Caiet de practica de specialitate drept si administratie publica

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

SPECIALIZAREA - DREPT

CAIET DE

PRACTICA DE SPECIALITATE

FISA DE IDENTITATE

NUME :
C.N.P. FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA
SPECIALIZARE - DREPT
ANUL VI - FORMA DE INVATAMANT-FR

POLITIA ROMANA

PREZENTARE
LOCUL SI ROLUL POLITIEI IN STRUCTURA MINISTERULUI ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
Activitatea politiei romane constituie serviciul public si se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii si in sprijinul institutiilor statului. Aceasta se executa de catre politisti, care sunt functionari publici, cu statut special, exclusiv pe baza si in executarea legii, cu respectarea principiilor impartialitatii nediscriminarii, proportionalitatii si gradualitatii .
In indeplinirea misiunilor ce-i revin Politia Romana coopereaza cu institutiile statului si colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu persoane fizice si juridice .
Una din componentele esentiale ale Ministerului Administratiei si Internelor este Politia .
Fata de alte organe de stat, politia se deosebeste de acestea printr-o serie de trasaturi caracteristice cum ar fi :
- este organizata pe principiul teritorialitatii avand competenta la nivel central si la nivelul judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor ;
- are continuitate in implinirea misiunilor si sarcinilor fiind permanent angajata in acest sens ;
- are o larga competenta materiala in ceea ce priveste constatarea incalcarilor normelor legale de natura contraventionala si penala ;
Politia romana realizeaza o activitatea sustinuta de cooperare internationala pe linia combaterii fenomenului infractional de drept comun, fiind membra fondatoare a I.I.P.C. (INTERPOL) din anul 1974 si este afiliata la Asociatia Internationala de Politie (IPA) - asociatie neguvernamentala a politistilor din mai multe tari.
Conform art.48 din Legea 218/2002 in interesul asigurarii ordinii publice si securitatii colective la solicitarea presedintelui Romaniei, Parlamentul poate aproba participarea Politiei Romane in afara teritoriului national cu efective si tehnica din dotare, la constituirea fortelor internationale de politie, destinate unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare in domenii specifice si pentru actiuni umanitare. In timpul indeplinirii acestor misiuni efectivele de politie participante au statutul personalului detasat la organizatii internationale si vor beneficia de drepturile cuvenite potrivit legii .
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA POLITIEI ROMANE
Structura organizatorica, conducere
Politia Romana se organizeaza corespunzator impartirii administrativ-teritoriale a tarii .
Ea se poate organiza si conform specificului unor sectoare ale economiei nationale -transporturi feroviare, aeriene, navale sau a unor obiective economice si sociale in functie de importanta si numarul acestora. Unitatile de politie se infiinteaza prin ordin al ministrului.
Politia Romana are urmatoarea structura organizatorica :
- Inspectoratul General al Politiei Romane;
- Unitati teritoriale aflate in subordinea I.G.P.R., Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti si Inspectoratele Judetene de politie ;
- Institutii de invatamant pentru formarea si pregatirea continua a personalului ;
- Alte unitati necesare pentru indeplinirea atributiilor specifice politiei, infiintate potrivit legii ;
In cadrul Politiei Romane functioneaza Corpul National al Politistilor, persoana juridica de drept public ce reprezinta forma de organizare a politistilor pe criteriu profesional, autonom, apolitic si nonprofit . Aceasta institutie promoveaza interesele politistilor si apara drepturile acestora .
Inspectoratul General al Politiei Romane este unitatea centrala a politiei, cu personalitate juridica si competenta teritoriala generala care conduce, indruma si controleaza activitatea unitatilor de politie subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a infractiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitatii economico-financiare sau bancare a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate in supravegherea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si orice alte atributii date in competenta sa prin lege.
Inspectoratul General al Politiei Romane este condus de un inspector general numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului internelor si reformei administrative, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
Inspectorul general este ajutat de adjuncti numiti de catre ministrul internelor si reformei administrative la propunerea sa , cu consultarea Corpului National al Politistilor .
In cadrul I.G.P.R. functioneaza Consiliul Superior constituit din :
- inspectorul general;
- adjunctii acestuia;
- sefii directiilor generale si directiilor din I.G.P.R.;
- 5 sefi ai unitatilor teritoriale ale politiei desemnati prin rotatie in fiecare an;
- presedintele Corpului National al Politistilor ;
- rectorul Academiei de Politie ,,Al.I.Cuza''.
Consiliul Superior se intruneste o data pe trimestru sau ori de cate ori este nevoie sub conducerea inspectorului general.
Acesta analizeaza si hotaraste activitatile politiei romane conform strategiei Ministerului Internelor si Reformei Administrative, iar hotararile se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai , urmand a fi aduse la indeplinire prin grija inspectorului general.
Desemnarea nominala a membrilor consiliului si functionarea acestuia se stabilesc prin dispozitie a inspectorului general al I.G.P R..
In aplicarea legii inspectorul general al I.G.P.R., emite dispozitii obligatorii pentru personalul din subordine la elaborarea carora consulta Corpul National al Politistilor si Consiliul Superior.
Inspectoratul General al Politiei Romane are in structura sa organizatorica, directii generale, directii, servicii si birouri infiintate prin ordin al ministrului.
Unitati teritoriale aflate in subordinea I.G.P.R.
La nivel teritorial :
- in municipiul Bucuresti se organizeaza si functioneaza ca unitate cu personalitate juridica, Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, condusa de un Director general, ajutat de adjuncti.
- in judete se organizeaza si functioneaza ca unitati cu personalitate juridica inspectorate de politie conduse de un inspector sef ajutat de adjuncti.
Directorul general al D.G.P.M.B. si inspectorii sefi sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative, la propunerea inspectorului general al I.G.P.R., dupa consultarea Corpului National al Politistilor si cu avizul consulativ al prefectului.
In cadrul D.G.P.M.B. se organizeaza si functioneaza unitati de politie ale sectoarelor, iar in cadrul acestora, sectii de politie. Numarul sectiilor se stabileste prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative in functie de intinderea teritoriului, numarul populatiei, numarul si importanta obiectivelor economice, sociale si politice.
In municipii si orase functioneaza politii municipale si orasenesti, iar in comune posturi de politie. In municipii pot fi infiintate sectii de politie, iar in comunele cu sate si catune dispersate pot fi infiintate, in functie de intinderea teritoriului, numarul populatiei, numarul si importanta obiectivelor, birouri de politie.
CITATIA
Modul de citare
Chemarea unei persoane in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata se face prin citatie scrisa. Citarea se poate face si prin nota telefonica sau telegrafica.
Citatiile se inmineaza de agenti anume insarcinati cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal.
Continutul citatiei
Citatia este individuala si trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:
- denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata care emite citatia, sediul sau, data emiterii si nr. dosarului;
- numele, prenumele celui citat, calitatea in care este citat si indicarea obiectului cauzei;
- adresa celui citat, care trebuie sa cuprinda in orase si municipii : localitatea, judetul, strada, numarul si apartamentul unde locuieste, iar in comune : judetul, comuna si satul. In citatie se mentioneaza, cand este cazul, orice alte date necesare pentru stabilirea adresei celui citat;
- ora, ziua, luna si anul, locul de infatisare, precum si invitarea celui citat sa se prezinte la data si locul indicate, cu aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare.
Citatia se inmineaza de cel care o emite.

Locul de citare
Invinuitul sau inculpatul se citeaza la adresa unde locuieste, iar daca aceasta nu este cunoscuta, la adresa locului sau de munca, prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza.
Daca printr-o declaratie data in cursul procesului penal invinuitul sau inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, el este citat la locul indicat. Se citeaza prin administratia acestora.
In caz de schimbare a adresei aratate in declaratia invinuitului sau inculpatului, acesta este citat la noua sa adresa, numai daca a incunostintat organul de urmarire penala ori instanta de judecata de schimbarea intervenita, sau daca organul judiciar apreciaza pe baza datelor obtinute potrivit art. 180 C.p.p. ca s-a produs o schimbare de adresa.
Daca nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul sau inculpatul si nici locul sau de munca, citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea. Cand activitatea infractionala s-a desfasurat in mai multe locuri, citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala.
Bolnavii aflati in spital sau intr-o casa de sanatate se citeaza prin administratia acestora.
Detinutii se citeaza la locul de detinere, prin administratia acestuia.
Militarii incazarmati se citeaza la unitatea din care fac parte, prin comandantul acesteia.
Daca invinuitul sau inculpatul locuieste in strainatate, citarea se face prin scrisoare recomandata, in afara de cazul in care, prin lege, se dispune altfel. Avizul de primire a scrisorii recomandate, semnat de destinatar, tine loc de dovada a indeplinirii procedurii de citare.
Citarea altor persoane decat invinuitul sau inculpatul se poate face potrivit dispozitiilor din prezentul articol. Unitatile la care se refera art. 145 din Codul penal si alte persoane juridice se citeaza la sediul acestora, iar in cazul neidentificarii sediului, citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea.
Inmanarea citatiei
Citatia se inmaneaza personal celui citat, care va semna dovada de primire.
Daca persoana citata nu vrea sa primeasca citatia, sau primind-o nu voieste sau nu poate sa semneze dovada de primire, agentul lasa citatia celui citat ori, in cazul refuzului de primire, o afiseaza pe usa locuintei acestuia, incheind despre aceasta proces-verbal.
In cazul in care scrisoarea recomandata prin care se citeaza un invinuit sau inculpat ce locuieste in strainatate nu poate fi inmanata datorita refuzului primirii ei sau din orice alt motiv, precum si in cazul in care statutul destinatarului nu permite citarea prin posta a cetatenilor sai, citatia se va afisa la sediul parchetului sau al instantei, dupa caz.
Cand citarea se face potrivit art. 177 alin. 1 partea finala, alin. 5, 6 si 7, unitatile aratate acolo sunt obligate a inmana de indata citatia persoanei citate sub luare de dovada, certificadu-i semnatura sau aratand motivul pentru care nu s-a putut obtine semnatura acesteia. Dovada este predata agentului procedural, iar acesta o inainteaza organului de urmarire penala sau instantei de judecata care a emis citatia.
Citatia destinata unei unitati din cele la care se refera art. 145 din Codul penal sau altei persoane juridice se preda la registratura sau functionarului insarcinat cu primirea corespondentei.

Inmanarea citatiei altor persoane
Daca persoana citata nu se afla acasa, agentul inmaneaza citatia sotului, unei rude sau oricarei alte persoane care locuieste cu ea, ori care in mod obisnuit ii primeste corespondenta. Citatia nu poate fi inmanata unui minor sub 14 ani sau unei persoane lipsite de uzul ratiunii.
Daca persoana locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel, in lipsa persoanelor aratate la alin. 1, citatia se preda administratorului, portarului ori celui care in mod obisnuit il inlocuieste.
Persoana care primeste citatia semneaza dovada de primire, iar agentul, certificand identitatea si semnatura, incheie proces-verbal.
In lipsa persoanelor aratate in alin. 1 si 2, agentul este obligat sa se intereseze cand poate gasi persoana citata pentru a-i inmana citatia. Cand nici pe aceasta cale nu se poate ajunge la inmanare, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei persoanei citate, incheind proces-verbal.
In cazul cand persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel, daca in citatie nu s-a indicat apartamentul ori camera in care locuieste, agentul este obligat sa faca investigatii pentru a afla aceasta. Daca investigatiile au ramas fara rezultat, agentul afiseaza citatia pe usa principala a cladirii, incheind proces-verbal si facand mentiune despre imprejurarile care au facut imposibila inmanarea citatiei.
Cercetari in vederea inmanarii citatiei
Daca persoana citata si-a schimbat adresa, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei aratate in citatie si se informeaza pentru aflarea noii adrese, mentionand in procesul- verbal datele obtinute.
Dovada de primire si procesul-verbal de predare a citatiei
Dovada de primire a citatiei trebuie sa cuprinda numarul dosarului, denumirea organului de urmarire penala sau a instantei care a emis citatia, mumele, prenumele si calitatea persoanei citate, precum si data pentru care este citata. De asemenea, trebuie sa cuprinda data inmanarii citatiei, numele, prenumele, calitatea si semnatura celui ce inmaneaza citatia, certificarea de catre acesta a identitatii si semnaturii persoanei careia i s-a inmanat citatia, precum si aratarea calitatii acesteia.
Ori de cate ori cu prilejul predarii sau afisarii unei citatii se incheie un proces-verbal, acesta va cuprinde in mod corespunzator si mentiunile aratate in alineatul precedent.
MANDATUL DE ADUCERE
O persoana poate fi adusa in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata pe baza unui mandat de aducere, intocmit potrivit dispozitiilor art. 176 C.p.p., daca fiind anterior citata nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenta ei este necesara.
Invinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie, daca organul de urmarire penala sau instanta constata motivat ca in interesul rezolvarii cauzei se impune aceasta masura.
Persoanele aduse cu mandat, potrivit alin. 1 si 2, nu pot ramane la dispozitia organului judiciar decat timpul strict necesar pentru audierea lor, in afara de cazul cand s-a dispus retinerea ori arestarea preventiva a acestora.
Persoana adusa cu mandat de aducere este ascultata de indata de catre organul judiciar.
Executarea mandatului de aducere
Mandatul de aducere se executa prin organele politiei.
Daca persoana aratata in mandatul de aducere nu poate fi adusa din motive de boala, cel insarcinat cu executarea mandatului constata aceasta printr-un proces-verbal, care se inainteaza de indata organului de urmarire penala ori instantei de judecata.
Dispozitiile alin.2 se aplica si in cazul in care persoana aratata in mandat, cu exceptia invinuitului sau inculpatului, nu poate fi adusa din orice alta cauza.
Daca cel insarcinat cu executarea mandatului de aducere nu gaseste persoana prevazuta in mandat la adresa indicata, face cercetari si daca acestea au ramas fara rezultat, incheie un proces-verbal care va cuprinde mentiuni despre cercetarile facute.
Daca invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga, va fi constrans la aceasta.
Executarea mandatelor de aducere privind pe militari se face prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei.
DECLARATIILE INVINUITULUI SAU ALE INCULPATULUI
Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
Intrebari si lamuriri prealabile
Invinuitul sau inculpatul, inainte de a fi ascultat, este intrebat cu privire la nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenie, studii, situatia militara, loc de munca, ocupatie, adresa la care locuieste efectiv, antecedente penale si alte date pentru stabilirea situatiei sale personale. I se aduc apoi la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei, incadrarea juridica a acesteia, dreptul de a avea un aparator, precum si dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i-se totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa.
Daca invinuitul sau inculpatul da o declaratie, i se pune in vedere sa declare tot ce stie cu privire la fapta si la invinuirea ce i se aduce in legatura cu aceasta. Daca invinuitul sau inculpatul consimte sa dea o declaratie, organul de urmarire penala, inainte de a-l asculta, ii cere sa dea o declaratie, scrisa personal, cu privire la invinuirea ce i se aduce.
Invinuitului sau inculpatului i se aduce la cunostinta si obligatia sa anunte in scris, in termen de 3 zile, orice schimbare a locuintei pe parcursul procesului penal.
Modul de ascultare
Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat. In cursul urmaririi penale, daca sunt mai multi invinuiti sau inculpati, fiecare este ascultat fara sa fie de fata ceilalti. Invinuitul sau inculpatul este mai intai lasat sa declare tot ce stie in cauza. Ascultarea invinuitului sau inculpatului nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza. Invinuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa de mai inainte, insa se poate servi de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut.
Conditii ale ascultarii invinuitului sau inculpatului
Daca, in timpul ascultarii invinuitului sau inculpatului, acesta acuza simptomele unei boli care i-ar putea pune viata in pericol, ascultarea se intrerupe, iar organul judiciar ia masuri pentru ca acesta sa fie consultat de un medic. Ascultarea se reia imediat ce medicul decide ca viata invinuitului sau inculpatului nu este in pericol.
Intrebari cu privire la fapta
Dupa ce invinuitul sau inculpatul a facut declaratia, i se pot pune intrebari cu privire la fapta care formeaza obiectul cauzei si la invinuirea ce i se aduce. De asemenea, este intrebat cu privire la probele pe care intelege sa le propuna. In cursul judecatii dispozitiile art. 323 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator.
DECLARATIILE MARTORILOR
Notiuni generale despre declaratiile martorilor
Potrivit art. 78 C.pr.pen. martorul este persoana fizica care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal si este ascultata de organele judiciare in aceasta calitate.
Declaratiile martorilor se administreaza atat in faza urmaririi penale, cat si in faza judecatii.
Ele prezinta importanta in masura in care contin elemente de fapt in temeiul carora se poate stabili existenta infractiunii, identitatea persoanei care a savarsit-o si imprejurarile care se refera la justa solutionare a cauzei penale.
Ca participanti la procesul penal, martorii au, conform legii amintite, drepturi si obligatii, astfel:
Drepturile martorilor
Legislatia procesual penala confera martorului mai multe drepturi si anume:
- sa ia cunostinta de obiectul cauzei si sa i se arate care sunt faptele sau imprejurarile pentru dovedirea carora va fi ascultat (art. 86 alin.1 C.pr.pen.);
- dreptul de a i se proteja datele de identificare atunci cand exista probe sau indicii temeinice ca prin declararea identitatii reale ori a domiciliului ar fi periclitata viata, integritatea corporala sau libertatea lui ori a altor persoane; de asemenea, martorul poate fi ascultat si fara a fi prezent fizic, prin intermediul unei retele de televiziune cu imaginea si sonorul distorsionate (art. 861 - 864 C.pr.pen.);
- de a refuza sa raspunda la intrebarile care nu au legatura cu cauza in care este ascultat; conform art. 86 alin.1 C.pr.pen., martorului i se pot pune intrebari cu privire la faptele si imprejurarile care trebuie constatate in cauza, la persoana partilor, precum si in ce mod a luat cunostinta despre cele declarate;
- impotriva martorului nu se pot face presiuni pentru a da declaratii care sa constituie probe in procesul penal (art. 68 alin. 1 C.pr.pen.);
- de a cere sa se consemneze declaratia in modul cum o considera reala (art. 86, alin.3 cu referire la art. 73 C.pr.pen). El poate cere rectificarea oricarei erori strecurate in declaratie, precum si efectuarea adaugirilor necesare, in caz contrar avand dreptul sa refuze semnarea declaratiei;
- de a i se restitui cheltuielile de transport, intretinere, locuinta si alte cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea lui la organul judiciar (art. 190 C.pr.pen.).
Martorul are dreptul si la venitul de la locul de munca pe durata lipsei de la serviciu prilejuita de chemarea la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata (art. 190 alin. 2 C.pr.pen.).
Sumele la care este indreptatit martorul se vor plati de organul care a dispus chemarea si in fata caruia s-a prezentat martorul, din fondul cheltuielilor judiciare, special alocat, care se restituie martorului imediat supa infatisare.
Obligatiile procesuale ale martorilor
-sa se prezinte la locul, ziua si ora indicate in citatie (art. 83 C.pr.pen.).
Incalcarea de catre martor a obligatiei de a se prezenta la organele judiciare constituie o abatere care se sanctioneaza cu amenda judiciara (art. 198 alin.2 lit. "a" C.pr.pen.).
Daca este necesara prezenta martorului, acesta va fi adus in fata organului judiciar in mod silit, prin mandat de aducere.
- sa faca declaratii si sa spuna tot ce stie asupra faptelor si imprejurarilor cu privire la care este audiat (art. 83 C.proc.pen..)
Daca martorul refuza sa faca declaratii sub motivul ca nu stie nimic din cauza, desi cunoaste imprejurarile esentiale asupra carora i s-a cerut sa faca declaratii, comite infractiunea de marturie mincinoasa (art. 26o Cod penal).
- sa nu faca afirmatii mincinoase.
Martorul care ascunde adevarul, facand afirmatii mincinoase, savarseste de asemenea infractiunea prevazuta de art. 260 C.pen..
Codul de procedura penala prevede anumite categorii de persoane care nu au obligatia de a depune marturie ori nu se pot asculta in aceasta calitate.
Aceste categorii sunt:
- persoanele obligate a pastra secretul profesional cu privire la faptele si imprejurarile de care au luat cunostinta in exercitiul profesiei (art. 79 alin. 1 C.proc.penal).
- sotul si rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului.
Potrivit art. 80 alin. 1 C.pr.pen. nu sunt obligate a depune ca martori sotul si rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului.
- minorul, conform art. 81 C.pr.pen. poate fi ascultat ca martor. Pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoanei careia ii este incredintat spre crestere si educare.
Art. 85 alin. ultim prevede ca minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant, dar i se atrage atentia sa spuna adevarul.
Tactica ascultarii martorilor
Prin tactica ascultarii martorilor intelegem activitatile procesuale si de tactica criminalistica efectuate de organul de urmarire penala cu ocazia ascultarii acestor persoane, necesare pentru aflarea adevarului intr-o cauza penala.
Din punct de vedere tactic, ascultarea martorului presupune pregatirea pentru ascultare, ascultarea acestuia si consemnarea declaratiei.
Pregatirea pentru ascultarea martorului
Activitatile necesare pregatirii in vederea ascultarii martorului, constau de regula in urmatoarele:
Studierea materialelor existente la dosar
In timpul studierii materialelor cauzei este necesar sa se stabileasca:
- ce fapte sau imprejurari de fapt pot fi lamurite cu ajutorul fiecarui martor, daca sunt mai multi;
- datele, probele si mijloacele de proba care confirma faptele si imprejurarile cunoscute de martori;
- succesiunea in care vor fi chemati si ascultati pentru a nu comunica intre ei.
Strangerea datelor asupra persoanelor ce urmeaza a fi ascultate ca martori
Organele de cercetare penala, inca din momentul cand se sesizeaza despre comiterea de infractiuni si apoi pe tot parcursul cercetarii penale, trebuie sa afle cat mai multe date in legatura cu persoanele ce urmeaza a fi ascultate ca martori si anume: relatiile acestor persoane cu invinuitul, conditiile de loc si timp in care au fost percepute faptele si imprejurarile pe care urmeaza a le relata, starea psihica a persoanelor respective, posibilitatile lor de percepere, memorizarea si redarea celor percepute, daca sunt interesate in vreun fel in solutionarea cauzei, studii, starea sanatatii, profesia, antecedente penale.
Aceste date vor fi folosite, cu ocazia ascultarii martorilor, in mod deosebit in cazul celor care nu sunt sinceri din diferite motive.
Intocmirea chestionarului sau a planului de ascultare
Chestionarul cuprinde intrebarile stabilite a fi puse martorului pentru lamurirea problemelor cauzei cunoscute de acesta. Intrebarile cuprinse in chestionar se vor referi a imprejurari ale faptei la care persoana respectiva a participat sau despre care a luat cunostinta. In cauzele complexe se pot intocmi si planuri de ascultare, care cuprind probleme de lamurit si intrebari ce vor fi adresate martorilor.
Stabilirea modului de citare, a timpului si locului unde se efectueaza ascultarea
Citarea este modalitatea de chemare a martorului, acestuia trebuie sa i se comunice locul, ora, ziua, luna si anul cand trebuie sa se prezinte, cu aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare.
In mod obisnuit, martorii se asculta la sediul organului de urmarire penala sau in alt loc, iar in cazul cand este necesara ascultarea de urgenta, martorii pot fi ascultati si la locul de munca, dar in conditii in care sa se excluda posibilitatea comunicarii lui cu alti martori ascultati in aceea cauza.
Daca martorul este bolnav la domiciliu sau internat in spital, pentru a discuta cu acesta trebuie in prealabil obtinut avizul medicului care-l supravegheaza, in aceasta situatie putand fi ascultat la locul unde se gaseste.
Nu este recomandat sa se faca ascultarea martorului la domiciliul invinuitului sau inculpatului ori al altor persoane care sunt interesate ca rezolvarea cauzelor sa se faca in favoarea lor.
Alte activitati referitoare la pregatirea in vederea ascultarii martorilor
- invitarea unui interpret, tutore, invatator, parinte, profesor, medic etc. in raport de persoana ce trebuie ascultata (ex. daca martorul este minor, surdomut ori nu vorbeste limba oficiala);
- pregatirea materialelor necesare pentru audierea martorilor (eventualele probe care se prezinta martorului, fotografii, schite, formulare necesare scrisului ).
Ascultarea propriu-zisa a martorilor
De regula ascultarea martorilor ca si ascultarea invinuitului sau inculpatului parcurge trei etape si anume:
Verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale
Organul judiciar stabileste identitatea martorului, intrebandu-l despre nume, prenume, adresa, etate, ocupatie. In caz de indoiala asupra identitatii martorului, aceasta se stabileste prin orice mijloc de proba.
Se verifica apoi daca martorul are vreun interes in cauza fiind intrebat daca este ruda a vreuneia din parti si in ce raporturi se afla cu acestea, precum si daca a suferit vreo paguba de pe urma infractiunii (art. 84 C.pr.pen.).Daca cel audiat este sot sau ruda apropiata cu invinuitul sau inculpatul, i se aduce la cunostinta ca are dreptul de a opta intre a depune sau nu marturie (art. 80 alin.2 C.pr.pen.).
Inainte de a se trece la ascultarea propriu-zisa, martorul va depune urmatorul juramant: "Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu", tinand mana pe cruce sau pe biblie (art. 85 alin.1 si 2 C.pr.pen.).
Martorul de alta religie decat cea crestina nu va tine mana pe biblie sau cruce (art. 85 alin.3 C.pr.pen.).
Referitor la divinitatea din formula juramantului, se schimba potrivit credintei religioase a martorului. Cel fara confesiune va depune urmatorul juramant "Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul, si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".
Martorii care nu depun juramantul din motive de constiinta sau confesiune, vor rosti urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".
Situatiile privind credinta martorului se retin de organul judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor, care va fi intrebat inainte de ascultare, despre acest lucru.
Dupa ce a depus juramantul, martorului i se atrage atentia ca, daca nu va spune adevarul, va savarsi infractiunea de marturie mincinoasa.
Declaratia in care se consemneaza depozitia martorului va cuprinde si mentiunea referitoare la prestarea juramantului. Daca martorul este un minor care nu a implinit varsta de 14 ani, i se atrage doar atentia asupra obligatiei de a spune adevarul, fara a i se cere sa depuna juramant.
Ascultarea relatarii libere a martorului
Potrivit art.86 alin.1 C.pr.pen., mai intai martorului i se aduce la cunostinta obiectul cauzei si i se arata care sunt faptele si imprejurarile pentru dovedirea carora a fost propus ca martor, cerandu-i-se sa declare tot ce stie in legatura cu acestea.
In timpul relatarii libere este indicat ca martorul sa nu fie intrerupt, decat atunci cand se constata ca se indeparteaza de subiect.
Ascultarea martorului nu va incepe niciodata cu citirea sau reamintirea declaratilor date anterior de acesta. De asemenea, martorul nu va putea prezenta ori citi o declaratie scrisa mai inainte, insa se poate servi de insemnarile asupra amanuntelor greu de retinut.
Fiecare martor va fi ascultat separat.
In timpul relatarii, organul de cercetare penala, poate sa-si noteze unele probleme necesare redactarii declaratiei sau unele aspecte contradictorii, confuze, incomplete si neverosimile din declaratia martorului.
Adresarea de intrebari si ascultarea raspunsurilor
Dupa terminarea relatarii libere, martorului i se pun intrebari asupra aspectelor importante pe care acesta le-a omis, ori pe care nu le-a explicat suficient. Unele intrebari ce se pun martorului se pot referi la conditiile ,in care acesta a luat cunostinta de cele relatate, daca faptele le-a cunoscut direct sau prin intermediul altor persoane etc.
Sunt inadmisibile intrebarile sugestive, cu intentie de a intimida ori de a obtine de la martor anumite raspunsuri. Uneori pentru verificarea sinceritatii martorului, este necesar sa i se puna intrebari despre unele aspecte care pot fi dovedite cu ajutorul altor probe.
Ascultarea martorului se considera terminata atunci cand s-au epuizat toate intrebarile, iar acesta a dat lamuririle necesare la acestea.
Consemnarea declaratiilor martorilor
Declaratiile martorilor se consemneaza in scris pe formularul tipizat, inseriat si inregistrat, cu regim special, la persoana intai singular, de catre organul de cercetare penala. Aceasta cuprinde numai relatarile care au legatura cu infractiunea savarsita si din care rezulta elementele de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza respectiva.
Declaratiile se consemneaza fara adaugiri ori stersaturi, iar in eventualitatea ca apar, ele trebuie certificate de catre martor si de cel ce efectueaza ascultarea. Pentru evitarea oricaror obiectii sau suspiciuni, spatiile ramase libere, se bareaza.
Declaratia se citeste martorului, iar daca solicita, i se da sa o citeasca. Dupa care este semnata pe fiecare pagina si la sfarsit atat de martor cat si de organul de cercetare penala.
Cand martorul nu poate sau refuza sa semneze, se va face mentiunea despre aceasta in declaratia scrisa, aratandu-se motivul.
Daca martorul solicita sa-si consemneze personal declaratia se va pretinde acestuia sa completeze preambulul imprimatului si i se va permite sa-si scrie declaratia pe care o va semna.
In cazul cand declaratia nu este scrisa de martor, se va solicita acestuia sa scrie formula de incheiere, din care va rezulta ca a luat cunostinta de cele consemnate si acestea corespund celor declarate, prin aceasta se garanteaza un drept al martorului si in acelasi timp, se evita posibilitatea unor retractari ulterioare din motive dubioase.
                 SPETA
La data de 10.06.2010, in jurul orelor 11:00 s-a sesizat telefonic la Politia Focsani de catre numita Spanu Maria despre faptul ca un vecin se afla la usa imobilului acesteia, situat in Focsani str. Sperantei nr.2, bl.4, sc. 1, ap. 10, jud. Vrancea, sub influenta bauturilor alcoolice incercand sa-i strice usa si sa intre peste ea in casa. Petenta solicita prezenta Politiei pentru a se reglementa situatia si a-l pedepsi pe agresor.
Se cere: intocmirea procesului-verbal de constatare a infractiunii flagrante de distrugere, conform art. 217 C.P.

REZOLVAREA SPETEI
Anul 2010, luna Iunie, ziua 10, in Focsani , jud. Vrancea .
A.S.A.P. Costel Ion si A.S.A.P. Vasile Mihai, ambii din cadrul Politiei Focsani , Biroul Ordine Publica- urban.
Azi, data de mai sus, in jurul orei 11:00 aflandu-ne in exercitarea atributiilor de serviciu, in zona str. Sperantei, am auzit la un moment dat din blocul de vis-à-vis de piata, strigate de larma si de "Ajutor!", in timp ce ofiterul de serviciu ne transmitea prin statie, sa ne deplasam urgent in str. Sperantei nr.2, bl. 4, sc.1, ap. 10, la doamna Spanu Maria, deoarece un vecin, sub influenta alcoolului, ii distruge usa de acces in locuinta si incearca sa intre peste aceasta.
Ne-am deplasat la fata locului, unde in prezenta martorilor asistenti, am constatat urmatoarele:
Usa imobilului se afla distrusa prin lovire cu un corp dur, prezentand urme de gauri, fiind distrusa in proportie de 50%. Langa usa se afla un individ de aprximativ 1,85 m, atletic, brunet, imbracat intr-un trening de culoare inchisa, ce avea in mana o bara din metal de aproximativ 35 cm lungime, cu care lovea in usa. Pe scari ne-am intalnit cu presedintele si seful de scara care ne-au sprijinit fiind martori asistenti la cele intamplate.
Procedand la legitimarea celui in cauza am stabilit ca acesta se numeste TURCU ION fiul lui Ion si Ioana nascut la data de 20.10.1970 in Focsani cu acelasi domiciliu in str. Sperantei nr. 2, bl. 4, ap.14, posesor al C.I. seria RD - 202206 cu CNP 1701020390206.
S-a procedat la controlul corporal sumar al acestuia, ocazie cu care s-a gasit asupra sa actul de identitate si o bara metalica de 35 cm, de fata fiind si presedintele blocului care se numeste GEORGE PAUL, de 30 de ani dinFocsani, str. Sperantei, nr.2, bl.4, ap.24, electrician auto si seful de scara NICOLAE FLORIAN fiul lui Florin si Sorina, nascut la data de 15.07.1970 din Focsanii, cu acelasi domiciliu str. Sperantei nr. 2, bl.4, ap.2, posesor C.I. seria RX - 108209 cu CNP 1700615440207, doctor veterinar.
Partea vatamata, auzind ca a venit politia, a deschis usa, ocazie cu care am procedat la legitimarea si audierea acesteia, stabilind ca se numeste: SPANU MARIA, fiica lui Tudor si Floarea, nascuta la data de 12.10.1958 in Bucuresti, cu domiciliul in Focsani, str. Sperantei nr. 2, bl. O4, apt. 10, posesor B.I. seria B.G. nr. 196250 cu CNP 2581012400520, casnica, care ne declara: "Ma aflam in casa si ma uitam la televizor, cand la un moment dat, in jurul orei 10:45 am auzit la usa ca bate cineva. M-am dus la usa, m-am uitat pe vizor si l-am vazut pe vecinul meu ION, de la apt.14,clatinandu-se si spunand sa deschid usa. Auzind acestea mi s-a facut frica si am sunat la politie, intrucat acesta incepuse sa-mi loveasca usa cu un fier. Dupa 5-6 minute am auzit politia pe hol si am deschis usa, ocazie cu care am vazut usa mea pe exterior gaurita si distrusa aproape 50%.
ORGAN DE POLITIE MARTORI PARTEA VATAMATA CRIMINALIST INVINUIT

Afara la usa se afla vecinul meu dl. ION TURCU, de la apt. 14, presedintele blocului si seful de scara. Vecinul meu Ion Turcu avea in mana o bara din metal de aproximativ 35 cm lungime cu care imi lovise usa. Fata de cele relatate consider ca prejudiciul cauzat este de aproximativ 800 lei, motiv pentru care ma constitui parte civila in procesul penal, intrucat acesta nu cred ca are bani sa-mi plateasca usa. Rog a se lua masurile legale. Aceasta imi este declaratia pe care o dau, sustin si semnez."
Spanu Maria

Invinuitul declara urmatoarele: "Ma numesc TURCU ION fiul lui Ion si Ioana, nascut la 20.10.1970 in cu domiciliul in Focsani, str. Sperantei nr. 2, bl. O4, apt. 14, posed actul de identitate seria RD nr. 202206 cu CNP 1701020390206, fara ocupatie, am venit pana la vecina de la apt. 10, d-na MARIA, pentru a vorbi cu ea ceva si aceasta nu mi-a deschis, spunandu-mi ca sunt baut si ca ii este frica, motiv pentru care m-am enervat si am inceput sa lovesc usa cu un fier care era pe hol, fara sa-mi dau seama ca o sa-i gauresc usa. Recunosc cele intamplate si o sa incerc sa-i platesc usa, pe parcurs, intrucat acum nu am bani, deoarece nu mai lucrez. Aceasta imi este declaratia pe care o dau, sustin si semnez fara a fi constrans fizic sau moral."
TURCU ION
Cu privire la cele constatate martorul asistent ne declara "Subsemnatul GEORGE PAUL, fiul lui Gheorghe si Ana, nascut la data de 20.05.1974 in Focsani, cu acelasi domiciliu in str. Sperantei nr. 2, bl.O4, apt. 24, presedintele blocului, posesor C.I. seria RD nr. 385265 cu CNP 1740520390345, electrician auto, nefiind ruda sau dusman cu cel in cauza si nici nu am suferit vre-o paguba dupa cele intamplate, am vazut cand vecinul de la apt. 14, TURCU ION, lovea cu un fier ce il avea in mana dreapta, in usa doamnei MARIA SPANU de la apt. 10, spunandu-i sa deschida. Totodata mi-am dat seama ca acesta se afla sub influenta alcoolului deoarece se clatina si vorbea neclar. Langa mine se afla si seful de scara, care a venit dupa ce a auzit galagie, acesta se numeste NICOLAE FLORIAN. Aceasta imi este declaratia pe care o dau, sustin si semnez fara a fi constrans fizic sau moral."
GEORGE
Deasemenea ne declara si cel de-al doilea martor la cele intamplate, in calitate de sef de scara, numitul NICOLAE FLORIAN: "Subsemnatul NICOLAE FLORIAN, fiul lui Florin si Sorina, nascut la data de 13.06.1970 in Bucuresti, cu domiciliul in FOCSANI, str. Sperantei, nr.2, bl. O4, apt. 2, posesor CI seria RX nr. 108209 cu CNP 1700615390207, doctor veterinar,

ORGAN DE POLITIE MARTORI PARTEA VATAMATA CRIMINALIST INVINUIT
nefiind ruda cu cel in cauza si nici nu am suferit pagube de pe urma celor intamplate, mentionez faptul ca in ziua de 10.06.2010, orele 11:00, ma aflam la domiciliu, cand deodata am auzit pe scara niste lovituri puternice, drept pentru care am iesit sa vad ce se intampla, ocazie cu care m-am intalnit si cu presedintele de bloc, dl. George Paul si impreuna cu acesta am mers spre apartamentul de unde se auzea galagie. La apt. 10, la doamna Spanu Maria, se afla cu un fier in mana, de aproximativ 35 cm lungime, cu care lovea usa, vecinul de la apt. 14, dl. Turcu Ion, care se afla in stare de ebrietate, deoarece se clatina. In timp ce ii spuneam sa nu mai loveasca usa ca o va distruge, au aparut organele de politie, dupa care s-a linistit, fiindu-i solicitat sa lase fierul jos si sa inceteze. Aceasta imi este declaratia pe care o dau, sustin si semnez."
NICOLAE
Mentionam faptul ca, odata cu invinuitul TURCU ION s-a procedat la ridicarea unei bare metalice de aproximativ 35 cm lungime, cu care a distrus usa apt. 10, de la adresa mentionata mai sus pentru cercetari.
Prejudiciul, in valoare de 300 (trei sute) lei, nu a fost recuperat, motiv pentru care doamna SPANU MARIA se constituie parte civila in procesul penal.
Invinuitul a fost retinut in vederea cercetarilor si condus la Sectia 15 Politie.
La fata locului s-a mai deplasat grupa operativa, unde s-a efectuat cercetarea la fata locului, executand fotografii judiciare cu aparatul foto digital, marca "NIKON", la lumina artificiala, specialist fiind criminalist ASP ION MARINA.
Prezentul proces-verbal a fost citit de invinuit si celelalte persoane care nu au de facut obiectiuni cu privire la cele constatate si consemnate.
Drept pentru care am incheiat prezentul proces-verbal intr-un singur exemplar.
ORGAN DE POLITIE MARTORI PARTEA VATAMATA CRIMINALIST INVINUIT