Teoria sistemului mondial

Teoria sistemului mondial

"Anii '50 au marcat inceputul unei perioade de cateva decenii de contestare a economiei neoclasice (mai degraba cateorie a dezvoltarii), desi ea continua saramana orientarea teoretica dominanta in studiul migratiei internationale. Nu este vorba de o disputa legata de aplicatiile in campul migratiei, ci de contextul mai larg al contestarii teoriilor functionaliste ale schimbarii sociale si dezvoltarii, care sustin ca tarile se dezvolta din punct devedere economic progresand printr-o serie de stadii evolutioniste culminand cu modernizarea si industrializarea."[1]

"Teoria dependentei, cu o perioada de apogeu in anii '60-'70 ai secolului trecut, ofera o perspectiva macrostructurala articulata in jurul ideei ca dezvoltarea capitalista a dat nastereunei ordini globale marcata de existenta unui centru, tarile industrializate, care dezvolta relatii asimetrice, impunand structural dependenta statelor mai putindezvoltate (periferia). Din perspectiva acestei abordari, procesele care domina spatiul international si intern (conceput intermeni rural - urban) prin care surplusul este canalizat dinspre periferie catre zonele din centru, in cadrul sau intretari, nu sunt auto-reglatoare cicumulative, conducand la o mai maresaracire a celor ( zonelor ) mai putin dezvoltate" sau in termenii lui Frank, capitalismul global dezvolta subdezvoltare". Teoria dependentei are putine de spus despre migratie, mai alesin forma sa internationala" , exceptia constituind-o poate "fascinatia" pentru "migratia creierelor".

"Nu este vorba despre o teorie in sine a migratiei, migratia (inclusiv in forma sa internationala, si merita observat, tratata esential ca similara migratiei interne) este numai unul dintre mecanismele care contribuie la intarirea/perpetuarea ordinii capitaliste (desi in acelasi timp este rezultatul ei). Fara a acorda o atentie speciala deplasarii populatiei intre diverse arii geografice, teoria dependentei joaca un rol important in evolutia gandirii despre migratie, impunand in primul rand o schimbare de perspectiva dezvoltata ulterior de teoria sistemului mondial, prin importanta acordata aspectelor de ordin macrostructural in aparitia si dezvoltarea fluxurilor, devenita pentru moment alternativa si in timp complement al abordarilor psihologizante, cu accent pe factori individuali derivate din economia neoclasica."

"In traditia istorico-structurala, spre sfarsitul anilor 70, inceputul anilor '80,teoria sistemului mondial dezvolta ideea de ordine la nivel global enuntata anterior de teoria dependentei. Exponentul cel mai cunoscut al curentului, Immanuel Wallerstein, incearca o analiza cuprinzatoare (incepand cu secolul al XVI-lea) a aparitiei a ceea ce numeste sistem mondial si a incorporarii treptatea statelor in noua ordine, postuland existenta a trei zone concentrice: centrul (puterile dominante), semi-periferie, periferie (carora li se adauga zonele externe, ca parti izolate, externe sistemului mondial la un moment dat in timp), cu referire la roluri distincte indiviziunea internationala a muncii. Rolul, dependenta (gradul de dependenta) si gradul de dezvoltare sunt concepte cheie ale teoriei sistemului mondial."

"Daca rolul face referire la structura relatiilor respectivei tari cu restul lumii si ladiviziunea internationala a muncii, dependenta se refera la vulnerabilitatea ei la fluctuatiile in sistem, si ambele, se presupune, au efecte asupra performantei economice. Teoria sistemului mondial nu estenici ea in sine o teorie despre migratie,insa asumptiile pe care le furnizeaza aufost utilizate si dezvoltate in explicarea noilor forme internationale ale fenomenului de dupa 1960 (in special dupa declansarea recesiunii economice sievidenta esecului programelor de tip "guest worker"). Caracterul eterogen al constructiei teoretice cu acelasi nume inmigratie si lipsa de integrare a elementelor din explicatie sunt evidente, cel putin in stadiul actual. Ideea de baza de la care se porneste este cea a dominatiei tarilor din centrul dezvoltat al lumii capitaliste, care incearca sa-si intareasca pozitia prin penetrarea zonelor subdezvoltate in cautarea de materii prime, forta de munca ieftina, noi piete de desfacere."

"Din punct de vedere al migratiei, principalul efect este aparitia unei categorii de indivizi desprinsi din comunitatea traditionala ("up rooted" termenul in engleza) care migreaza in cautarea unui vieti mai bune fie catre aria urbana (sau in prima faza catre aria urbana) si ulterior (o parte) catre tarile dincentrul economiei mondiale. Factorii care conduc la aparitia acestei categorii sunt multiplii: modernizarea agriculturii, cu efectul implicit al reducerii necesarului de forta de munca si crearea unui surplus in mediul rural; extragerea materiilor prime necesitand forta de munca autohtona inmare parte formata din fosti tarani pe care ii scoate din mediul traditional; unitatile de productie ale firmelor straine (eventual corporatii internationale) oferind salarii mici, folosind forta de munca feminina de obicei pentru perioade scurte de timp. Migratia internationala este facilitata de legaturile materiale (dezvoltarea transportului si telecomunicatiilor) pecare tarile de la originea fluxului decapital (centrul) sunt interesate/fortate sale dezvolte pentru a-si derula investitiile. Legaturile materiale care sustin deplasarea propriu zisa sunt dublate de raspandirea, prin diverse mijloace (mass media avand un rol major), a valorilor si informatiei despre stilul de viata occidental, creand aspiratii greu de implinit in spatiul tarilor periferice. Mai mult, legaturile ideologice existente in cazul fostelor colonii cu puterile din centru socializeaza indivizii intr-un mediu familiar cu cultura, limba (in unelecazuri) etc. acestora din urma, stimuland deplasarea catre centru. Legaturile militare create in urma stationarii trupelor puterilor din centru in diverse tari sunt un alt factor care la nivel global este responsabil pentru dezvoltarea unor fluxurilor de migratie. Orasele globale (global cities) centre de concentrare aactivitatii economice (de decizie) la nivel mondial, prin cererea mare de forta demunca la extremele ierarhiei ocupationale(calificare ridicata versus necalificare) sunt o destinatie privilegiata a migrantilor lumii a treia, stimuland in acelasi timp retragerea nativilor cu calificare modesta.

Teoria sistemul modern are o contributie insemnata la dezvoltarea cercetarii in domeniul migratiei internationale. Numarul studiilor urmand asumptiile sale este probabil argumentul cel mai simplu si suficient. Unul dintre meritele sale in contextul in care a aparut si s-a extins este de a pune o data in plus in evidenta, probabil mai convingator sau poate mai incitant decat teoria pietei fortei de munca duale spre exemplu, factorii de natura structurala implicati in aparitia si dezvoltarea fluxurilor migratiei internationale, de aceasta data considerati la scara globala. Teoria ramane insa, dupa parerea noastra, la un nivel de generalitate care fac dificila explicatia in termeni de diferente si testarea multora dintre afirmatiile sale. De ce, spre exemplu din categoria de populatie care are, conform teoriei sistemului mondial modern, o mare probabilitate de a migra, numai o parte (si probabil o mica parte) alege o destinatie internationala? Din perspectiva tarii de destinatie probabil ca in cazul multora dintre fluxurile contemporane teoria poate argumenta aparitia pe baza proceselor asociate capitalismului in expansiune, insa din perspectiva originii, s-ar putea ca migratia internationala (in special catre o destinatie) sa fie numai una dintre alternative, despre alegerea careia teoria in sine are putine de spus. Ce se intampla cu indivizii o data ajunsi la destinatie? De unde apar in aceste conditii migranti de retur sau cei circulatorii? Sunt intrebari de care teoria nu este preocupata sau nu poate formula pentru moment o explicatie."

"Concentrarea sa exclusiva pe intrebarea, de ce si incercarea de generalizare la nivel mondial conduce pe de o parte la descoperiri fructuoase pentru dezvoltarea teoriei despre migratie (relatiile de tipul flux de capital - contraflux de migranti; legaturile complexe in cazul tarilor din categoria fosta putere coloniala - fosta colonie pentru aparitia si dezvoltarea unui flux nu pot sa nu fie puse in legatura cu dezvoltarea teoriei sistemice spre exemplu) dar si la reducerea diversitatii situatiilor de migratie internationala in explicatie. Rolul jucat de factorii invocati de sistemul mondial in migratie este indiscutabil, dar invocarea lor pare mai degraba a descrie realitatea lumii contemporane in masura in care posibilitatea de a explica ratele diferentiate de migratie (la nivelul tarii de origine) este redusa la elemente strict particulare (de genul legaturi coloniale, stationarea trupelor armate ale puterilor din centru, flux intens de investitie de capital economic). Practic teoria lasa neacoperita o secventa importanta a procesului de migratie, pentru ca raspunsul sau la intrebarea "De ce?" se limiteaza la lamurirea mecanismelor care conduc la aparitia unei categorii de indivizi cu o probabila propensiune pentru migratie. De ce numai o parte dintre ei (si probabil o mica parte) aleg migratia internationala si ceilalti (probabil cel mai multi) se orienteaza catre alte alegeri ramane un aspect neclar. In aceste conditii, teoria sistemului mondial in migratie nu mai furnizeaza o explicatie pentru aparitia unui fenomen ci descrie o realitate, fundalul pe care migratia se desfasoara."