Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
DREPT SOCIETATILOR - intrebari si raspunsuri



DREPT SOCIETATILOR - intrebari si raspunsuri


DREPT SOCIETATILOR

MULTIPLE CHOICE


1) Cine sunt comercianti conform art. 7 C.com.?

Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avind comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.


2) Care dintre urmatoarele fapte sunt prevazute de art. 3 pct. 1 C.com. ca fapte de comert?

Legea considera ca fapte de comert:

Cumparaturile de produse sau marfuri spre a se revinde, fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a se inchiria; asemenea si cumpararea spre a se revinde, de obligatiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulind in comert;

Vanzarile de produse, vanzarile si inchirierile de marfuri, in natura sau lucrate, si vanzarile de obligatiuni ale Statului sau de alte titluri de credit circulind in comert, cind vor fi fost cumparate cu scop de revinzare sau inchiriere;



Contractele de report asupra obligatiunilor de Stat sau a altor titluri de credit circulind in comert;

Cumpararile si vanzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale;

Orice intreprinderi de furnituri;

Intreprinderile de spectacole publice;

Intreprinderile de comisioane, agentii si oficiuri de afaceri;

Intreprinderile de constructii;

Intreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie;

Intreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta, cind altul decit autorul sau artistul vinde;

Operatiunile de banca si schimb;

Operatiunile de mijlocire (samsarie) in afaceri comerciale

Intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat;

Cambiile si ordinele in producte sau marfuri;

Constructiunea, cumpararea, vinzarea si revinzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioara si exterioara si tot ce priveste la echiparea, armarea si aprovizionarea unui vas.

Expeditiunile maritime, inchirierile de vase, imprumuturile maritime si toate contractele privitoare la comertul de mare si la navigatiune;

Asigurarile terestre, chiar mutuale, in contra daunelor si asupra vietii;

Asigurarile, chiar mutuale, contra riscurilor navigatiunei;

Depozitele pentru cauza de comert;

Depozitele in docuri si antrepozite, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit (warante) si asupra scrisurilor de gaj, liberate de ele.


3) Conform art. 8 C. com., cine poate avea calitate de comerciant ?.

Statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comercianti


4) Care dintre cei enumerati nu sunt comercianTi, conform Codului comercial?

-meseriasii, daca se limiteaza strict la exercitiul meseriei lor si nu savarsesc fapte de comert;

-asociatii societatilor comerciale;

-cei care semneaza cambii, bilete la ordin, cecuri;

-statul nu este comerciant, dar va fi supus legii comerciale atunci cand va incheia acte comerciale, fiind subiect al raporturilor juridice comerciale;

-persoanele care practica profesiuni liberale;

-auxiliarii comertului ce fac acte de comert pentru altii si nu sunt ei insisi comercianti;

-agricultorii, asociatiile si fundatiile, de asemenea nu sunt comercianti, insa in cazul raporturilor juridice izvorate din savarsirea faptelor de comert, acestia devin comercianti, fiind astfel supusi legilor comerciale.


5) Care sunt categoriile de norme care detremina obiectul dreptului comercial ?

Norme juridice de drept privat

6) Care dintre prevederi sunt cuprinse in Codul comercial?

In comert se aplica legea de fata. Unde ea nu dispune se aplica C. Civil

7) In prezent care versiune a Codului comercial, cu o serie de modificari, este in

vigoare?

Cel din 1887


8) Ce fel de dispozitii cuprinde Codul comercial?

Astfel, art.134 din Constitutie stabileste ca economia Romaniei este o economie de piata si ca statul trebuie sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.


9) Care dintre izvoarele de drept ale dreptului comercial sunt normative?

Costitutia Romaniei - care reglementeaza principiile acitivitatii economice

Codul Comercial - reglementarea de baza a activitatii comerciale, are in vedere institutiile fundamentale ale dreptului comercial (fapte de comert, obligatii comerciale, comercianti)

Legile comerciale speciale: deoarece nu tot dreptul comercial se gaseste in codul comercial

Legile comerciale generale

Codul Civil (izvor susidiar - completeaza)

10) In cazul unui raport juridic la care participa si un necomerciant cine se afla sub incidenta legii comerciale?

-comerciantul


11) Care sunt trasaturile specifice prin ce se caracterizeaza activitatea comerciala?

Sistemul subiectiv asupra dreptului comercial traditionalist, de influenta germanica, are in vedere persoana, dreptul comercial fiind considerat ca un drept al profesionistilor, al comerciantilor. In aceasta conceptie, dreptul comercial ar trebui sa reglementeze numai institutiile comerciale care au un caracter profesional, nepermitand ca persoana care exercita o activitate ocazionala sa poata beneficia de legile comerciale, actul ocazional de comert fiind reglementat de dreptul civil. In activitatea comerciala, ca in orice profesiune ce are reguli proprii, comerciantii trebuie sa se supuna acestora si, astfel, orice operatiune a comerciantilor este considerata o operatiune comerciala.


12) Numarul de asociati ai unei SRL poate fi cuprins intre ce valori?

   Art. 12. - In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.


13) Ce aspecte a generat necesitatea creditului in materie comerciala ?

Nasterea titlurilor de credit si a institutiilor financiare
mijloace de garantare a tranzatiilor comerciale

14) Ce forma de societate poate fi constituita si prin subscriptie publica?

Art. 9. Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.

In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata:

   a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii;

   b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii.

   Art. 91. - Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris.


15) Ce fel de prevederi cuprinde Codul comercial?      legea dispune nu prevede


16) Care sunt caracteristicile societatilor comerciale cu asociat unic?

   Art. 13. In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor.

Daca asociatul unic este administrator, ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate.

In societatea care se infiinteaza de catre un asociat unic, valoarea aportului in natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate.

   Art. 14. O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata.

O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.

In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita.

Pe baza hotararii de dizolvare, lichidarea se va face in conditiile prevazute de prezenta lege pentru societatile cu raspundere limitata.


17) Care sunt caracteristicile societatii comerciale in nume colectiv?

Se aseamana cu societatea civila dar are personalitate juridica

18) In ce forma de societate asociatii raspund cu intregul patrimoniu social?

Societate comerciala in comandita pe actiuni


19) Care sunt raporturile dintre dreptul comercial si dreptul financiar-fiscal?

obligatiile fiscale ale comerciantilor


20) Care dintre urmatoarele norme juridice reglementeaza instituTii de drept comercial?

norme de drept privind fondul de comert, operatiuni de banca si schimb


21) Cu care dintre urmatoarele izvoare de drept se confunda obiceiul ?

cutuma


22) Prin ce anume se deosebeste dreptul comercial de dreptul civil ?

prin aceea ca se bazeaza pe comercialitatea relatiilor sociale reglementate. Reglementarea grupurilor de interes economic,reglementarea unei proceduri unice de urmarire colectiva a creantelor economice,cea a insolventei


23) Care dintre urmatoarele izvoare ale dreptului comercial nu sunt normative?

jurisprudenta


24) Ce institutii se inmatriculeaza la Registrul Comertului?

societatile comerciale


25) Ce forma de societate comerciala imbraca societatile bancare si de asigurari ?

Curs pg. 64    societati pe actiuni


26) In ce este impartit capitalul social al societatilor cu raspundere limitata ?

se divide in parti sociale


27) In ce conditii este obligatorie forma autentica a actului constitutiv al unei societati

comerciale ?

Art. 5. Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.

Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul.

Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.

Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. In cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii.

In cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii.

Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:

   a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;

   b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;

   c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.

Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului.


28) Care dintre urmatoarele sunt obligatii profesionale ale comerciantilor si deci si ale

societatilor comerciale?

indeplinirea formalitatilor de publicitate in Registrul Comertului,tinerea unei evidente contabile cu privire la activitatea comerciala desfasurata


29) Care dintre urmatoarele sunt obligatii profesionale ale comerciantilor si deci si ale

societatilor comerciale?

indeplinirea formalitatilor de publicitate in Registrul Comertului,tinerea unei evidente contabile cu privire la activitatea comerciala desfasurata


30) Care dintre urmatoarele teorii sta la baza naturii juridice a fondului de comert?

teoria universalitatii de fapt ,teoria proprietatii incorporale


31) Care dintre urmatoarele teorii sta la baza naturii juridice a fondului de comert?

Curs pg. 52    teoria universalitatii de fapt ,teoria proprietatii incorporale


32) Care dintre urmatoarele nu fac parte din fondul de comert?

firma sediul social clientela emblema


33) Care dintre urmatoarele nu fac parte din fondul de comert?

firma sediul social clientela emblema


34) Care dintre urmatoarele acte juridice privind fondul de comert sunt valabile?

vanzarea cumpararea fondului de comert , transmiterea fondului de comert ca apoort la capitalul social


35) Care dintre urmatoarele acte juridice privind fondul de comert sunt valabile?

vanzarea cumpararea fondului de comert , transmiterea fondului de comert ca apoort la capitalul social


36) In ce caz este obligatorie forma autentica a actului constitutiv al unei societati comerciale?

art. 5 a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;

  b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;

c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica


37) Care dintre urmatoarele acte si operatiuni sunt comerciale, adica fapte de comert ? Interprinderile de constructii, operatiunile de prestari de servicii


38) Care dintre urmatoarele acte si operatiuni sunt comerciale, adica fapte de comert?

Curs pg. 32-36  Interprinderile de constructii, operatiunile de prestari de servicii


39) Care dintre urmatoarele acte si operatiuni sunt comerciale, adica fapte de comert?

Curs pg. 32-36  Interprinderile de constructii, operatiunile de prestari de servicii


40) Care dintre urmatoarele acte si operatiuni sunt comerciale, adica fapte de comert?

Curs pg. 32-36  Interprinderile de constructii, operatiunile de prestari de servicii


41) Care dintre urmatoarele sunt caracteristici ale societatii comerciale in dreptul roman?  Constituirea unei persoane juridice de drept privat


42) Care dintre urmatoarele sunt caracteristici ale societatii comerciale in dreptul roman?  Constituirea unei persoane juridice de drept privat


43) Care dintre urmatoarele sunt caracteristici ale societatii comerciale in dreptul roman? Constituirea unei persoane juridice de drept privat


44) Prin ce se deosebeste societatea comerciala de societatea civila ?

Curs pg. 60  obiectul sau de activitate


45) Care sunt deosebirile dintre societatea civila si cea comerciala ?

obiectul sau de activitate


46) Care sunt deosebirile dintre societatea civila si cea comerciala ?

obiectul sau de activitate


47) Care sunt asemanarile dintre societatea civila si cea comerciala ?

obiectul sau de activitate


48) Care este momentul dobandirii personalitati juridice depline la societatile comerciale?  La inmatricularea in registrul comertului


49) Care este momentul dobandirii personalitati juridice depline la societatile comerciale? La inmatricularea in registrul comertului


50) Pentru efectuarea unor acte juridice premergatoare si necesare inmatricularii societatii, ce fel de personalitate juridica are aceasta?

o personalitate juridica restransa limitata la incheierea actelor juridice necesare dobandiri personalitatii juridice

51) Ce conditii trebuie sa indeplineasca firma societatii comerciale ?

Curs pg. 71 sa fie disponibila si distinctiva sa fie licite si scrise in primul rand in limba romana


52) Care sunt asemanarile dintre societatea comerciala si asociaTia in participaTiune ?

Curs pg. 60 ambele sunt asocieri de de persoane in vederea realizarii de activitatii comerciale


53) Ce anume se are in vedere in primul rand in cazul societatilor de persoane?

Curs pg. 65 capitalul aportat de asociati si prestatiile ce pot constitui aport social


54) Care dintre urmatoarele forme ale societatilor comerciale o poate imbraca societatea cu asociat unic?

Societatea cu raspundere limitata


55) Care dintre urmatoarele forme ale societatilor comerciale o poate imbraca societatea cu asociat unic?

Societatea cu raspundere limitata


56) Societatile comerciale cu asociat unic ce caracteristici au?

   Art. 13. In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor.

Daca asociatul unic este administrator, ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate.

In societatea care se infiinteaza de catre un asociat unic, valoarea aportului in natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate.

   Art. 14. O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata.

O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.

In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita.

Pe baza hotararii de dizolvare, lichidarea se va face in conditiile prevazute de prezenta lege pentru societatile cu raspundere limitata.


57) DiferenTa intre asociatii comanditaTi si cei comanditari in ce anume consta ?

Curs pg. 62 asociatii comanditari raspund nelimitat


58) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale societatii in comandita simpla?

Curs pg. 62 asociatii comanditari raspund cu intregul lor patrimoniu


59) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale societatii in comandita simpla?

Curs pg. 62 asociatii comanditari raspund cu intregul lor patrimoniu


60) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale societatii cu raspundere limitata?

Posibilitatea constituiri sub aceasta forma a unei societati cu asociat unic


61) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale societatii cu raspundere limitata?

Posibilitatea constituiri sub aceasta forma a unei societati cu asociat unic


62) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale societatii cu raspundere limitata?

Posibilitatea constituiri sub aceasta forma a unei societati cu asociat unic


63) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale societatii cu raspundere limitata?

Posibilitatea constituiri sub aceasta forma a unei societati cu asociat unic


64) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale societatii cu raspundere limitata?

Posibilitatea constituiri sub aceasta forma a unei societati cu asociat unic


65) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale societatii pe actiuni?

posibilitateade emitere de titluri de valoare


66) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale societatii pe actiuni?

posibilitateade emitere de titluri de valoare


67) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale societatii pe actiuni?

Curs pg. 62; 64-66 posibilitateade emitere de titluri de valoar

e

68) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale societatii pe actiuni?

Curs pg. 62; 64-66 posibilitateade emitere de titluri de valoare


69) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale societatii in nume colectiv?

Curs pg. 62 asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale


70) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale enumerarii legale a formelor de

societate in lege ?

enumerarea este limitata si imperativa


71) Care dintre urmatoarele constituie caracteristici ale enumerarii legale a formelor de societate in lege ?

Curs pg. 63? enumerarea este limitata si imperativa


72) Se permite aplicarea dreptului de optiune intre formele societatilor comerciale   

cu unele exceptii


73) In ceea ce priveste dreptul de optiune intre formele societatilor comerciale, care sunt trasaturile acestuia?Curs pg. 64

Dreptul de optiune intre aceste cinci forme este neingradit, asociatii fiind liberi ca la constituirea societatii comerciale sa aleaga oricare dintre aceste forme, iar pe parcursul existentei societatii comerciale sa transforme societate comerciala din forma in care a fost constituita in oricare dintre celelalte forme.

Totusi, acest drept de optiune este limitat in urmatoarele situatii:

Societatea cu asociat unic poate imbraca numai forma societatii cu raspundere limitata.

In anumite domenii, unde se doreste o publicitate mai larga, legea impune constituirea societatii in forma societatii pe actiuni. Sunt in aceasta situatie, spre exemplu, societatile bancare, reglementate prin Legea nr. 58/1997, cele din domeniul asigurarilor, reglementate prin Legea nr. 32/2000, sau societatile de servicii de investitii financiare, reglementate de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 28/2002.

Societatile cu capital integral de stat, ca urmare a Legii nr. 15/1990, au fost transformate in societati pe actiuni sau regii autonome.



74) Care este teoria ce sta la baza determinarii nationalitatii societatii comerciale in dreptul roman? Teoria sediului social principal


75) Care este teoria ce sta la baza determinarii nationalitatii societatii comerciale in dreptul roman?

Teoria sediului social principal

76) Infiintarea de sedii secundare ale societatii comerciale pot fi hotarate de catre cine?

Adunarea generala a asociatiilor sau actionarilor


77) Cand poate fi hotarata infiintarea de sedii secundare ale societatii comerciale ?

atat la constituire cat si pe parcursul existentei societatii


78) Prin ce modificari poate fi hotarata infiintarea de sedii secundare ale societatii comerciale?

Prin modificari corespunzatoare actului constitutiv al societatii


79) Ce caracteristici are sucursala unei societati comerciale?

Curs pg. 75

Conform art. 43 din Legea nr. 31/1990, sucursala nu este o societate comerciala independenta, cu personalitate juridica, astfel cum este filiala, ci doar un dezmembramant al societatii comerciale mama.

Sucursala are totusi un grad de autonomie gestionara, pe care il raporteaza societatii mama.

sucursala are totusi un sediu, care reprezinta un sediul secundar al societatii mama.

80) Ce caracteristici are filiala unei societati comerciale?

Filiala este societate comerciala de sine statatoare, cu personalitate juridica constituita de societatea-mama, care detine majoritatea capitalului social


81) Ce caracteristici are filiala unei societati comerciale?

Filiala este societate comerciala de sine statatoare, cu personalitate juridica constituita de societatea-mama, care detine majoritatea capitalului social


82) Ce caracteristici are filiala unei societati comerciale?

Filiala este societate comerciala de sine statatoare, cu personalitate juridica constituita de societatea-mama, care detine majoritatea capitalului social


83) Ce caracteristici are sucursala unei societati comerciale?

Conform art. 43 din Legea nr. 31/1990, sucursala nu este o societate comerciala independenta, cu personalitate juridica, astfel cum este filiala, ci doar un dezmembramant al societatii comerciale mama.

Sucursala are totusi un grad de autonomie gestionara, pe care il raporteaza societatii mama.

sucursala are totusi un sediu, care reprezinta un sediul secundar al societatii mama.


84) Ce caracteristici are sucursala unei societati comerciale?

Conform art. 43 din Legea nr. 31/1990, sucursala nu este o societate comerciala independenta, cu personalitate juridica, astfel cum este filiala, ci doar un dezmembramant al societatii comerciale mama.

Sucursala are totusi un grad de autonomie gestionara, pe care il raporteaza societatii mama.

sucursala are totusi un sediu, care reprezinta un sediul secundar al societatii mama


85) La constituirea unei societati comerciale care este operatiunea care se efectueaza inainte de intocmirea actului constitutiv?

Asociatii au obligatia ca, inainte de semnarea actelor constitutive, sa verifice disponibilitatea firmei si, daca este cazul, a emblemei alese, obtinand de la Registrul Comertului o dovada de rezervare a acestora.


86) La constituirea unei societati comerciale care este operatiunea care se efectueaza inainte de intocmirea actului constitutiv?

Asociatii au obligatia ca, inainte de semnarea actelor constitutive, sa verifice disponibilitatea firmei si, daca este cazul, a emblemei alese, obtinand de la Registrul Comertului o dovada de rezervare a acestora.


87) Dintre operatiunile necesare constituirii societatii comerciale se regasesc urmatoarele:

Verificarea disponibilitatii firmei si, dupa caz, a emblemei

Intocmirea actului constitutiv

Alte acte necesare constituirii societatii comerciale

Varsarea aporturilor

Obtinerea unor avize prealabile

Inmatricularea societatii comerciale in Registrul Comertului


88) De catre cine poate fi formulata cererea de inmatriculare a societatii comerciale in

Registrul Comertului?

Cererea de inmatriculare poate fi formulata numai de categoriile de persoane enumerate de Legea nr. 31/1990:

-fondatorii sau administratorii societatii, ori un imputernicit al acestora

-oricare dintre asociati (altii decat fondatorii sau administratorii), in cazul in care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut inmatricularea ei in termen legal, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus in intarziere, iar ei nu s-au conformat in cel mult 8 zile de la primire.


89) De catre cine poate fi formulata cererea de inmatriculare a societatii comerciale in

Registrul Comertului?

Cererea de inmatriculare poate fi formulata numai de categoriile de persoane enumerate de Legea nr. 31/1990:

-fondatorii sau administratorii societatii, ori un imputernicit al acestora

-oricare dintre asociati (altii decat fondatorii sau administratorii), in cazul in care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut inmatricularea ei in termen legal, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus in intarziere, iar ei nu s-au conformat in cel mult 8 zile de la primire.


90) Cand poate respinge judecatorul delegat cererea de inmatriculare a unei societati?

In cazul in care cerintele legale nu sunt indeplinite sau cand actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii,


91) Daca judecatorul delegat la constituire constata unele neregularitaTi cum anume

procedeaza?    judecatorul delegat respinge, motivat, cererea.


92) Cum este evidenTiat capitalul social din punct de vedere contabil ?

Din punct de vedere contabil, capitalul social nu are o existenta reala, ci este evidentiat numai scriptic.


93) La ce forma de societate capitalul social subscris poate fi diferit de capitalul varsat?

Art. 9. Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.

In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata:

   a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii;

b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii.


   Art. 91. - Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris.


94) La ce forma de societate capitalul social subscris poate fi diferit de capitalul varsat?

  Art. 9. Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.

In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata:

   a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii;

b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii.


 Art. 91. - Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris.


95) Care este situatia aportului in numerar la societatile comerciale?

   Art. 9. Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.

In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata:

   a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii;

b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii.

1) Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 de lei.

1) Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 de lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei."


96) Care este relaTia dintre patrimoniul societatii si capitalul social ?

Patrimoniul social este, o notiune diferita de capitalul social.


97) Care dintre urmatoarele sunt considerate fapte de comert subiective?

Se socotesc, afara, de acestea, ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul.

98) Care este soluTia corecta conform Codului comercial in ceea ce priveste faptele de comert unilaterale sau mixte ?

Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel.


99) Care dintre urmatoarele forme de organizare ale societatii comerciale are personalitate juridica?

   Art. 42. - Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza in una dintre formele de societate enumerate la art. 2 si in conditiile prevazute pentru acea forma. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit.


100) In ce moment societatea comerciala inceteaza a mai exista ca entitate juridica ?

   Art. 260. Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

In termen de 15 zile de la terminarea lichidarii, lichidatorii vor cere radierea societatii din registrul comertului, sub sanctiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de intarziere, care va fi aplicata de judecatorul delegat, in urma sesizarii oricarei parti interesate, prin incheiere. Incheierea judecatorului delegat este executorie si supusa recursului.

Radierea se poate face si din oficiu.

Lichidarea nu libereaza pe asociati si nu impiedica deschiderea procedurii de faliment a societatii.


101) In care dintre urmatoarele situatii societatea comerciala pe actiuni intra in lichidare?

   Art. 58. Pe data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare.


102) In care dintre urmatoarele situatii societatea comerciala pe actiuni intra in lichidare?

   Art. 58. Pe data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. Dispozitiile legale privind lichidarea societatilor ca urmare a dizolvarii se aplica in mod corespunzator.

Prin hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii.

Tribunalul va comunica hotararea judecatoreasca oficiului registrului comertului, care, dupa mentionare, o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei spre publicare in Partea a IV-a, in extras.

Asociatii raspund pentru obligatiile sociale pana la acoperirea acestora in conformitate cu prevederile art. 3.


103) In ce cazuri creditorii societatii pot face opoziTie ?

  Art. 61. Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotararile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile.

In sensul prezentei legi, prin hotararea asociatilor se intelege si hotararea organelor statutare ale societatii, iar termenul asociati include si actionarii, in afara de cazul in care din context rezulta altfel.


104) Cati asociati poate avea cel mult o societate cu raspundere limitata ?

- In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.


105) Prin ce act juridic se constituie societatea cu raspundere limitata cu asociat unic?

Art. 5. Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.

Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul.

Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.

Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. In cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii.

In cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii.

Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:

   a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;

   b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;

   c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.

Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului.


106) La ce forma de societate comerciala capitalul social poate fi subscris sau varsat ?

   Art. 9. Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.

In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata:

   a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii;

b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii.


107) La ce forma de societate nu este obligatoriu a fi varsat integral capitalul social subscris la data constituirii?


   Art. 9. Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.

In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata:

   a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii;

b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii.


108) Capitalul social al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de o anumita suma in ce valoare?

Art. 10. Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro.


109) Care sunt efectele dizolvarii societatii comerciale?

   Art. 233. Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege.

Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot intreprinde noi operatiuni. In caz contrar, acestia sunt personal si solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse.

Interdictia prevazuta la alin. (2) se aplica din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societatii ori de la data la care dizolvarea a fost hotarata de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca.

Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia.


110) De catre cine sunt revocati membrii consiliului de administratie si presedintele acestuia?

   Art. 1371. Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.

Candidatii pentru posturile de administrator sunt nominalizati de catre membrii actuali ai consiliului de administratie sau de catre actionari.

Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului.

Administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor daune-interese.


111) O parte sociala la o societate cu raspundere limitata nu poate fi mai mica de ce valoare?

   Art. 11. Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.

Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.

112) Actiunile unei societati comerciale pe actiuni cum pot fi?

Art 91 Lege

   Art. 91. In societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtator.

Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; in caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, caz in care se inregistreaza in registrul actionarilor.


113) Care sunt caracteristicile partilor sociale ale unei societati comerciale?

   Art. 11. Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.

Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.


114) De catre cine sunt exercitate atributiile depline de decizie ale unei societati comerciale?

Organul de conducere al unei societati comerciale este cel care are atributiile de decizie depline in ceea ce priveste societatea, fiind organul suprem ce exprima vointa sociala.


115) In sarcina cui sunt atributiile de control ale societatii?

Persoanele cu drept de control pot fi:

-asociatii;

-cenzorii;

-auditorii financiari;

-auditorii interni si controlorii financiari preventivi


116) Prin ce modalitate se creaza o noua persoana juridica ?

societatea comerciala are o componenta contractuala, dar si una institutionala, devenind persoana juridica.


117) Ce sistem/principiu are la baza determinarea obiectului dreptului comercial ?

Potrivit conceptiei doctrinare clasice, exista doua sisteme care permit stabilirea sferei aplicabilitatii dreptului comercial: sistemul subiectiv si sistemul obiectiv.


118) Ce fel de persoane pot fi administratorii societatilor comerciale?

   Art. 1533. Directoratul reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie.

In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna.

In situatia in care membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna, prin acordul lor unanim, acestia il pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.

Consiliul de supraveghere reprezinta societatea in raporturile cu directoratul.

Directoratul inregistreaza la registrul comertului numele membrilor sai, mentionand daca ei actioneaza impreuna sau separat. Acestia vor depune la registrul comertului specimene de semnatura.


119) Care sunt efectele declararii nulitatii societatii comerciale ?

   Art. 233. Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege.

Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot intreprinde noi operatiuni. In caz contrar, acestia sunt personal si solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse.

Interdictia prevazuta la alin. (2) se aplica din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societatii ori de la data la care dizolvarea a fost hotarata de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca.

Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia.


120) Declararea nulitatii societatii comerciale ce efecte are?

Art. 59. Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau.

Nici societatea si nici asociatii nu pot opune tertilor de buna-credinta nulitatea societatii.


121) Care sunt caracteristicile incheierilor judecatorului delegat de la Registrul Comertului?

    1. Posibilitatea de indepartare a neregularitatilor
    2. Consecintele neregularitatilor

122) Care este termenul de recurs la incheierile judecatorului delegat de la Registrul Comertului ?

Termenul de recurs de 15 zile curge de la data afisarii incheierii judecatorului delegat.


123) Din ce moment bunurile constituite ca aport in societate pot deveni proprietatea

societatii?

   Art. 65. In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului.

Asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa faca varsamantul.


124) Aportul asociatilor la capitalul social ce carcateristici indeplineste?

   Art. 68. - Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobanzi


125) Administratorii ce reprezinta societatea legal pot transmite dreptul lor de reprezentare?


   Art. 71. Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu il pot transmite decat daca aceasta facultate li s-a acordat in mod expres.

In cazul incalcarii prevederilor alin. (1), societatea poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune.

Administratorul care, fara drept, isi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societatii.


126) Care dintre urmatoarea caracteristici ale actiunilor este corecta?

   Art. 10. Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro.

Cu exceptia cazului in care societatea este transformata intr-o societate de alta forma, capitalul social al societatilor prevazute la alin. (1) nu poate fi redus sub minimul legal decat daca valoarea sa este adusa la un nivel cel putin egal cu minimul legal prin adoptarea unei hotarari de majorare de capital in acelasi timp cu hotararea de reducere a capitalului. In cazul incalcarii acestor dispozitii, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevazut de prezenta lege.

Numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2. In cazul in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana interesata poate solicita instantei dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari prevazut de prezenta lege este reconstituit.


127) Care dintre urmatoarea caracteristici ale actiunilor este corecta?

   Art. 91. In societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtator.

Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; in caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, caz in care se inregistreaza in registrul actionarilor.


128) Ce modificare a societatii comerciale poate fi delegata Consiliului de

Adminsitratie/Directoratului de catre adunarea generala extraordinara?

   Art. 114. Exercitiul atributiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor. Delegarea atributiilor prevazute la art. 113 lit. c) nu poate privi domeniul si activitatea principala a societatii.

art. 113 lit. b), c) si f):

mutarea sediului societatii

schimbarea obiectului de activitate a societatii

majorarea capitalului social


129) Ce modificare a societatii comerciale poate fi delegata Consiliului de Adminsitratie/Directoratului de catre adunarea generala extraordinara?

   Art. 114. Exercitiul atributiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor. Delegarea atributiilor prevazute la art. 113 lit. c) nu poate privi domeniul si activitatea principala a societatii.

art. 113 lit. b), c) si f):

mutarea sediului societatii

schimbarea obiectului de activitate a societatii

majorarea capitalului social


130) In ce proportie din numarul total de drepturi de vot este necesara prezenta actionarilor la prima convocare pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare ?

Art. 115 Lege

Art. 115. Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot.

Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societatii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societatii se ia cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.

In actul constitutiv se pot stipula cerinte de cvorum si de majoritate mai mari.


131) De catre cine este administrata societatea pe actiuni conform sistemului dualist ?

   Art. 153. Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere, in conformitate cu prevederile prezentei subsectiuni.

Actul constitutiv poate fi modificat in cursul existentei societatii prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, in vederea introducerii sau a eliminarii unei astfel de prevederi.

Prevederile prezentei legi privitoare la cenzori nu sunt aplicabile societatilor care opteaza pentru sistemul dualist de administrare.


132) Cum poate fi modificat actul constitutiv al unei societati comerciale ?

   Art. 204. Actul constitutiv poate fi modificat prin hotarare a adunarii generale ori a Consiliului de administratie, respectiv directoratului, adoptata in temeiul art. 114 alin. (1), sau prin hotararea instantei judecatoresti, in conditiile art. 223 alin. (3) si ale art. 226 alin.

133) Conform sistemului dualist Directoratul isi exercita atributiile sub controlul carui organ?

Art. 1531. Conducerea societatii pe actiuni revine in exclusivitate directoratului, care indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege in sarcina consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor.

Directoratul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere.

Directoratul este format din unul sau mai multi membri, numarul acestora fiind totdeauna impar.

Cand este un singur membru, acesta poarta denumirea de director general unic. In acest caz, dispozitiile art. 137 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare, directoratul este format din cel putin 3 membri.


134) Cum se realizeaza lichidarea activului social?

Lichidarea activului social se realizeaza prin transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti.


135)Ce pot solicita lichidatorii daca fondurile obtinute din lichidarea activului societatii nu sunt suficiente pentru ca sa acopere pasivul social?

Daca fondurile obtinute din lichidarea activului societatii nu sunt suficiente pentru ca sa acopere pasivul social, lichidatorii pot sa antreneze raspunderea asociatilor care raspund nelimitat si a celor ce nu au efectuat varsamintele, sau daca sunt debitori fata de societate, pentru varsamintele neefectuate, la care erau obligati in calitate de asociati.


136) Ce poate decide lichidatorul in situatia in care in procedura de lichidare voluntara nu exista nici un fel de sume in vederea achitarii datoriilor societatii din nicio sursa (bunuri, asociati cu raspundere nelimitat?

   Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.


137) Cine numeste lichidatorii unei societati comerciale ?

   Art. 252. Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca in actul constitutiv se prevad norme in acest scop, sunt obligatorii urmatoarele reguli:

   a) pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii si directorii, respectiv membrii directoratului, continua sa-si exercite atributiile, cu exceptia celor prevazute la art. 233;

   b) actul de numire a lichidatorilor, mentionand puterile conferite acestora sau sentinta care ii tine locul, precum si orice act ulterior care ar aduce schimbari cu privire la persoana lor sau la puterile conferite trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului, pentru a fi inscrise de indata si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Numai dupa indeplinirea formalitatilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune semnatura lor in registrul comertului si vor exercita aceasta functie.

In afara de dispozitiile prezentului titlu, se aplica societatilor in lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea.

Toate actele emanand de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare.


138) Care este consecinta mentinerii personalitatii juridice a societatii in perioada lichidarii ?

   Art. 252. Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca in actul constitutiv se prevad norme in acest scop, sunt obligatorii urmatoarele reguli:

a) pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii si directorii, respectiv membrii directoratului, continua sa-si exercite atributiile, cu exceptia celor prevazute la art. 233;

   b) actul de numire a lichidatorilor, mentionand puterile conferite acestora sau sentinta care ii tine locul, precum si orice act ulterior care ar aduce schimbari cu privire la persoana lor sau la puterile conferite trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului, pentru a fi inscrise de indata si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Numai dupa indeplinirea formalitatilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune semnatura lor in registrul comertului si vor exercita aceasta functie.

In afara de dispozitiile prezentului titlu, se aplica societatilor in lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea.

Toate actele emanand de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare.

Executa operatiunile lichidarii??

139) In ce cazuri dizolvarea are loc fara lichidare ?

   Art. 2491. - In cazul unei fuziuni prin absorbtie, prin care una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera toate activele si pasivele lor unei alte societati care detine toate actiunile lor sau alte titluri conferind drepturi de vot in adunarea generala, urmatoarele articole nu se vor aplica: art. 241 lit. c), d) si e), art. 2432, art. 2433, art. 244 alin. (1) lit. b) si f), art. 245 si art. 250 alin. (1) lit. b).


140) Dupa momentul declararii dizolvarii societatii ce obligatii au administratorii societatii?

   Art. 233. Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege.

Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot intreprinde noi operatiuni. In caz contrar, acestia sunt personal si solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse.

Interdictia prevazuta la alin. (2) se aplica din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societatii ori de la data la care dizolvarea a fost hotarata de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca.

Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia.


141) Ce posibilitate are asociatul care a provocat el insusi neintelegerile pentru care se solicita dizolvarea?

Asociatul care a provocat el insusi neintelegerile pentru care se solicita dizolvarea nu va putea insa formula actiunea in dizolvare, deoarece invoca propria sa turpitudine


142) Cine poate introduce cererea de dizolvare in societatile de persoane si in societatea cu raspundere limitata ?

In societatile de persoane si in societatea cu raspundere limitata, oricare dintre asociati poate introduce cererea de dizolvare, deoarece hotararea de dizolvare se poate lua numai cu unanimitatea voturilor asociatilor, care nu se poate intruni mereu.


143) In ce conditii pot asociatii sa revina asupra hotararii de dizolvare a societatii luate?

   Art. 231. In caz de dizolvare a societatii prin hotarare a asociatilor, acestia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ.

Noua hotarare se mentioneaza in registrul comertului, dupa care oficiul registrului comertului o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei, spre publicare in Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.

Creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in conditiile art. 62.


144) In care din urmatoarele cazuri se dizolva de drept o societate comerciala?

   Art. 227. Societatea se dizolva prin:

   a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

   b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

   c) declararea nulitatii societatii;

   d) hotararea adunarii generale;

   e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;

   f) falimentul societatii;

   g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.


145) In ce conditii se dizolva societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata?

   Art. 228. Societatea pe actiuni se dizolva:

   a) in cazul si in conditiile prevazute la art. 15324;

   b) in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3).

Prevederile alin. (1) lit. a) se aplica in mod corespunzator si societatii cu raspundere limitata.

se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur

   Art. 228. Societatea pe actiuni se dizolva:

   a) in cazul si in conditiile prevazute la art. 15324;

   b) in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3).

Prevederile alin. (1) lit. a) se aplica in mod corespunzator si societatii cu raspundere limitata.


147) In ce conditii se dizova societatea in nume colectiv sau cu raspundere limitata ?

   Art. 229. Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.

Se excepteaza cazul cand in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.

Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si societatilor in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.


148) In ce caz se dizolva societatea comerciala cu raspundere limitata cu unic asociat ?

Art. 14. O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata.

O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.

In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita.

Pe baza hotararii de dizolvare, lichidarea se va face in conditiile prevazute de prezenta lege pentru societatile cu raspundere limitata.


149) Cand trebuie asociatii sa decida asupra eventualei prelungiri a duratei societatii?

   Art. 27. Daca valoarea aporturilor in natura, stabilita de experti, este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage, anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva.

Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori in termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica.


150) Care este rezultatul juridic al unei operatiuni de fuziune?

Fuziunea este operatiunea prin care se realizeaza o concentrare a societatilor comerciale si poate imbraca doua forme:

absorbtia, prin care o societate inglobeaza una sau mai multe societati care isi inceteaza astfel existenta;

contopirea, prin care doua sau mai multe societati se reunesc, incetandu-si fiecare existenta si constituind o persoana juridica noua.


151) Cum se realizeaza fuziunea prin absorbtie?

   Art. 238. Fuziunea este operatiunea prin care:

   a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau

   b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.

Divizarea este operatiunea prin care:

   a) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate;

   b) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera totalitatea patrimoniului sau mai multor societati nou-constituite, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile nouconstituite si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.

Divizarea poate avea loc si prin transferul simultan al patrimoniului societatii divizate catre una sau mai multe societati existente si una sau mai multe societati nou-constituite. Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

Fuziunea sau divizarea se poate face si intre societati de forme diferite.

Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii.


152) Cum se realizeaza fuziunea prin contopire?

   Art. 238. Fuziunea este operatiunea prin care:

   a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau

   b mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.

Divizarea este operatiunea prin care:

   a) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate;

   b) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera totalitatea patrimoniului sau mai multor societati nou-constituite, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile nouconstituite si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.

Divizarea poate avea loc si prin transferul simultan al patrimoniului societatii divizate catre una sau mai multe societati existente si una sau mai multe societati nou-constituite. Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

Fuziunea sau divizarea se poate face si intre societati de forme diferite.

Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii.


153) Care este rezultatul divizarii ?

   Art. 239. Fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate in parte, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societatii.

Cand actiunile sunt de mai multe categorii, hotararea asupra fuziunii/divizarii, in temeiul art. 113 lit. h), este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat in conditiile art. 115.

Daca, prin fuziune sau divizare, se infiinteaza o noua societate, aceasta se constituie in conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate convenita.


154) Cum se realizeaza divizarea totala ?

divizarea totala, prin care societatea isi inceteaza existenta, patrimoniul sau impartindu-se intre doua sau mai multe societati nou constituite;


155) Cum se realizeaza desprinderea sau divizarea partiala ?

desprinderea (divizarea partiala), prin care o parte din patrimoniu societatii, care isi continua existenta, se desprinde si se transmite catre una sau mai multe societati care iau astfel fiinta.


156) Pana cand suspenda de regula opozitia la divizare sau fuziune executarea fuziunii sau a divizarii ?

Art. 243. Creditorii societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protectie adecvata a intereselor lor. Orice astfel de creditor, a carui creanta este anterioara datei publicarii proiectului de fuziune sau de divizare si care nu este scadenta la data publicarii, poate face opozitie, in conditiile art. 62.

Opozitia suspenda executarea fuziunii sau a divizarii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazurile in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.

In cazul divizarii, daca un creditor al societatii careia ii este transferata obligatia in conformitate cu proiectul de divizare nu a obtinut realizarea creantei sale, toate societatile beneficiare sunt raspunzatoare pentru obligatia in cauza, in limita activelor nete care le-au fost transferate prin divizare, cu exceptia societatii careia i-a fost transferata obligatia respectiva, care raspunde nelimitat.


157) Care este efectul principal al fuziunii prin absorbtie?

   Art. 238. Fuziunea este operatiunea prin care:

   a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau

   b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.

Divizarea este operatiunea prin care:

   a) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate;

   b) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera totalitatea patrimoniului sau mai multor societati nou-constituite, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile nouconstituite si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.

Divizarea poate avea loc si prin transferul simultan al patrimoniului societatii divizate catre una sau mai multe societati existente si una sau mai multe societati nou-constituite. Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

Fuziunea sau divizarea se poate face si intre societati de forme diferite.

Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii.


158) Cum raspund fata de creditori in cazul divizarii totale, societatile care dobandesc bunuri prin efectul divizarii ?

Art. 243. Creditorii societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protectie adecvata a intereselor lor. Orice astfel de creditor, a carui creanta este anterioara datei publicarii proiectului de fuziune sau de divizare si care nu este scadenta la data publicarii, poate face opozitie, in conditiile art. 62.

Opozitia suspenda executarea fuziunii sau a divizarii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazurile in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.

In cazul divizarii, daca un creditor al societatii careia ii este transferata obligatia in conformitate cu proiectul de divizare nu a obtinut realizarea creantei sale, toate societatile beneficiare sunt raspunzatoare pentru obligatia in cauza, in limita activelor nete care le-au fost transferate prin divizare, cu exceptia societatii careia i-a fost transferata obligatia respectiva, care raspunde nelimitat.

societatea  debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditorii ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor


159) Cum raspund societatile care au dobandit bunuri prin divizare in cazul in care urmare a divizarii nu se poate stabili societatea raspunzatoare pentru o obligatie?

Art. 245. Administratorii societatii absorbite sau ai societatii care este divizata raspund civil fata de actionarii sau asociatii acelei societati pentru neregularitatile comise in pregatirea si realizarea fuziunii sau divizarii.

Expertii care intocmesc raportul prevazut la art. 2433, pe seama societatii absorbite sau divizate, raspund civil fata de actionarii/asociatii acestor societati pentru neregularitatile comise in indeplinirea indatoririlor lor.


160) Care este cazul de excludere a asociatilor din societatile in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, precum si a asociatilor comanditati in societatea in comandita pe actiuni?

   Art. 222. Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:

   a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

   b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

   c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;

   d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni.


161) Ce i se poate cere asociatului cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ?   Art. 222. Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:

   a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

   b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

   c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;

   d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni.


162) Care este sanctiunea pentru asociatii care iau parte ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, sau fac operatiuni in contul lor sau al altora in acelasi fel de comert sau in unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati?

   Art. 222. Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:

   a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

   b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

   c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;

   d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni.


163) Care este efectul admiterii opozitiei tertilor creditori ai unui asociat intr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata cu privire la hotararea adunarii generale de prelungire a duratei societatii peste termenul fixat initial ?

   Art. 206. Creditorii particulari ai asociatilor dintr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata pot face opozitie, in conditiile art. 62, impotriva hotararii adunarii asociatilor de prelungire a duratei societatii peste termenul fixat initial, daca au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotararii.

Cand opozitia a fost admisa, asociatii trebuie sa decida, in termen de o luna de la data la care hotararea a devenit irevocabila, daca inteleg sa renunte la prelungire sau sa excluda din societate pe asociatul debitor al oponentului.

In acest din urma caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului bilant contabil aprobat.


164) In ce cazuri pot fi exclusi din societate actionarii din societatea pe actiuni sau asociatii comanditari din societatea in comandita pe actiuni ?

   Art. 222. Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:

   a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

   b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

   c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;

   d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni.


165) La ce are dreptul asociatul exclus din societate ?

   Art. 224. Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.

Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.


166) In cazul societatii pe actiuni, care este obiectul hotararii luate de adunarea generala care da dreptul actionarului de a se retrage din societate ?

   Art. 134. Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect:



a) schimbarea obiectului principal de activitate;

   b) mutarea sediului societatii in strainatate;

   c) schimbarea formei societatii;

   d) fuziunea sau divizarea societatii

Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d).

Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97.

Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de administratie.

Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.

167) In ce cazuri asociatii societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata se pot retrage ?

   Art. 226. Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:

a) in cazurile prevazute in actul constitutiv;

   b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;

   c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.

In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.

Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal.


168) In ce conditii are dreptul sa primeasca actionarul retras din societatea pe actiuni sau din societatea in comandita pe actiuni ?

   Art. 224. Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.

Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.


169) Cum se transmite dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative dematerializate ?

   Art. 98. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor.

Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau in cadrul unui sistem alternativ de tranzactionare se transmite potrivit prevederilor legislatiei pietei de capital.

Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

170) Cum se transfera dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator?

  Art. 99. - Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora.


171) Cum se realizeaza infiintarea unei garantii reale mobiliare asupra actiunilor, indiferent de forma acestora?

   Art. 991. Constituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin inscris sub semnatura privata, in care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor cu care se garanteaza, iar in cazul actiunilor la purtator si nominative emise in forma materiala, si prin mentionarea garantiei pe titlu, semnata de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora.

Garantia se inregistreaza in registrul actionarilor tinut de consiliul de administratie, respectiv de directorat, sau, dupa caz, de societatea independenta care tine registrul actionarilor. Creditorului in favoarea caruia s-a constituit garantia reala mobiliara asupra actiunilor i se elibereaza o dovada a inregistrarii acesteia.

Garantia devine opozabila tertilor si dobandeste rangul in ordinea de preferinta a creditorilor de la data inregistrarii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.


172) In ce termen va fi obligata societatea comerciala care dobandeste actiuni cu incalcarea conditiilor legale va fi obligata sa le instraineze ?

   Art. 1041. Actiunile dobandite cu incalcarea prevederilor art. 1031 si 104 trebuie instrainate in termen de un an de la dobandire.

Daca valoarea nominala a propriilor actiuni dobandite de catre societate in conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. b)-d), fie direct, fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii, inclusiv valoarea nominala a actiunilor proprii existente deja in portofoliul societatii, depaseste 10% din capitalul social subscris, actiunile depasind acest procent vor fi instrainate in termen de 3 ani de la dobandire.

In cazul in care actiunile nu sunt instrainate in termenele prevazute la alin. (1) si (2), aceste actiuni trebuie anulate, societatea fiind obligata sa isi reduca in mod corespunzator capitalul social subscris.


173) In ce conditii asociatii societatilor de persoane si societatile cu raspundere limitata au dreptul de a se opune in cadrul adunarii generale cesiunii de parti sociale ?

   Art. 202. Partile sociale pot fi transmise intre asociati.

Transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social.

In cazul dobandirii unei parti sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel; in acest din urma caz, societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori, conform ultimului bilant contabil aprobat.

In cazul in care s-ar depasi maximul legal de asociati din cauza numarului succesorilor, acestia vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari ce nu va depasi maximul legal.


174) Care este cvorumul cerut de lege pentru aprobarea in cazul societatii cu raspundere limitata a transmiterii partilor sociale catre persoane din afara societatii ?

   Art. 202. Partile sociale pot fi transmise intre asociati.

Transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social.

In cazul dobandirii unei parti sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel; in acest din urma caz, societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori, conform ultimului bilant contabil aprobat.

In cazul in care s-ar depasi maximul legal de asociati din cauza numarului succesorilor, acestia vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari ce nu va depasi maximul legal.


175) In ce consta efectul principal al cesiunii ?

efectul principal, care consta in transferul drepturilor conferite de calitatea de asociat catre cesionar,


176) Pentru ce ramane raspunzator fata de terti cedentul in afara de varsarea integrala a capitalului social ?

   Art. 98. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor.

Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau in cadrul unui sistem alternativ de tranzactionare se transmite potrivit prevederilor legislatiei pietei de capital.

Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.


177) Cui apartin dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor?

Art. 67. Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend.

Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.

Nu se vor putea distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii.

Dividendele platite contrar dispozitiilor alin. (2) si (3) se restituie, daca societatea dovedeste ca asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, in imprejurarile existente, trebuiau sa o cunoasca.

Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor, platite contrar prevederilor alin. (2) si (3), se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor.

Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel.


178) Care este consecinta schimbarii formei societatii ?

   Art. 205. - Schimbarea formei societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului constitutiv al societatii nu atrag crearea unei persoane juridice noi.


179) Dupa trecerea carui termen poate fi realizata reducerea capitalului social ?

   Art. 208. Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.


180) In ce conditii va putea o societate pe actiuni care a emis obligatiuni, sa reduca capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actionarilor?

   Art. 209. - Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.


181) Care din cele de mai jos reprezinta o modalitate de reducere a capitalului social?

   Art. 207. Capitalul social poate fi redus prin:

a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;

   b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;

   c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.

Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:

   a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;

   b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;

   c) alte procedee prevazute de lege.


182) Care din cele de mai jos reprezinta o modalitate de reducere a capitalului social?

   Art. 207. Capitalul social poate fi redus prin:

   a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;

b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;

   c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.

Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:

   a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;

   b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;

   c) alte procedee prevazute de lege.


183) Ce presupune dreptul de preferinta in cazul majorarii de capital pentru societatile pe actiuni ?

   Art. 216. Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.

Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 2201 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.

Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.


184) Care este termenul acordat pentru exercitarea dreptului de preferinta in cazul hotararii adunarii generale extraordinare pentru majorarea capitalului social dupa publicarea in Monitorul Oficial, partea a IV-a?

   Art. 216. Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.

Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 2201 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.

Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.


185) In ce termen trebuie adusa la indeplinire hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social ?

   Art. 219. Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.

Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.


186) In ce procent trebuie platite actiunile emise in schimbul aporturilor noi la data

subscrierii?

   Art. 220. Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.

In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura.

Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.

187) In ce termen trebuie platite intergal actiunile emise in schimbul aporturilor noi la

majorarile de capital ?

   Art. 220. Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.

In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura.

Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.

Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.


188) Care sunt modalitaTile de majorare a capitalului social?

   Art. 210. Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.

De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.

Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social.

Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.


189) Care din cele de mai jos reprezinta o modalitate de majorare a capitalului social la

societatea pe actiuni?

   Art. 210. Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.

De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.

Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social.

Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.


190) Care este cuantumul rezervelor legale obligatorii in cazul societatii pe actiuni si a

societatii cu raspundere limitata ?

   Art. 183. Din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.

Daca fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. (1).

De asemenea, se include in fondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma prevazuta la alin. (1), excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.

Fondatorii vor participa la profit, daca acest lucru este prevazut in actul constitutiv ori, in lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generala extraordinara.

In toate cazurile, conditiile participarii se vor stabili de adunarea generala, pentru fiecare exercitiu financiar.


191) Cand este obligatorie forma autentica a actului constitutiv ?

Art. 5. Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.

Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul.

Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.

Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. In cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii.

In cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii.

Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:

   a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;

   b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;

   c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.

Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului.


192) Cand este obligatorie forma autentica a actului constitutiv ?

Art. 5. Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.

Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul.

Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.

Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. In cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii.

In cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii.

Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:

   a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;

   b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;

   c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica

Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului.


193) In ce caz nu poate fi declarata nulitatea Societatii?

Art. 57. - Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal.


194) Cand va produce hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii societatii comerciale efecte erga omnes?

Art. 58. Pe data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. Dispozitiile legale privind lichidarea societatilor ca urmare a dizolvarii se aplica in mod corespunzator.

Prin hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii.

Tribunalul va comunica hotararea judecatoreasca oficiului registrului comertului, care, dupa mentionare, o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei spre publicare in Partea a IV-a, in extras.

Asociatii raspund pentru obligatiile sociale pana la acoperirea acestora in conformitate cu prevederile art. 3.


195) Cum se produc efectele hotararii de declarare a nulitatii societatii comerciale ?

Art. 58. Pe data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. Dispozitiile legale privind lichidarea societatilor ca urmare a dizolvarii se aplica in mod corespunzator.

Prin hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii.

Tribunalul va comunica hotararea judecatoreasca oficiului registrului comertului, care, dupa mentionare, o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei spre publicare in Partea a IV-a, in extras.

Asociatii raspund pentru obligatiile sociale pana la acoperirea acestora in conformitate cu prevederile art. 3.


196) Care este situatia personalitatii juridice a societatii comerciale in urma declararii nulitatii?

Art. 58. Pe data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. Dispozitiile legale privind lichidarea societatilor ca urmare a dizolvarii se aplica in mod corespunzator.

Prin hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii.

Tribunalul va comunica hotararea judecatoreasca oficiului registrului comertului, care, dupa mentionare, o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei spre publicare in Partea a IV-a, in extras.

Asociatii raspund pentru obligatiile sociale pana la acoperirea acestora in conformitate cu prevederile art. 3.


197) In ce caz societatea si tertii nu pot opune pentru a se sustrage de la obligatiile asumate o neregularitate in numirea reprezentantilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele societatii ?

Art. 54. Dupa efectuarea formalitatilor de publicitate in legatura cu persoanele care, ca organe ale societatii, sunt autorizate sa o reprezinte, societatea nu poate opune tertilor nicio neregularitate la numirea acestora, cu exceptia cazului in care societatea face dovada ca tertii respectivi aveau cunostinta de aceasta neregularitate.

Societatea nu poate invoca fata de terti numirile in functiile prevazute la alin. (1) sau incetarea acestor functii, daca ele nu au fost publicate in conformitate cu legea.


198) Cum se produc efectele unei clauze arbitrale introduse in actele constitutive ale societatii?

Aceasta clauza va produce efecte in cazul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:

-clauza sa aiba continutul minim prevazut de Codul de procedura civila (indicarea numelui arbitrilor sau a modalitatii lor de desemnare);

-sa fie vorba de un litigiu intre asociati sau intre asociati si societate ori intre societate si terti (in acest ultim caz, sub rezerva obtinerii acordului tertilor respectivi);

-sa fie un litigiu arbitrabil, adica patrimonial si tranzactionabil


199) Cui apartine competenta pentru actiunea in regularizarea viciilor actului constitutiv sau a urmare a neindeplinirii unei cerinte legale pentru constituirea societatii constatate dupa inmatriculare ?

Daca societatea nu se conformeaza, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele

societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, sa le regularizeze.


200) Cui apartine competenta pentru opozitia creditorilor sociali si a altor persoane interesate fata de hotararile asociatilor cu privire la modificarea actului constitutiv ?

pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz,

societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat,


201) Cui apartine competenta pentru cererile de anulare si suspendare a unei hotarari a adunarii generale a actionarilor formulate de catre actionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat contra ?

Cererea in anulare se va introduce la instanta pe raza teritoriala unde societatea isi are sediu");


202) Ce are ca obiect auditul intern ?

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acesteia.


203) Ce principii se aplica in privinta raspunderii cenzorilor?

In privinta raspunderii cenzorilor, sunt aplicabile dispozitiile legale privitoare la administratori, inclusiv in ceea ce priveste actiunea in raspundere.


204) Cum delibereaza cenzorii pentru verificarea situatiilor financiare?

Pentru verificarea bilantului si a contului de profit si pierderi, cenzorii delibereaza impreuna; ei insa pot face, in caz de neintelegere,

rapoarte separate, care trebuie prezentate adunarii generale. Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii pot lucra separat.


205) Ce drept prevede legea pentru cenzori?

sa aiba acces la documentele societatii, pentru indeplinirea mandatului lor;

sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor;

sa ia parte la adunarile administratorilor, fara drept de vot.


206) Care este situatia unei cereri de opozitie impotriva deciziilor administratorilor prin care, prin delegarea unor atributii ale adunarii generale extraordinare a actionarilor, acestia pot decide modificarea actelor constitutive?

(1) Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotararile asociatilor privitoare la modificarea

actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz,

societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile


207) Cine poate formula o actiune in nulitatea deciziilor administratorilor?

Pot formula o astfel de actiune societatea


208) Ce fel de cereri pot fi formulate impotriva deciziilor administratorilor ca organe statutare ale societatii comerciale?

Cererea de opozitie


209) Cine are dreptul la actiune pentru antrenarea raspunderii administratorului daca

administratorul societatii prin fapte proprii prejudiciaza direct actionarii?

   Art. 132. Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.

Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata.

Membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, nu pot ataca hotararea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie.

Cererea se va solutiona in contradictoriu cu societatea, reprezentata prin consiliul de administratie, respectiv prin directorat.

Daca hotararea este atacata de toti membrii consiliului de administratie, societatea va fi reprezentata in justitie de catre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va numi un reprezentant.

Daca hotararea este atacata de toti membrii directoratului, societatea va fi reprezentata in justitie de catre consiliul de supraveghere.

Daca au fost introduse mai multe actiuni in anulare, ele pot fi conexate.

Cererea se va judeca in camera de consiliu.

Hotararea irevocabila de anulare va fi mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. De la data publicarii, ea este opozabila tuturor actionarilor.


210) Cum este raspunderea administratorilor pentru fapta proprie in cazul societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni ?

   Art. 1442. Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72 si 73.

Administratorii raspund fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor.

Directorii vor instiinta consiliul de administratie de toate neregulile constatate cu ocazia indeplinirii atributiilor lor.

Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau, dupa caz, auditorilor interni si auditorului financiar.

In societatile care au mai multi administratori raspunderea pentru actele savarsite sau pentru omisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se consemneze, in registrul deciziilor consiliului de administratie, impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris, pe cenzori sau auditorii interni si auditorul financiar.


211) Ce bunuri fac obiectul aportului in natura ?

Acest bunuri pot fi, fara restrictii, mobile sau imobile, corporale sau necorporale.


212) Este necesar aportul in numerar la constituirea societatii comerciale?

Acest aport este obligatoriu la constituirea societatii comerciale, fiind considerat esential pentru demararea activitatii comerciale


213) Ce reprezinta aporturile asociatilor ?

aporturile asociatilor sunt obligatiile pe care acestia si le asuma de a aduce in societate anumite valori patrimoniale


214) Cu ce sunt garantate obligatiile unei societati comerciale ?

obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social,


215) Cand este patrimoniul social egal cu capitalul social?

Numai la constituirea societatii, patrimoniul social este constituit din totalitatea aporturilor asociatilor, fiind egal cu capitalul social


216) Ce reprezinta patrimoniul societatii ?

patrimoniul societatii il reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor societatii


217) Cum poate fi definit capitalul social ?

Capitalul social poate fi definit, asadar, ca suma totala, exprimata in bani, a valorii aporturilor asociatilor, mai putin cea a aporturilor in munca, cu care acestia participa la constituirea patrimoniului social al societatii.


218) Ce reprezinta capitalul social subscris ?

capitalul subscris, reprezentand valoarea totala a aporturilor subscrise de asociati;


219) Ce reprezinta capitalul social varsat ?

capitalul varsat, reprezentand valoarea totala a aporturilor varsate de asociati.


220) Ce reprezinta din punct de vedere juridic capitalul social al societatii ?

Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezinta o garantie,


221) Cum poate fi modificat capitalul social?

   Art. 212. Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii.

In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:

a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;

b) denumirea si sediul societatii;

   c) capitalul social subscris si varsat;

   d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;

   e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;

   f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani;

g) obligatiunile emise de societate;

   h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele.

Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.


222) Pentru ce poate fi folsit capitalul social?

aduce in societate un bun, o valoare patrimoniala


223) Care act normativ stabileste continutul actului constitutiv ?   

Legea nr. 441/2006


224) Ce caracteristici are obiectul de activitate al socieatii?

Obiectul de activitate trebuie sa fie licit si sa nu fie contrar ordinii publice si bunelor moravuri

225) Cu ce intenTie trebuie exprimat consimtamantul asociatilor la incheierea actului constitutiv ?

Consimtamantul asociatilor la incheierea actului constitutiv trebuie sa indeplineasca toate cerintele legale privitoare la incheierea oricarui act juridic, respectiv:

-sa fie exprimat cu discernamant;

-sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice,

-sa fie exteriorizat,

-sa nu fie viciat.


226) Care dintre urmatoarele actiuni este de competenta adunarii generale ordinare?

Art. 111. Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar.

In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:

   a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul;

   b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii;

b in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sau sa demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar;

   c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;

d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului;

   e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator;

   f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.


227) Care dintre urmatoarele hotarari sunt de competenta adunarii generale ordinare?

Art. 111. Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar.

In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:

   a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul;

   b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii;

b in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sau sa demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar;

   c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;

d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului;

   e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator;

   f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.


228) Care dintre urmatoarele hotarari este de competenta adunarii generale ordinare?

Art. 111. Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar.

In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:

   a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul;

   b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii;

b in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sau sa demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar;

   c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;

d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului;

   e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator;

   f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii


229) Care dintre urmatoarele modificari este de competenta adunarii generale extraordinare?

   Art. 113. - Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru:

   a) schimbarea formei juridice a societatii;

   b) mutarea sediului societatii;

   c) schimbarea obiectului de activitate al societatii;

   d) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;

   e) prelungirea duratei societatii;

   f) majorarea capitalului social;

   g) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;

   h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;

   i) dizolvarea anticipata a societatii;

i conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni nominative;

   j) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta;

   k) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;

   l) emisiunea de obligatiuni;

   m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.


231) Care dintre urmatoarele actiuni este de competenta adunarii generale extraordinare?

   Art. 113. - Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru:

   a) schimbarea formei juridice a societatii;

   b) mutarea sediului societatii;

   c) schimbarea obiectului de activitate al societatii;

   d) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;

   e) prelungirea duratei societatii;

   f) majorarea capitalului social;

   g) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;

   h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;

   i) dizolvarea anticipata a societatii;

i conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni nominative;

   j) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta;

   k) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;

   l) emisiunea de obligatiuni;

   m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.


232) Pentru ce termen adunarea generala extraordinara poate delega majorarea capitalului social al societatii Consiliului de Adminsitratie/Directoratului?

   Art. 2201. Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.

O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.

Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.

Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.


233) Pentru ce valoare poate fi delegata de catre adunarea generala extraordinara majorarea capitalului social Consiliului de Adminsitratie/Directoratului?

   Art. 2201. Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.

O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.

Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.

Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.


234) Cum este raspunderea administratorilor pentru fapta proprie si deciziile proprii in cazul societatii in nume colectiv, in comandita simpla si societatii cu raspundere limitata ?

   Art. 73. Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:

   a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati;

   b) existenta reala a dividendelor platite;

   c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;

   d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale;

   e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, care o vor putea exercita numai in caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata.


235) Care sunt rglementarile legale in materia societatilor comerciale care guverneaza

raporturile dintre administratori si societate ?

   Art. 72. - Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute in aceasta lege. (Legea 31/1990)


236) Ce fel de raspundere se aplica incalcarii normelor legale de concurenta neloiala,

obligatiei de fidelitate, si infractiunilor contra societatii ?

Legea nr. 11/1991, care combate concurenta neloiala prin aplicarea unor raspunderi civile, contraventionale sau penale, si Legea nr. 21/1996 asupra concurentei, care reprima practicile anticoncurentiale, monopoliste si limitele legale ale concentrarii economice.


237) Cand are loc incetarea mandatului administratorilor?

insa termenul mandatului lor nu poate fi mai mare de 4 ani.


238) In ce conditii are loc incetarea mandatului administratorilor ?

Conform art. 134 din Legea 31/1990, administratorii sunt "temporari si revocabili". Primii administratori pot fi numiti prin actul constitutiv, insa termenul mandatului lor nu poate fi mai mare de 4 ani. Daca nu s-a stabilit durata mandatului prin actul constitutiv, el este pentru 2 ani.

Administratorii sunt reeligibili cand prin actul constitutiv nu se prevede altfel.


239) Cum trebuie sa fie valoarea actelor juridice incheiate de aministratori prin care sa

dobandeasca, sa instraineze, sa inchirieze, sa schimbe sau sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii ?

   Art. 15322. - Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va putea sa incheie acte juridice in numele si in contul societatii, prin care sa dobandeasca bunuri pentru aceasta sau sa instraineze, sa inchirieze, sa schimbe ori sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunarii generale a actionarilor, data in conditiile art. 115.


240) Dreptul administratorilor de a reprezenta societatea poate fi transmis in ce conditii ?

Art. 71. Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu il pot transmite decat daca aceasta facultate li s-a acordat in mod expres.

In cazul incalcarii prevederilor alin. (1), societatea poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune.

Administratorul care, fara drept, isi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societatii.


241) Ce cvorum este necesar pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie ?

   Art. 15320. Pentru validitatea deciziilor consiliului de administratie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor fiecaruia dintre aceste organe, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.


242) Care este termenul in care se face convocarea Adunarii generale ?

   Art. 117. Adunarea generala este convocata de consiliul de administratie, respectiv de directorat, ori de cate ori este necesar.

Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.


243) Pentru ce actionari exercitiul dreptului de vot este suspendat ?

   Art. 101. Orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.

Actul constitutiv poate limita numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune.

Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta.


244) Conform prevederilor Legii nr. 31/1990 termenul mandatului administratorilor nu poate fi mai mare de cati ani ?

   Art. 15312. Durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere, este stabilita prin actul constitutiv, ea neputand depasi 4 ani. Ei sunt reeligibili, cand prin actul constitutiv nu se dispune altfel.


245) In ce conditii numirea administratorilor, atunci cand nu se realizeaza prin actele constitutive, devine opozabila tertilor ?

atunci cand nu se realizeaza prin actele constitutive,


246) Ce fel de actiune pot formula tertii pentru a se opune efectelor hotararii adunarii

generale ?

   Art. 61. Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotararile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile.

In sensul prezentei legi, prin hotararea asociatilor se intelege si hotararea organelor statutare ale societatii, iar termenul asociati include si actionarii, in afara de cazul in care din context rezulta altfel.


247) Pana cand opozitia suspenda fata de oponenti executarea hotararii asociatilor ?

   Art. 62. Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente.

Dispozitiile art. 133 referitoare la suspendare se aplica in mod corespunzator. Opozitia se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civila.

Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului.


248) Care este efectul hotararii judecatoresti de admitere a opozitiei ?

   Art. 61. Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotararile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile.

In sensul prezentei legi, prin hotararea asociatilor se intelege si hotararea organelor statutare ale societatii, iar termenul asociati include si actionarii, in afara de cazul in care din context rezulta altfel.


249) Care este termenul in care poate fi introdusa opozitia ?

   Art. 62. Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente.

Dispozitiile art. 133 referitoare la suspendare se aplica in mod corespunzator. Opozitia se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civila.

Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului.


250) Care sunt singurii asociati care pot ataca hotararile adunarii generale ?

   Art. 132. Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.

Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata.

Membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, nu pot ataca hotararea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie.

Cererea se va solutiona in contradictoriu cu societatea, reprezentata prin consiliul de administratie, respectiv prin directorat.

Daca hotararea este atacata de toti membrii consiliului de administratie, societatea va fi reprezentata in justitie de catre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va numi un reprezentant.

Daca hotararea este atacata de toti membrii directoratului, societatea va fi reprezentata in justitie de catre consiliul de supraveghere.

Daca au fost introduse mai multe actiuni in anulare, ele pot fi conexate.

Cererea se va judeca in camera de consiliu.

Hotararea irevocabila de anulare va fi mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. De la data publicarii, ea este opozabila tuturor actionarilor.


251) Care este cvorumul necesar al adunarii generale in societatile cu raspundere limitata?

   Art. 192. Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel.

Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel


252) In ce conditii de cvorum decide adunarea generala la societatile cu raspundere limitata, cu privire la modificarea actului constitutiv ?

   Art. 192. Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel.

Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel


253) Cum este orice conventie privind exercitarea intr-un anumit fel a dreptului de vot ?

   Art. 128. Dreptul de vot nu poate fi cedat.

Orice conventie prin care actionarul se obliga a exercita dreptul de vot in conformitate cu instructiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare este nula.


254) In ce conditii se va trimite convocarea in cazul societatii cu raspundere limitata ?

   Art. 195. Administratorii sunt obligati sa convoace adunarea asociatilor la sediul social, cel putin o data pe an sau de cate ori este necesar.

Un asociat sau un numar de asociati, ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunarii generale, aratand scopul acestei convocari.

Convocarea adunarii se va face in forma prevazuta in actul constitutiv, iar in lipsa unei dispozitii speciale, prin scrisoare recomandata, cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata pentru tinerea acesteia, aratandu-se ordinea de zi.


255) Ce drepturi specifice confera actiunile preferentiale titularilor acestora in cazul

societatilor pe actiuni?

   Art. 95. Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului:

   a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prelevari;

   b) drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea generala, cu exceptia dreptului de vot.

Actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.

Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.

In caz de intarziere a platii dividendelor, actiunile preferentiale vor dobandi drept de vot, incepand de la data scadentei obligatiei de plata a dividendelor ce urmeaza a fi distribuite in cursul anului urmator sau, daca in anul urmator adunarea generala hotaraste ca nu vor fi distribuite dividende, incepand de la data publicarii respectivei hotarari a adunarii generale, pana la plata efectiva a dividendelor restante.

Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie in cealalta prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata in conditiile art. 115.


256) Ce fel de atributii are adunarea generala a unei societati comercial ?

Intra in competenta de decizie a adunarii generale ordinare:

a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul contabil, dupa ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor, si sa fixeze dividendul;

b) sa aleaga pe administratori si cenzori;

c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs administratorilor si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;

d) sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;

e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator;

f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii;

g) dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi.


257) Ce are ca obiect aportul in industrie ?

are ca obiect munca asociatilor.


258) Ce are ca obiect aportul in creante ?

are ca obiect creante pe care asociatul creditor le are fata de terte persoane, fiind de fapt o cesiune de creanta


259) La ce forme de societate aportul in creante nu este admis ?

Art. 16. Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.

Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la toate formele de societate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare.

Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura, nefiind admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. Aporturile in creante sunt liberate, potrivit art. 84.

Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social.

Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. In schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la impartirea beneficiilor si a activului social, ramanand, totodata, obligati sa participe la pierderi.


260) In cazul in care plata creantei constituita ca aport la capitalul social nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul raspunde pentru ce anume?

   Art. 84. Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse.

Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor.


261) In cazul in care in actul constitutiv nu se prevede cu ce titlu sunt aduse bunurile ca aport la capitalul social atunci cum se vor considera ca sunt aduse ?

   Art. 65. In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului.

Asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa faca varsamantul.


262) Ce are ca obiect aportul in natura ?

are ca obiect anumite bunuri.

Acest bunuri pot fi, fara restrictii, mobile sau imobile, corporale sau necorporale.


263) Cum pot fi cazurile de dizolvare a societatilor comerciale ?

dizolvarea, prin care se decide fie prin vointa partilor, fie prin hotarare judecatoreasca, incetarea societatii comerciale si lichidarea, etapa in care se lichideaza activul si pasivul societatii.



264) Care dintre urmatoarele reprezinta cauza general valabila ce determina dizolvarea unei societati comerciale?

   Art. 227. Societatea se dizolva prin:

   a trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

   b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

   c) declararea nulitatii societatii;

   d) hotararea adunarii generale;

   e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;

   f) falimentul societatii;

   g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii


265) Care dintre urmatoarele reprezinta cauza general valabila ce determina dizolvarea unei societati comerciale?

   Art. 227. Societatea se dizolva prin:

   a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

   b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

   c) declararea nulitatii societatii;

   d) hotararea adunarii generale;

   e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;

   f) falimentul societatii;

   g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.


266) Ce operatiuni pot efectua lichidatorii ?

   Art. 255. In afara de puterile conferite de asociati, cu aceeasi majoritate ceruta pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:

   a) sa stea in judecata in numele societatii;

b) sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare;

   c) sa vanda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii;

   d) sa faca tranzactii;

   e) sa lichideze si sa incaseze creantele societatii.

   f) sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare.

In lipsa unor dispozitii speciale in actul constitutiv sau in actul lor de numire, lichidatorii nu pot sa constituie ipoteci asupra bunurilor societatii, daca nu sunt autorizati de instanta.

Lichidatorii care intreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidarii sunt raspunzatori personal si solidar de executarea lor.


267) Care dintre urmatoarele este cauza speciala care determina dizolvarea?

   Art. 228. Societatea pe actiuni se dizolva:

a)      in cazul si in conditiile prevazute la art. 15324;

   Art. 15324. Daca consiliul de administratie, respectiv directoratul, constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societatii, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de indata adunarea generala extraordinara pentru a decide daca societatea trebuie sa fie dizolvata.

Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea generala extraordinara sa fie convocata chiar si in cazul unei diminuari a activului net mai putin semnificativa decat cea prevazuta la alin. (1), stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin raportare la capitalul social subscris.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va prezenta adunarii generale extraordinare intrunite potrivit alin. (1) un raport cu privire la situatia patrimoniala a societatii, insotit de observatii ale cenzorilor sau, dupa caz, ale auditorilor interni. Acest raport trebuie depus la sediul societatii cu cel putin o saptamana inainte de data adunarii generale, pentru a putea fi consultat de orice actionar interesat. In cadrul adunarii generale extraordinare, consiliul de administratie, respectiv directoratul, ii va informa pe actionari cu privire la orice fapte relevante survenite dupa redactarea raportului scris.

Daca adunarea generala extraordinara nu hotaraste dizolvarea societatii, atunci societatea este obligata ca, cel tarziu pana la incheierea exercitiului financiar ulterior celui in care au fost constatate pierderile si sub rezerva dispozitiilor art. 10, sa procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel putin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, daca in acest interval activul net al societatii nu a fost reconstituit pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social.

In cazul neintrunirii adunarii generale extraordinare in conformitate cu alin. (1) sau daca adunarea generala extraordinara nu a putut delibera valabil nici in a doua convocare, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Dizolvarea poate fi ceruta si in cazul in care obligatia impusa societatii potrivit alin. (4) nu este respectata. In oricare dintre aceste cazuri, instanta poate acorda societatii un termen ce nu poate depasi 6 luni pentru regularizarea situatiei. Societatea nu va fi dizolvata daca reconstituirea activului net pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social are loc pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare.

b)     in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3).

Numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2. In cazul in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana interesata poate solicita instantei dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari prevazut de prezenta lege este reconstituit.

Prevederile alin. (1) lit. a) se aplica in mod corespunzator si societatii cu raspundere limitata.


268) Care dintre urmatoarele este cauza speciala care determina dizolvarea?

   Art. 227. Societatea se dizolva prin:

   a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

   b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

   c) declararea nulitatii societatii;

   d) hotararea adunarii generale;

   e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;

   f) falimentul societatii;

   g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.


269) Care dintre urmatoarele sunt consecinte ale lichidarii unei societati comerciale ?

Curs pag 162-167


270) Cum se clasifica cazurile de dizolvare a societatilor comerciale ?

Curs pag 157


271) Care dintre urmatoarele reprezinta caz de dizolvare a societatii comerciale ?

Art. 237. La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care:

a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;

   b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului;

   c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;

c)      societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.


272) Care dintre urmatoarele reprezinta caz de dizolvare a societatii comerciale ?

   Art. 237. La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care:

a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;

   b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului;

   c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;

d)      societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.


273) Cand produce efect dizolvarea intervenita pentru o alta cauza decat expirarea duratei societatii, conform art. 232 din Legea nr. 31/1990?

Art 234 Lege

   Art. 234. - Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.


274) Care dintre cele de mai jos reprezinta definiTia corecta a fuziunii?

   Art. 238. Fuziunea este operatiunea prin care:

   a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau

   b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.


275) Care sunt cele doua modalitaTi pe care le poate cunoaste fuziunea?

   Art. 238. Fuziunea este operatiunea prin care:

   a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau

   b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.


276) Cum se poate defini fuziunea prin absorbTie ?

   Art. 238. Fuziunea este operatiunea prin care:

   a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau


277) Cum se defineste fuziunea prin contopire ?

   Art. 238. Fuziunea este operatiunea prin care:

   a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau

   b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.








Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright