Concurenta neloiala

Concurenta neloiala

1. Continutul legal

Potrivit art. 301 C.pen., fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false, precum si aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii, ori folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizatiilor de comert ori indus­triale, in scopul de a induce in eroare pe beneficiari, se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la 2 ani sau cu amenda.

Fapta incriminata prezinta un evident pericol social, creand conditiile introducerii in circuitul economic a unor produse calitativ inferioare ca fiind produse de buna calitate, cu ajutorul unor denumiri sau indicatii utilizate fara drept[1].

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special este reprezentat de relatiile sociale care apar si se dezvolta in legatura cu desfasurarea onesta a raporturilor economice si cu apararea intereselor producatorilor si consumatorilor impotriva fap­telor de concurenta neloiala, in vederea obtinerii si pastrarii clientelei.

Incriminarea faptei de concurenta neloiala a fost determinata de necesitatea de a se ocroti domeniul economic impotriva metodelor ilicite de captare a beneficiarilor prin inducerea in eroare a acestora[2], dar si interesele agentilor economici prejudiciati prin actele de concurenta ilicita efectuate.

In literatura de specialitate[3], s‑a observat ca, desi exista o anumita inrudire cu infrac­tiunea de inselaciune, concurenta neloiala se diferentiaza de aceasta, avand drept finalitate ocrotirea raporturilor economice, a intereselor producatorilor si consu­matorilor, in timp ce infractiunea prevazuta in art. 215 C.pen. are ca obiect juridic relatiile privitoare la patrimoniul persoanelor fizice ori juridice.

b) Obiectul material consta in marfurile introduse in circuitul economic, purtand embleme, denumiri sau mentiuni false asupra provenientei acestora, indiferent de situatia reala a acestor bunuri[4].

Sfera produselor ce pot reprezenta obiect material al infractiunii de concurenta neloiala este deosebit de larga, in aceasta fiind incluse atat produsele fabricate, cat si cele cu provenienta naturala.

In cazul folosirii unui nume comercial sau a denumirii unei organizatii de comert sau industriale, obiectul material consta in inscrisurile sau imprimatele (afise, reclame, cataloage de prezentare etc.) pe care a fost imprimat in mod abuziv numele comer­cial sau denumirea organizatiei de comert ori a celei industriale. Daca numele ori denumirea respectiva au fost imprimate pe produs, acesta va reprezenta, de asemenea, obiect material al infractiunii de concurenta neloiala.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana fizica, intrucat legea nu prevede vreo calitate speciala pentru acesta. In principiu, subiect activ poate fi orice persoana, comerciant, particular, meserias, producator, salariat al unei unitati comerciale sau economice etc. Poate dobandi aceasta calitate si persoana care exercita o activitate industriala ori comerciala in numele vreuneia dintre persoanele indicate mai‑sus.

Participatia penala este posibila in toate formele (coautorat, instigare, com­plicitate)[5]. Astfel, este posibil ca aplicarea indicatiilor de provenienta false pe produs sa fie realizata de catre o persoana, iar punerea in circulatie a respectivului produs sa fie adusa la indeplinire de o alta persoana.

b) Subiect pasiv al infractiunii este societatea comerciala cu capital de stat, mixt sau privat, a carei activitate a avut de suferit din punct de vedere moral, cat si mate­rial, ca urmare a folosirii frauduloase a denumirii firmei, a emblemei sau a altor insemne de catre alte societati comerciale ori persoanele particulare care au consumat produse de calitate inferioara, crezand ca sunt produsele firmei in care avea incredere.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material. Infractiunea presupune ca element material o actiune de fabricare ori punere in circulatie a produselor cu denumiri false, in aplicarea de mentiuni false privind brevetele de inventie ori in folosirea de nume comerciale sau denumiri eronate.

Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale[6], elementul material consta in:

a) folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;

b) punerea in circulatie de marfuri contrafacute si/sau pirat, a caror comercia­lizare aduce atingere titularului marcii si induce in eroare consumatorul asupra cali­tatii produsului/serviciului;

c) folosirea in scop comercial a rezultatelor unor experimentari a caror obtinere a necesitat un efort considerabil sau a altor informatii secrete in legatura cu acestea, transmise autoritatilor competente in scopul obtinerii autorizatiilor de comercializare a produselor farmaceutice sau a produselor chimice destinate agriculturii, care contin compusi chimici noi;

d) divulgarea unor informatii prevazute la lit. c), cu exceptia situatiilor in care dezvaluirea acestor informatii este necesara pentru protectia publicului sau cu exceptia cazului in care s‑au luat masuri pentru a se asigura ca informatiile sunt prote­jate contra exploatarii neloiale in comert, daca aceste informatii provin de la auto­ritatile competente;

e) divulgarea, achizitionarea sau utilizarea secretului comercial de catre terti, fara consimtamantul detinatorului sau legitim, ca rezultat al unei actiuni de spionaj comercial sau industrial;

f) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de catre persoane apartinand autoritatilor publice, precum si de catre persoane imputernicite de detinatorii legitimi ai acestor secrete pentru a‑i reprezenta in fata autoritatilor publice;

g) producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vanzare sau vanzarea unor marfuri/servicii purtand mentiuni false privind brevetele de invent­tii, marcile, indicatiile geografice, desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite integrate, alte tipuri de proprietate intelectuala, cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare si altele asemenea, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau al comerciantului, in scopul de a‑i induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari.

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

Prin mentiuni false asupra originii marfurilor, in sensul art. 5 alin. (1) lit. g), se intelege orice indicatii de natura a face sa se creada ca marfurile au fost produse intr‑o anumita localitate, intr‑un anumit teritoriu sau intr‑un anumit stat. Nu se soco­teste mentiune falsa asupra originii marfurilor denumirea unui produs al carui nume a devenit generic si indica in comert numai natura lui, in afara de cazul in care denu­mirea este insotita de o mentiune care ar putea face sa se creada ca are acea origine.

Prin activitatea de "fabricare" se intelege o activitate productiva, desfasurata pentru realizarea unui anumit bun (produs). Nu are relevanta daca produsul creat, confectionat este realizat in serie ori este unicat[7].

"Punerea in circulatie" implica introducerea bunurilor in circuitul comercial, indiferent daca aceasta introducere reprezinta numai un moment initial (expunere ori oferire spre vanzare pentru prima data a bunului) ori este vorba si de operatiile ulterioare. In acest fel, revanzarea va fi socotita ca fiind tot o punere in circulatie a produselor.

Nu prezinta relevanta locul unde s‑a realizat punerea in circulatie. Astfel, introducerea in circuitul comercial poate avea loc atat in cadrul retelelor de desfacere ale unitatilor de profil, dar se poate desfasura si in cadrul unor targuri, balciuri ori chiar la domiciliul persoanelor respective.

Daca aceeasi persoana fabrica produsele, iar apoi le pune in circulatie, va exista o unitate simpla de infractiune in masura in care faptele se comit cu aceasta ocazie si neintrerupt; in alt mod, se va retine existenta unui concurs de infractiuni.

Prin sintagma "denumiri de origine" se intelege denumirea geografica a unei regiuni sau localitati si atesta anumite calitati ale produselor determinate de factori naturali specifici acelui loc.

Prin sintagma "indicatii de provenienta" se intelege numele locului geografic unde se afla intreprinderea producatoare a respectivului bun. Cel mai adesea, indicatia de provenienta serveste la identificarea denumirii sau marcii intreprinderii. Indicatia de provenienta se bucura de protectie juridica, deoarece determina adeva­ratul loc geografic de unde provine produsul, avand rolul de a ghida pe consumatori cu privire la originea produsului[8].

"Aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii" consta in tiparirea, stampilarea, etichetarea produselor ori a ambalajelor cu denumiri false privind brevetele in baza carora se afirma ca au fost fabricate. In literatura de specialitate[9], s‑a remarcat ca din modul de formulare al legii s‑ar putea interpreta ca fapta poate fi comisa numai prin aplicarea unor mentiuni false pentru produsele puse in circulatie si, ca atare, nu ar exista continutul constitutiv al infrac­tiunii, daca faptuitorul aplica mai intai mentiunile false pe produse, iar dupa aceea pune in circulatie produsele respective. S‑a considerat insa ca textul in discutie trebuie interpretat extensiv, operand si in ipoteza in care faptuitorul pune in circulatie produse pe care a aplicat mentiuni false privitoare la brevetele de inventie.

Nu prezinta importanta modul de aplicare a mentiunilor false.

"Folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizatiilor de comert ori industriale" consta in utilizarea fara drept a acestor elemente de identificare. Cerinta folosirii "fara drept" nu este aratata explicit in textul de lege, dar ea rezulta in mod implicit din scopul urmarit de faptuitor si precizat in norma legala, si anume indu­cerea in eroare a beneficiarilor.

b) Urmarea imediata. Savarsirea vreuneia dintre actiunile incriminate determina crearea, in acest mod, a unei stari de pericol pentru existenta si consolidarea incre­derii in activitatea economica si comerciala, precum si pentru interesele beneficiarilor produselor care reprezinta obiectul material al infractiunii.

c) Legatura de cauzalitate. Intre actiunile incriminate si urmarea imediata trebuie sa existe o relatie de la cauza la efect. In majoritatea cauzelor, legatura de cauzalitate rezulta din insasi materialitatea faptei comise.

B. Latura subiectiva. Infractiunea se savarseste cu intentie directa, calificata prin scop, dolus specialis. In acest sens, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false, precum si aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii, ori folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizatiilor de comert ori industriale au drept scop inducerea in eroare a beneficiarilor[10], amagirea, surprinderea, inselarea increderii acestora cu privire la calitatea, denumirea ori provenienta pro­duselor in cauza .

Faptuitorul isi da seama ca produsele pe care le fabrica sau le pune in circulatie poarta denumiri de origine sau indicatii de provenienta false sau ca pune pe produsele pe care le introduce in circuitul economic indicatii false privind brevetele de inventii ori ca foloseste fara drept nume comerciale sau denumiri ale unor organi­zatii de comert sau industriale si urmareste inducerea in eroare a beneficiarilor.

Scopul trebuie sa existe in momentul savarsirii infractiunii, indiferent daca ulte­rior el a fost sau nu atins de catre faptuitor[12].

Savarsirea infractiunii din culpa nu este incriminata[13].

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Savarsirea faptei poate fi precedata de numeroase acte de pregatire, care insa nu sunt incriminate. In ipoteza in care aceste acte au fost efectuate de catre alte persoane decat autorul, iar infractiunea de concurenta neloiala a fost savarsita, actele de pregatire pot avea caracterul unor acte de complicitate anterioara.

Tentativa nu se pedepseste.

Infractiunea de concurenta neloiala se consuma in momentul in care una dintre actiunile care formeaza elementul material a fost realizata, adica in momentul in care a fost fabricat ori a fost pus in circulatie un anumit produs, s‑a aplicat o mentiune falsa pe o marfa ori s‑a folosit fara drept un nume ori o denumire comerciala.

Pentru consumarea infractiunii nu este necesara realizarea efectiva a scopului de indu­cere in eroare a beneficiarilor, fiind suficient ca autorul sa fi actionat avand acest scop[14].

Infractiunea este susceptibila de a fi savarsita in forma continuata, prin repetarea actelor de inducere in eroare, ulterior consumarii infractiunii, cu aceeasi rezolutie delictuoasa. Ca atare, desfasurarea infractiunii poate presupune si un moment al epuizarii, odata cu comiterea ultimului act ilicit.

B. Modalitati. Concurenta neloiala se poate comite in oricare din modalitatile analizate in cadrul laturii obiective. Oricare dintre aceste modalitati implica o serie variata de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Infractiunea este pedepsita cu inchisoarea de la o luna la doi ani sau cu amenda. In art. 19¹ C.pen. se prevede ca persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in reali­zarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Potrivit art. 71¹ alin. (2) C.pen., persoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 5.000 lei si 600.000 lei, in cazul in care legea prevede pentru infrac­tiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda