Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Psihologie


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
Dezvoltarea proceselor si a capacitatilor psihice la virsta scolara mica



Dezvoltarea proceselor si a capacitatilor psihice la virsta scolara mica


Dezvoltarea proceselor si a capacitatilor psihice la virsta scolara mica


Dezvoltarea proceselor si a reprezentarilor senzoriale

Dezvoltarea gindirii si a limbajului

Dezvoltarea functiilor mnezica si imaginativ -creativa

Specificul afectivitatii si al motivatiei la virsta scolara mica

Vointa si atentia la virsta scolara mica

Caracteristicile personalitatii la virsta scolara mica




Dezvoltarea proceselor si a reprezentarilor senzoriale

Desi maturizarea organelor de simt se termina relativ de timpuriu in dezvoltarea ontogenetica, dezvoltarea senzatiilor este un proces in continua desfasurare. La virsta de 6,7 ani se constata o largire a cimpului vizual, atit a celui central, cit si a celui periferic precum si o crestere a preciziei in diferentierea nuantelor cromatice. Se inregistreaza progrese ale capacitatii de receptionare ale sunetelor inalte si ale capacitatii de autocontrol a propriilor emisiuni vocale. Copilul poate aprecia pe cale auditiva distanta dintre obiecte dupa sunetele si zgomotele pe care le produc. Senzatiile lui se subordoneaza noului tip de activitate, invatarea.



Pe parcursul micii scolaritati perceptia cistiga noi dimensiuni, evolueaza. Daca sincretismul, perceperea intregului este o caracteristica ce se mentine de-a lungul intregii prescolaritati, fenomenul incepe sa se diminueze la scolarul mic. Aceasta se datoreste atit cresterii acuitatii perceptive fata de componentele obiectului perceput, cit si a schemelor logice, interpretative, care intervin in analiza spatiului si a timpului perceput. Progresele perceptiei spatiului evidentiaza in primul rind imbogatirea experientei proprii de viata a copilului. Cresc distantele pe care le percepe copilul, se produc generalizari ale directiei spatiale, se incheaga simtul topografic. Sub influenta experientei scolare creste precizi diferentierii si a denumirii formelor geometrice, se dezvolta capacitatea de a distinge formele ca volum, de formele plane.

Perceptia timpului inregistreaza o noua etapa de dezvoltare. Programul activitatilor scolare are o desfasurarea precisa in timp atit in ceea ce priveste succesiunea pe zile, cit si in ceea ce priveste succesiunea pe ore. Indeosebi la inceputul micii scolaritati se mai inregistreaza unele erori de apreciere a timpului, mai ales in raport cu microunitatile de timp, insa treptat, ele se diminueaza.

Reprezentarile scolarului mic sunt putin sistematizate, confuze. Sub actiunea invatarii insa, ele capata modificari esentiale atit in ceea ce priveste sfera si continutul , cit si in ceea priveste modul de a se produce si de a functiona. Devine posibila folosirea libera, voluntara a fondului de reprezentari existent, iar pe o treapta mai inalta copilul reuseste sa descompuna reprezentarea in parti componente, in elemente si caracterisitici cu care poate opera independent de contextul situatiei. El le include in noi combinatii, creind noi imagini.


2. Dezvoltarea gindirii si a limbajului

In conceptia lui J. Piaget, dezvoltarea gindirii in stadiul operatiilor concrete prezinta urmatoarele caracterisitici:

-mobilitatea crescuta a structurilor mentale permite copilului luarea in considerare a diversitatii punctelor de vedere; faptul se datoreaza cristalizarii operatiilor mentale care au la baza achizitia reversibilitatii: copilul poate concepe ca fiecarei actiuni ii corespunde o actiune inversa care permite revenirea la starea anterioara

-in baza operationalitatii crescande a gandirii, pasul spre logicitate este facut si prin extinderea capacitatii de conservare a invariantilor

-aceasta achizitie permite saltul de la gandirea de tip functional la cea de tip categorial

-se dezvolta operatiile de clasificare, incluziune, subordonare, seriere, cauzalitate.

-se dezvolta rationamentul cauzal, copiii incearca sa inteleaga, sa examineze lucrurile in termeni cauzali

-ceea ce diferentiaza acest prim stadiu logic de urmatorul este faptul ca operatiile mentale raman dependente si limitate de continutul pe care il pot prelucra: materialul concret


-astfel se explica si caracterul catgorial-concret (notional) al gandirii scolarului mic; in stadiul urmator se va completa si desavarsi procesualitatea cognitiva prin aparitia formelor categorial-abstracte (conceptele).

In cursul micii scolaritati se dezvolta atit limbajul oral cit si cel scris. In ceea ce priveste limbajul oral, una dintre laturile lui importante este conduita de ascultare. In cursul micii scolaritati se formeaza capacitatea de citit-scris si aceasta impulsioneaza de asmenea progresele limbajului. Lecturile literare fac sa creasca posibilitatile de exprimare corecta. Se insuseste fondul principal de cuvinte al limbii materne care ajunge sa numere spre sfirsitul micii scolaritati la aproape 5000 de cuvinte dintre care tot mai multe patrund in limbajul activ al copilului.

Copiii se obisnuiesc ca prin limbajsa-si planifice activitatea, sa exprime actiunile ce le au de facut, ordinea in care vor lucra. Toate acestea vor influenta nu numai asupra perfectionarii conduitei verbale, ci si asupra dezvoltarii intelectuale, contribuind la formarea capacitatii micilor scolari de a rationa, de a argumenta si demonstra.


Dezvoltarea functiilor mnezica si imaginativ-creativa


Specific virstei scolare mici este cresterea considerabila a volumului memoriei. In fondul memoriei patrunde un marevolum de informatii. Elevul memoreaza si retine date despre uneltele cu care lucreaza, despre semnele si simbolurile cu care opereaza, despre noii termeni pe care ii utilizeaza, despre regulile pe care le invata. Comparativ cu clasa intii, in clasa a patra se memoreaza de 2,3 ori mai multe cuvinte.

Gratie cooperarii memoriei cu gindirea, se instaleaza si se dezvolta formele mediate ale memoriei bazate pe legaturile de sens dintre date. O ilustrare a acestei caracteristici o constituie posibilitatile active ale scolarilor mici de a transforma si organiza in alt mod materialul memorat.

Axarea memoriei pe sensuri logice face sa creasca de 8 pina la 10 ori volumul ei, prelungeste timpul de retinere, sporeste trainicia si productivitatea legaturilor mnezice.

Intrarea in scolaritate creeaza si functiei imaginative noi solicitari si conditii. Descrierile, tablourile, schemele utilizate in procesul transmiterii cunostintelor solicita participarea activa a proceselor imaginative. Este mult solicitata imaginatia reproductiva, copilul fiind pus adesea in situatia de a reconstitui imaginea unor realitati pe care nu le-a cunoscut niciodata. In strinsa legatura cu imaginatia reproductiva se dezvolta imaginatia creatoare.

Formele creative ale imaginatiei scolarului mic sunt stimulate de joc si fabulatie, de povestire si compunere, de activitati practice si muzicale, de contactul cu natura si activitatile de munca.

Asadar in perioada micii scolaritati, imaginatia se afla in plin progres atit sub raportul continutului cit si al formei. Comparativ cu virsta prescolara, ea devine insa mai critica, se apropie mai mult de realitate, copilul insusi adoptind acum fata de propria imaginatie o atitudine mai circumspecta de autocontrol.


Specificul afectivitatii si al motivatiei la virsta scolara mica

Status-rolul de scolar face ca la aceasta virsta copilului sa I se rezerve atit in cadrul familiei, cit si printre ceilalti copii o noua pozitie, caracterizata prin insemne exterioare si semnificatii sociale distincte.

Asupra afectivitatii scolarului mic isi pun amprenta atit sarcinile de invatare propiu-zise cit si relatiile interpersonale din cadrul colectivitatii scolare. Se dezvolta astfel atit emotiile si sentimentele intelectuale precum si sentimentele si emotiile morale si estetice. Trairile intelectuale sunt generate indeosebi de invatare ca activitate de cunoastere, cu greutatile, cu reusitele, cu esecurile ei. Invatarea organizata rational, care ofera copilului perspectiva reusitei devine atragatoare, placuta, contribuind la atasamentul lui fata de scoala si fata de munca intelectuala.

Deosebit de important pentru constituirea motivatiei scolare este dinamica proceselor de apreciere si autoapreciere. Activitatea scolarului mic poate fi sustinuta nu numai de o motivatie externa, ci si de o motivatie interna care activeaza procesul de asimilare a cunostintelor intr-un mod continuu.

Motivele mai largi, motivele sociale ale conduitei scolarului mic sunt strins legate nu numai de activitatea de invatare, dar si de modul cum sunt organizate si cum se desfasoara interactiunea si activitatea de comunicare cu ceilalti. Important este ca acestea sa fie fundamentate pe activismul copiilor, pe independenta si initiativa lor creatoare.


5. Vointa si atentia la virsta scolara mica

Una din trasaturile specifice ale micii scolaritati o reprezinta impregnarea tot mai puternica a conduitei copilului cu o nota de intentionalitate si planificare. Multe din conduitele copilului incep sa se deruleze sub semnul lui trebuie, este necesar, nu trebuie. Vointa ca mod de raspuns la aceste comenzi iradiaza larg in cuprinsul personalitatii copilului punindu-si amprenta si asupra altor compartimente ale vietii psihice. Perceptia devine intentionala, sistematica si sustinuta prin efort voluntar, transformindu-se in observatie. Tot acum se formeaza memoria si atentia voluntara capacitatea concentrarii mentale voluntare de durata mai mare in rezolvarea unor probleme de gindire.

La inceputul micii scolaritati, volumul atentiei este inca redus, copiilor fiindu-le greu sa prinda simultan in cimpul atentiei, explicatiile verbale si tablourile intuitive, actiunile pe care le fac ei si cele intreprinse de colegi, desfasurarea propiuzisa a actiunii si rezultatul ei.

Pentru a contracara aceste efecte si a limita neajunsurile atentiei scolarului mic este necesara o organizare corecta a insasi activitatii de invatare: solicitarea cit mai frecventa a actiunilor practice externe de operare cu obiecte, alternanta acestora cu activitatea in plan mintal, asigurarea unui tempou optim al lectiei.


7.Caracteristicile personalitatii la virsta scolara mica

Bazele personalitatii copilului se pun inca de la virsta prescolara cind se schiteaza unele trasaturi mai stabile de temperament si caracter. Intrarea in scoala, trecerea la o noua forma de activitate si la un nou mod de viata vor influenta intr-un mod determinant asupra formarii in continuare a personalitatii.

Statutul de scolar cu noile lui solicitari, cerinte, sporeste importanta sociala a ceea ce intreprinde si realizeaza copilul la aceasta virsta. Noile imprejurari lasa o amprenta puternica asupra personalitatii lui atit in ceea ce priveste organizarea ei interioara cit si in ceea ce priveste conduita sa externa.

Pe plan interior, datorita dezvoltarii gindirii logice, capacitatii de judecata si rationament se pun bazele conceptiei despre lume si viata care modifica esential optica personalitatii scolarului asupra realitatii inconjuratoare. Ca personalitate, copiii se disting prinr-o mare diversitate temperamentala. Exista copii vioi, expansivi, comunicativi si copii retrasi, lenti. Contactul cu influentele modelatoare ale procesului educational da nastere la anumite compensatii temperamentale.

Un rol important in reglarea activitatii si relatiilor scolarului mic il au atitudine caracteriale. Educatorul trebuie sa cunoasca diversitatea carcterelor copiilor, observind atent, meticulos, la clasa si in afara ei nu atit latura exterioara a faptelor copilului cit mai ales care a fost motivul faptei. In functie de aceasta masura educativa poate sa mearga de la sanctionarea faptei extrioare pina la restructurarea sistemului de relatii care l-au determinat pe copil sa se comporte astfel.









Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright