatea trebuie explicata prin ea insasi
b. crima e necesara, e legata de cultura, timp, si spatiu
c. criminalitatea este un fenomen trecator


CORECT B
.



104. Care este conceptia lui G.Tarde in cadrul Scolii mediului social ?
a. nu se opune conceptiei celorlalti reprezentanti
b. crima e necesara
c. criminalul e o persoana de prisos


CORECT C

105. Care sunt reprezentantii Scolii mediului social ?
a. R. Merton
b. A. Lacasagnne
c. D.Szabo


CORECT B

106. Care este conceptia lui E.Durkheim privind crima ?
a. crima e inutil, un fenomen negativ
b. criminalul e un intrus
c. crima e utila si necesara


CORECT A

107. Care este semnificatia anomiei in conceptia lui E.Durkheim ?
a. un fenomen specific oricarei comunitati
b. o stare de confort
c. o atitudine ambivalenta


CORECT A

108. Cum concepe anomia R.Merton:
a. este sinonim cu cel al lui E.Durkheim
b. ii confera acestuia sensuri noi fata de cele cunoscute
c. leaga aparitia criminalitatii numai de crizele economice


CORECT B

109. Care este tipologia infractorilor in opinia lui E.Ferri ?
a. infractorul dependent de droguri si cel corupt
b. delincventul juvenile si femeia criminal
c. 'criminalul innascut' si cei de ocazie


CORECT C

110. Ce datoreaza C. Lombroso lui E.Ferri ?
a. denumirea teoriei al carei autor este ( atavismul evolutionist)
b. denumirea de 'criminalul innascut'
c. legea saturatiei si suprasaturatiei


CORECT B

111. La ce se refera conceptia multifactoriala a lui E.Ferri ?
a. are in vedere legea saturatiei si suprasaturatiei
b. descopera unele legitati ale fenomenului infractional
c. infractiunea are o determinare multipla


CORECT C

112. Care sunt principalele critici care i se aduc lui E.Ferri ?
a. nu a gasit cauzele care determina criminalitatea ca fenomen de masa
b. nu a continuat traditia lui Lombroso
c. a neglijat factorii sociali


CORECT A

113. La ce se refera precursorii orientarii sociologice ?
a. Scoala cartografica
b. Scoala antropologica
c. Scoala psihiatrica -psihologica


CORECT A

114. Care dintre urmatoarele teorii sunt inspirate de modelul consensual ?
a. teoriile integrative
b. teoriile culturaliste
c. teoria controlului social


CORECT B

115. Ce include modelul conflictual ?
a. criminologia critica
b. teoria psihomorala
c. teoria asociatiilor diferentiale


CORECT A

116. Prin ce se caracterizeaza modelul consensual ?
a. realizeaza o analogie cu stiintele naturii
b. explica criminologia radicala
c. are in vedere interactionismul


CORECT A

117. Care este modelul de analiza care accepta ideea de adaptare ?
a. modelul sistemic
b. modelul conflictual
c. modelul consensual


CORECT C

118. Prin ce se caracterizeaza Scoala de la Chicago ?
a. se ocupa de criminalii innascuti
b. explica teoriile ereditatii
c. delimiteaza zone criminogene specifice


CORECT C

119. Care sunt principalele concepte pe care le formuleaza Scoala de la Chicago ?
a. anomie si imitatie
b. spatiu ecologic si zona de deteriorare morala
c. asociatii diferentiate si stare periculoasa


CORECT B

120. La ce se refera zona de deteriorare morala propusa de Scoala de la Chicago ?
a. familii dezorganizate si conditii de munca improprii
b. clima si anotimpurile
c. conflictul intre generatii si imitatia


CORECT A

121. Ce include conceptul de zona criminogena specifica, propus de Scoala de la Chicago ?
a. delincventa este specifica unor cartiere
b. zona interzisa organelor de politie
c. zona accesibila doar infractorilor straini


CORECT A

122. Ce ipoteza de cercetare propune E.Sutherland in teoria asociatiilor diferentiate:
a. comportamentul delincvent este innascut
b. comportamentul delincvent este ereditar
c. comportamentul delincvent este invatat


CORECT C

123. Cum difera asociatiile diferentiate ?
a. in functie de profesie si educatie
b. in functie de frecventa, intensitate, prioritate
c. in functie de domiciliu si mediul de provenienta


CORECT B

124. Cre sunt caile de invatare a comportamentului criminal in teoria lui E.Sutherland ?
a. se transmit ereditar
b. prin izolarea fata de familie
c. prin asocierea cu modele criminale


CORECT C

125. Ce manifestari ale criminalitatii scapa de sub incidenta legii penale, in opinia lui E.Sutherland ?
a. criminalitatea informatica
b. criminalitatea feminina
c. criminalitatea in mediile sociale instarite


CORECT C

126. Care sunt meritele teoriei lui E.Sutherland ?
a. surprinde efectele mediului fizic asupra comportamentului delincvent
b. explica mecanismele psihosociale ce modeleaza conduita delincventa
c. are o viziune mai larga asupra criminalitatii organizate


CORECT B

127. Ce critici se aduc teoriei asociatiilor diferentiale ?
a. lipsa grupurilor de control
b. nu clarifica originea criminalitatii
c. nu a pus in prim plan prevenirea


CORECT B

128. Care este tema centrala a orientarii culturaliste:
a. raportul dintre cultura si criminalitate;
b. descrierea personalitatii delincventului minor;
c. raportul dintre cultura si infractiunile contra proprietatii


CORECT A

129. Carui model criminologic apartin teoriile din orientarea culturalista ?
a. modelul preventiv
b. modelul deontologic
c. modelul consensual


CORECT C

130. Ce autori au tratat conflictele de cultura ?
a. E.Sutherland
b. A.Cohen
c. T.Sellin


CORECT C

131. In ce constau conflictele de cultura ?
a. au in vedere in special fenomenul migratiei
b. nu sunt conflicte de sensuri
c. reflecta contrastul dintre sat si oras


CORECT A

132. Caror teorii le este specifica tema conflictelor de coduri culturale ?
a. teoriile controlului social;
b. teoriile culturaliste
c. teoriile frenologice


CORECT B

133. Care este autorul teoriei “Subculturile delincvente”?
a. R.Merton
b. E.Durkheim
c. A.Cohen


CORECT C

134. Care sunt variantele criminologice ale culturalismului ?
a. conflictele de cultura
b. conflictele intre factorii de control social
c. conflictele dintre imigranti din tari diferite


CORECT A

135. Ce solutii propune Cohen pentru adaptarea grupurilor defavorizate ?
a. imigrarea pentru rezolvarea problemelor de existenta
b. ruptura definitiva cu valorile traditionale si alegerea caii delincvente
c. implicarea in diferite afaceri


CORECT B

136. Ce caracteristici prezinta subcultura delincventa in opinia lui Cohen ?
a. utilitara
b. malitioasa
c. avantajoasa


CORECT B

137. In ce constau erorile in teoria lui A.Cohen ?
a. neglijeaza factorii mediului implicati in geneza crimei
b. neglijeaza unele aspecte legate de procesul de socializare a femeilor
c. restrange sfera infractiunilor comise de bandele de adolescenti la infractiunile nonutilitare


CORECT C

138. Care sunt principalele concepte utilizate in teoriile functionaliste ?
a. prevenire primara si secundara
b. statusuri si roluri sociale , sistem social
c. sistem individual si colectivitati urbane


CORECT B

139. Ce examineaza teoriile de esenta functionalista ?
a. fenomenul delincventei juvenile
b. fenomenul migratiei
c. procesul de devenire a delincventei


CORECT C

140. Care este continutul conceptului de anomie in opinia lui R.Merton ?
a. un efect al ineficientei activitatii de prevenire
b. un efect al unei rupturi in structura culturala in contextul unei discrepante intre normele sociale si capacitatea membrilor de a le respecta
c. un efect al confuziei in sistemul de drept


CORECT B

141. Ce tipurile de adaptare propune R.Merton ?
A.inovatie, evadare, rebeliune
a. imitatia si acomodarea
b. relatii cu un model pozitiv


CORECT A

142. Cui i se tribuie paternitatea conceptului de control social ?
a. R.Jeffery
b. G.Tarde
c. E.Durkheim


CORECT B

143. Care sunt motivele care justifica controlul social in opinia lui R.Jeffery ?
a. oamenii sunt prin natura lor antisociali si trebuie controlati
b. strategiile de prevenire nu sunt eficiente
c. societatea trebuie sa reactioneze pentru ca legea trebuie aparata


CORECT A

144. Cum e construita teoria infranarii ?
a. constructie ierarhica, presupunand doua categorii de frane complexe
b. se bazeaza doar pe individ sub raportul trasaturilor sale psihologice
c. se bazeaza doar pe factori sociali priviti ca un sistem


CORECT A

145. Care sunt barierele exterioare in teoria infranarii a lui W. Reckless ?
a. mediul geografic din zona de domiciliu
b. anturajul apropiat
c. strategiile de prevenire


CORECT B

146. Prin ce se caracterizeaza modelul conflictual ?
a. nu are nimic comun cu adaptarea si readaptarea sociala
b. vizeaza resocializarea si readaptarea infractorului la viata sociala
c. contesta rolul statutului ca 'arbitru neutru'


CORECT C

147. Care sunt aspectele principale ale Curentului interactionist ?
a. isi are originea in teoria infranarii si modelele de control social
b. isi are originea in teoria etichetarii, grupul social aflat la putere creeeaza delincventa
c. se centreaza pe structurile sociale nocive si indivizi periculosi


CORECT A

148. Ce aspecte esentiale caracterizeaza criminologia reactiei sociale ?
a. marcheaza ruptura epistemologica cu criminologia radicala
b. cercetarea criminologica nu mai priveste personalitatea infractorului
c. cercetarea criminologica explica procesele de aplicare a legii penale


CORECT C

149. Care sunt aspectele principale ale Teoriile criminologice integrative ?
a. implica o combinare a diferitelor teorii intr-o posibila si unica explicatie
b. vizeaza o integrare corespunzatoare a individului in societate
c. reflecta o conexare a opiniilor referitoare la delincventa juvenila


CORECT A

150. Din ce perspectiva studiaza D.Szabo problematica criminalitatii ?
a. bioantropologica
b. reuneste personalitatea si comunitatea intr-o conceptie cu valente integrative
c. perspectiva comparatista


CORECT C




b) urme dinamice;

c) deprinderi;

d) imagini mentale;

e) imagini vizuale.

1. a+b+c+d

2. a+b+c+d+e

3. b+c+d+e

4. a+c+e


ANS 2

66. Care principii nu sunt caracteristice identificarii criminalistice:

a) principiul identitatii;

b) principiul delimitarii obiectelor identificarii criminalistice in obiecte scop al identificarii

si obiecte mijloc de identificare;

c) principiul stabilitatii relative a caracteristicilor de identificare;

d) principiul operativitatii in efectuarea investigatiei penale;

e) principiul dinamicitatii si interdependentei

f) principiul prezumtiei de nevinovatie

1. a+b+c

2. b+c

3. a+c+e

4. d+f


ANS 4

67. Stabilirea apartenentei de gen, presupune: pag.24

- examinarea caracteristicilor generale care definesc o anumita categorie de obiecte.


68. Identificarea individuala, constituie: pag.24

- afirmarea identitatii;

- parte componena a procesului unic de identificare criminalistica;


69. Examinarea comparativa, presupune: pag.25

- Presupune stabilirea coincidentei sau concordantei ori a deosebiri-lor sau neconcordantei dintre urma si modelele de comparatie.


70. Cine a formulat, pentru experti: ,,Daca exista cea mai mica indoiala, exprimati-o”:

1. Edmond Locard;

2. Alphonse Bertillon;

3. L. Retail.


ANS 1

71. Cine a facut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul sau sa exprime

indoiala tot atat de clar ca si certitudinea”:

1. Edmond Locard;

2. Alphonse Bertillon;

3. C.L. Retail.


ANS3

72. Care sunt metodele examinarii comparative:

a) metoda confruntarii;

b) metoda juxtapunerii;

c) metoda imbinarii sau imbucsarii;

d) metoda suprapunerii;

e) metoda proiectarii concomitente.

1. a+b+c+d+e

2. a+b+c

3. a+c+d+e

4. a+c+d


ANS 1

73. Care regula este gresita pentru obtinerea modelelor de comparatie:

1. sa nu se cunoasca persoana sau obiectul de la care provin;

2. sa se tina cont de conditiile in care s-a format urma la locul faptei;

3. urma si modelele tip de comparatie sa contina suficiente elemente caracteristice de

individualizare a factorului creator;

4. in momentul examinarii sa fie folosite modele similare, avand aceeasi

provenienta.


ANS1

74. Urmele pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

1. marimea, structura, viteza si presiunea de formare;

2. factorul creator, factorul primitor, esenta, marime, modul de formare, tipul si natura urmei;

3. compozitia, culoarea, valoarea de identificare, legatura cu fapta si faptuitorul.


ANS 2

75. Prin martor, potrivit legii, se intelege:

1. persoana care are cunostinte de vreo fapta sau imprejurare de natura sa serveasca

la aflarea adevarului;

2. persoana care a asistat la cercetarea locului faptei;

3. persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.


ANS 1

76. Receptia senzoriala, realizata prin senzatii si perceptii, depinde de:

a) ereditate;

b) varsta;

c) grupul tipologic

d) factori de bruiaj.

1. a+b

2. b+c+d

3. a+b+c+d

4. a+c+d


ANS 3

77. Precizati ordinea proceselor psihice de formare a marturiei:

1. perceptia, memorarea, prelucrarea, reproducerea;

2. memorarea, perceptia, reproducerea, prelucrarea;

3. reproducerea, perceptia, prelucrarea, memorarea.


ANS 1

78. Precizati care termeni intra in categoria factorilor de bruiaj:

1. varsta, pregatire, ereditate, grup tipologic

2. vizibilitate, audibilitate, durata perceptiei, disimularea infatisarii

3. structuri si configuratii; constanta perceptiei; fenomenul de iluzie; starea de

expectanta; emotivitatea; efectul “halo”.


ANS3

79. Dupa factorul creator, urmele se clasifica in:

1. urme ale omului, urme ale animalelor, urme ale plantelor, urme ale obiectelor si

instrumentelor, urme create de unele fenomene;

2. urme de contact, urme deprinderi, urme pozitionale, urme substanta;

3. urme directe, urme de adancime, urme de suprafata.


ANS 2

80. Dupa factorul primitor, urmele se clasifica in:

1. urme forma, urme materie, urme de reproducere;

2. urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de vegetale, urme primite de obiecte;

3. urme de suprafata si urme de adancime.


ANS 2

81. Dupa esenta lor, urmele se clasifica in:

1. urme forma, urme materie, urme pozitionale;

2. urme ale corpului uman, urme ale obiectelor, animalelor si ale unor fenomene.


ANS 1

82. Urmele forma pot fi:

a) urme statice, urme dinamice;

b) urme de adancime, urme de suprafata;

c) urme de contur, macrourme si microurme.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

ANS 1

83. Urmele de suprafata pot fi:

a) urme de stratificare;

b) urme de destratificare;

c) urme de contur.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

ANS 1

84. Urmele de stratificare si de destratificare pot fi:

a) vizibile, care sunt detectate de ochiul omenesc;

b) invizibile (sau latente), care nu pot fi detectate decat sub anumite unghiuri de lumina, prin transparenta, ori prin folosirea unor surse dirijate de lumina sau a radiatiilor ultraviolete;

c) urme apte, care permit identificarea obiectului creator;

d) urme inapte, care nu permit identificarea, dar contribuie la stabilirea apartenentei de

gen.

1. a+c

2. b+c

3. a+b

4. a+b+c

ANS3

85. Dupa marime, urmele pot fi:

a) macrourme, vizibile cu ochiul liber;

b) microurme, percepute cu ajutorul aparatelor optice de marit;

c) urme de stratificare;

d) urme de destratificare.

1. a+b

2. b+c

3. c+d

4. a+b+c

ANS 1

86. Dupa modul de formare, urmele pot fi:

a) statice;

b) dinamice;

c) de suprafata;

d) de adancime.

1. a+b+c

2. b+c+d

3. a+b+c+d

4. a+c

ANS 3

87. Dupa tip sau natura, urmele pot fi:

a) urme care reproduc forma suprafetei de contact;

b) urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice (denumite urme materie);

c) urme sonore si olfactive;

d) urme vizibile si latente;

e) macro si microunde

1. a+b+c+d

2. a+b+c+e

3. a+b+c+d+e

4. b+c+d+e

ANS 3

88. Urmele deprinderi pot fi:

1. scrisul, vocea, mersul, deprinderi manuale;

2. deprinderi profesionale, mirosul, mersul;

3. mersul, scrisul, ticuri, moduri de operare.

ANS 1

89. Urmele substanta includ:

1. substante sau produse, de obicei fragmentare desprinse dintr-un corp finit sau

dintr-o masa amorfa;

2. substante chimice provenite din incendii sau explozii;

3. probe materiale, directe sau indirecte, care conduc la identificarea autorului.

ANS 1

90. Urmele pot contribui la clarificarea urmatoarelor aspecte:

a) identificarea faptuitorului si a victimei;

b) identificarea instrumentelor si substantelor folosite la crearea lor;

c) stabilirea infractiunii si a conditiilor in care a fost comisa.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

ANS 4

91. Poroscopia studiaza: ,pag 87

- forma porilor, a orificiilor glandelor sudoripare, aflate in palma mainii si in talpa picioarelor.


92. Identificarea poroscopica este posibila datorita: pag 87

- imbacsirii porilor cu substante de stratificare sau cu praful de relevare;


93. Pentru a fi comparati porii vor fi mariti de: pag 87

- 80–100 ori.


94. Relevarea urmelor papilare pe suprefete cromate sau nichelate se face cu: pag 89

- funinginea de camfor sau polistiren;


95. Relevarea urmelor papilare proaspete pe hartie se face cu: pag 89

- prin pudrare, dar fara folosirea pensulei ;

- pensula magnetica in cazul utilizarii pulberilor magnetice


96. Prin urma a infractiunii dupa I. Mircea, se intelege: pag 52

- „orice modificare materiala produsa la locul savarsirii faptei si care poate fi utila cercetarii criminalistice”.


97. Precizati care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificarii urmelor dupa modul de

formare:

1. statice si dinamice;

2. de suprafata si de adancime;

3. directe si indirecte.

ANS 3

98. Dupa L. Ionescu, urmele de contact sunt: pag 55

- forma, urma marker sau urma reproducere.


99. Dactiloscopia are ca obiect: pag 59

a) cercetarea desenelor papilare ale degetelor;

b) cercetarea desenelor palmei;

c) cercetarea desenelor plantei (piciorului);

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+c

ANS 3

100. Zonele desenului papilar de pe falangeta sunt separate de: pag 62

- santuri de flexiune;


101. Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta privind studiul desenelor papilare”:

1. Valentin Sava;

2. Andrei Ionescu;

3. Constantin Turai .

ANS 3

102. Precizati care este denumirea desenului papilar indicat prin sageata:

1. fragment;

2. anastomoza;

3. croset.

ANS 2

103. Precizati ce reprezinta desenul papilar indicat prin sageata:

1. bifurcatie;

2. trifurcatie;

3. contopire.

ANS 3

104. Precizati denumirea desenului papilar indicat prin sageata:

1. inel;

2. butoniera;

3. croset.

ANS 1

105. Anastomoza este detaliul desenului papilar caracterizat prin:

1. creasta care uneste ca o punte (podet) doua creste relativ paralele;

2. creasta papilara care se bifurca si apoi revine la normal;

3. creasta papilara intrerupta.

ANS 1

106. Carligul este detaliul desenului papilar caracterizat prin:

1. ramura scurta a unei creste papilare principale;

2. creasta papilara intrerupta;

3. creasta papilara care uneste doua creste relativ paralele.

ANS 1

107. Butoniera este desenul papilar caracterizat prin:

1. creasta papilara care se bifurca iar dupa un drum scurt revine la normal;

2. creasta papilara intrerupta;

3. creasta papilara formata prin contopirea a doua creste papilare.

ANS 1

108. Detaliile desenului papilar cu frecventa rara de aparitie sunt:

1. inceput de creasta papilara, sfarsit de creasta papilara;

2. bifurcatie, trifurcatie, contopire, fragment;

3. fragmentul, butoniera, inelul, inelul punctat;

4. reintoarcerea, intersectia, crestele alternative, devierea si anastomoza.

ANS 4

109. Care zona a desenului papilar este cea mai importanta pentru identificare: pag 62

- Zona centrala (sau nucleul),


110. Cine a formulat Legea celor 12 puncte coincidente?

1. Edmond Locard;

2. A.Lacassagne;

3. V. Balthazard.

ANS 3

111. Cine a accentuat aspectul calitativ in dactiloscopie, afirmand ca: ,,Patru sau cinci puncte

bine grupate in centrul figurii, intr-o maniera exceptionala, conving mai mult decat 12 sau 15

bifurcatii raspandite la periferia desenului?

1. V. Balthazard;

2. A.L. Kirk;

3. E. Locard.

ANS 3

112. Care sunt proprietatile desenelor papilare:

1. Unitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea;

2. Imuabilitatea, fixitatea si ilizibilitatea;

3. Unicitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea.

ANS 3

113. Amprentele latente sunt: pag 61

- invizibile sau vizibile.


114. Care desen nu reprezinta delta alba: pag 62

b.


115. Care raspuns este gresit pentru delta neagra: pag 62

a.


116. Care sunt tipurile de baza ale desenului papilar:

1. adeltic; monodeltic; bideltic; polideltic si amorf;

2. arc, lat, dextrodeltic, sinistrodeltic, amorf;

3. danteliform, simian, piniform, spirala, cerc.

ANS 1

117. Precizati care denumire nu corespunde detaliului reprezentat grafic: pag 65-81

a. anastomoza

b. bifurcatie

c. inelul

ANS C

118. Relevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmatoarele metode:

1. prin prafuire sau pulverizare cu pulberi de contrast;

2. cu substante fluorescente;

3. prin afumare directa;

4. prin folosirea de mulaje.

Ans4

119. Relevarea urmelor prin metode chimice nu se face prin:

1. aburire cu vapori de iod;

2. tratare cu reactivi chimici;

3. cu ajutorul pensulelor din par de veverita, puf de strut sau cu fibre de carbon.

ANS 3

120. Fixarea procesuala a urmelor papilare se face prin: pag 90

- proces verbal;


121. Care este numarul minim de detalii caracteristice necesar in multe tari, printre care si

Romania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare:

1. 10;

2. 16;

3. 12;

4. 8.

ANS 3

122. Care dintre urmele create de picioare servesc la identificare certa a autorului: , pag 92

- Urmele plantei piciorului;


123. Elementele cararii de pasi:

1. linia mersului, lungimea pasului, latimea pasului, unghiul de mers, directia de miscare;

2. locul pe unde a intrat infractorul in scena infractiunii;

3. parasirea in fuga, de catre infractor, a locului faptei.

ANS 1

124. Cararea de pasi ofera informatii cu privire la:

a) numarul de persoane, greutatea, inaltimea, sexul;

b) varsta, defecte anatomice, viteza si modalitatea deplasarii, starea psihica;

c) daca autorul cunoaste locul, daca a stat la panda, pe unde a intrat, pe unde a iesit,

simularea directiei de mers.

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a+c

ANS 3

125. In ce situatie urma creata de picior cu ciorap serveste la identificare: pag 92

- daca prezinta elemente de individualizare (uzuri sau cusaturi specifice).


126. Lungimea pasului reprezinta: pag. 93

- distanta dintre doua urme consecutive ale piciorului drept si stang, masurata la partea din spate sau din fata a urmelor.


127. Unghiul de mers este dat de: pag 93

- este format de axa longitudinala a talpii cu axa directiei de mers.


128. Care dintre elementele cararii de pasi este constant: pag 93

- Unghiul de mers


129. Care urme de picioare se ridica cu pelicula adeziva: pag 95

- urmele de suprafata;


130. Precizati care dintre modalitatile de ridicare a urmelor enumerate mai jos este considerata moderna: pag 95

- prin transferul electrostatic


131. Urmele de dinti ofera informatii despre:

a) tipul constitutional si varsta celui care le-a creat;

b) malformatii congenitale, carii, interventii medicale;

c) identitatea cadavrelor prin compararea particularitatilor stomatologice cu odontogramele luate de medic ante-mortem.

1. a+b+c

2. b+c

3. a+c

4. a+b

ANS 1

132. Urmele de comparatie la dinti se iau prin:

1. muscarea unor foi de hartie intre care s-a introdus o foaie de plombagina;

2. muscarea unei bucati de plastilina;

3. muscarea unor obiecte moi (ciocolata, cascaval).

ANS1

133. Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate raspunde cu certitudine la una dintre urmatoarele intrebari:

1. natura urmei;

2. mecanismul de producere;

3. bolile dintelui;

4. grupa sanguina a persoanei.

ANS 4

134. Fixarea procesuala a urmelor de dinti se face prin:

a) descriere in proces-verbal;

b) fotografiere;

1. a+b

2. b+c

3. b

4. a

ANS 1

135. Urmele de dinti pe piele sunt detectate prin: pag 96

- tehnici speciale de fotografiere (in refle


Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright