Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii ca izvor de obligatii (raspunderea civila delictuala)



Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii ca izvor de obligatii (raspunderea civila delictuala)



Art. 998 - 1003 C. civ.

1.Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii declanseaza o raspundere civila delictuala al carei continut il constituie obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat.

2.Natura juridica a raspunderii civile delictuale

Este o sanctiune specifica dreptului civil, cu caracter reparator, si se aplica patrimoniului persoanei. Daca persoana a decedat, obligatia de dezdaunare se transmite mostenitorilor. (deci nu e o pedeapsa)

3.Functiile raspunderii civile delictuale

a.      Functia educativ preventiva - de ordin social, previne savarsirea unor fapte ilicite cauuzatoare de prejudicii

b.      Functia reparatorie - obligatie de dezdaunare care se stabileste in sarcina autorului prejudiciului si e considerata mijloc de aparare a drepturilor subiective

4.Comparatie intre raspunderea civila delictuala si alte feluri de raspundere juridica




A.      Raspunderea penala

ambele exista din momentul in care s-a comis o fapta ilicita

temeiul e diferit: civila - ideea repararii unui prejudiciu adus unui subiect de drept

penala - ideea pedepsirii celui care a savarsit o fapta ilicita(infractiune)

raspunderea penala se intemeiaza pe principiul legalitatii incriminarii

raspunderea civila delictuala - pentru orice fapta ilicita cauzatoare de prejudicii

ambele se intemeiaza pe vinovatia celui care a savarsit fapta ilicita (intentie, neglijenta imprudenta).

a) Pt raspunderea penala forma si gradul de vinovatie reprezinta un element esential pentru caracterizarea faptei si aplicarea efectiva a pedepsei penale

b) Pt raspunderea civila delictuala de regula intinderea raspunderii nu e conditionata de gradul de vinovatie, existand datoria de reparare in intregime a prejudiciului. Uneori se ia in considerare gradul de vinovatie.

Capacitatea persoanelor chemate sa raspunda pt faptele lor ilicite - deosebiri de reglementare intre aceste raspunderi;

a)      in penal minorul care nu a implinit 14 ani nu raspunde, intre 14-16 ani raspunde daca a savarsit fapta cu discernamant, dupa 16 ani discernamantul se prezuma

b)      in civil minorii care au implinit 14 ani sunt prezumati ca au lucrat cu discernamant, cei sub 14 ani raspund daca se face dovada ca au lucrat cu discernamant.

Raspunderea penala este stabilita intotdeauna prin hotarare judecatoreasca. In cazul raspunderii delictuale partile pot conveni asupra modalitatilor de reparare a prejudiciului fara interventia instantelor judecatoresti.


*Raspunderea civila delictuala si raspunderea penala. Consecintele care decurg din imprejurarea ca un fapt ilicit cauzator de prejudicii constituie, in acelasi timp, si infractiune.

Cele doua raspunderi isi pastreaza autonomia in acest caz, deci avem doua actiuni: civila si penala. Consecinte:

a)      competenta de solutionare a ambelor actiuni - pot fi judecate separat, dar prin lege (art. 14 C. proc. penala) se prevede posibilitatea ca actiunea civila sa poata fi alaturata actiunii penale, in cadrul procesului penal, cand vor fi solutionate impreuna de catre instanta penala care va aplica regulile de fond specifice fiecarei raspunderi.

b)      Pornirea actiunii:

cea penala se porneste din oficiu, exceptiile fiind limitativ si expres aratate de lege

cea civila este lasata la dispozitia partii care a suferit prejudiciul

#Codul de procedura penala - situatii cand fapta ilicita cauzatoare de prejudicii constituie, in acelasi timp, si infractiune, si cand actiunea civila se exercita din oficiu, instanta penala fiind obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei, chiar daca cel pagubit nu s-a constituit parte civila:

daca persoana pagubita este o organizatie obsteasca

daca cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa

c)      desfasurarea judecatii penale si civile si autoritatea de lucru judecat a hotararilor pronuntate de instanta penala sau, dupa caz, de instanta civila.

Probleme speciale cand actiunea civila se judeca separat de cea penala. Codul de procedura penala - principii:

judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale (art. 19 alin.2 )

hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia (art. 22 alin. 1)

hotararea definitiva prin care a fost solutionata actiunea civila nu are autoritate de lucru judecat in fata organului de urmarire penala si a instantei penale cu privire la existenta faptei penale, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia

d)      raportul dintre scoaterea de sub urmarire, incetarea urmaririi penale, achitarea sau incetarea procesului penal, pe de o parte, si actiunea civila in despagubiri, pe de alta parte

solutia adoptata de procuror indiferent care e ea nu constituie autoritate de lucru judecat (doar hotararea e)

nu orice hotarare judecatoreasca de achitare sau incetare a procesului penal inlatura posibilitatea intentarii actiunii in despagubiri, intemeiata pe raspunbderea civila delictuala

e)      referitor la prescriptia extinctiva:

raspunderea penala se prescrie in anumite termene socotite de la data savarsirii infractiunii, in functie de pedeapsa stabilita de lege pt fiecare infractiune

actiunea civila, intemeiata pe raspunderea civila delictuala se prescrie in termenul de drept comun prevazut de Decretul nr. 167/1958, de 3 ani, calculat de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat paguba cat si pe cel care raspunde de ea.

Deci difera momentul de la care incep sa curga, cauzele de intrerupere si suspendare.

Exista situatii cand termenul de prescriptie a actiunii civile se poate implini dupa expirarea termenului de prescriptie a raspunderii penale:

reducerea la a prescriptiei penale, daca infractorul a fost minor in momentul savarsirii infractiunii

momentul diferit de la care incep sa se calculeze

cauzele diferite de suspendare si intrerupere


B. Raspunderea civila delictuala si raspunderea civila contractuala.

~Nu exista deosebiri de esenta. Le conditioneaza aceleasi elemente:

existenta unei fapte ilicite prin care se incalca o anumita obligatie, aducandu-se o atingere unui drept subiectiv

savarsirea cu vinovatie a acestei fapte

existenta unui prejudiciu patrimonial

un raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu

capacitatea juridica a celui chemat sa raspunda.

~Raportul dintre ele: raspunderea civila delictuala este dreptul comun al raspunderii civile, raspunderea contractuala este cu caracter special.

Deosebiri:

a)      ambele iau nastere ca urmare a unei obligatii dar:

obligatie legala cu caracter general, care revine tuturor - pt raspunderea delictuala

obligatie concreta, stabilita prin contractul preexistent - pt raspunderea contractuala

responsabilitatea contractuiala poate fi invocata numai de catre partile contractante.

b)      unele conditii ale raspunderii, capacitatea celui responsabil, punerea in intarziere, conventiile de neraspundere:

capacitatea

raspunderea contractuala - cea deplina de exercitiu

raspunderea delictuala - nu se stabileste prin lege o varsta anume, oricine a actionat cu discernamant, indiferent de varsta

punerea in intarziere

raspunderea delictuala - pus de drept in intarziere (dies interpellat pro homine)

raspunderea contractuala - este necesar ca acela care nu si-a executat obligatia contractuala sa fie pus in intarziere, in formele prevazute de lege, ea neoperand de drept (dies non interpellat pro homine)

conventiile de neraspundere

raspunderea delictuala - astefel de conventii incheiate anterior savarsirii faptei ilicite sunt, in principiu, nule

raspunderea contractuala - in anumite limite, clauzele de neraspundere sunt, in principiu, admisibile

c)      intinderea reparatiei este mai mare la raspunderea delictuala decat la cea contractuala, cel care a savarsit fapta fiind tinut pt toate pagubele cauzate, atat cele previzibile cat si cele neprevizibile

d)      caracterul solidar al raspunderii delictuale, in caz de coautorat la savarsirea faptei ilicite, si caracterul divizibil (in principiu) al obligatiei de plata a daunelor, in cazul raspunderii civile contractuale

e)      dovada culpei:

raspunderea delictuala - culpa autorului prejudiciului trebuie sa fie dovedita de catre cel pagubit


raspunderea contractuala - creditorul trebuie sa dovedeasca numai existenta contractului si faptul ca obligatia nu a fost executata - culpa fiind prezumata pe baza acestor dovezi. Probleme apar in cazul obligatiilor de prudenta si diligenta chiar nascuta din contract cand creditorul trebuie sa dovedeasca direct executarea sau neexecutarea necorespunzatoare.


*Raspunderea civila delictuala si raspunderea civila contractuala.

<>Problema cumulului celor doua responsabilitati

Precizare: prin cumulul celor doua responsabilitati nu se intelege dreptul celui pagubit de a primi doua despagubiri, una pe temeiul raspunderii contractuale si alta pe temeiul raspunderii delictuale.

Principiul adoptat de practica: nu este posibila nici o combinare, in cadrul unei actiuni mixte, a regulilor aplicabile raspunderii delictuale cu cele aplicabile raspunderii contractuale, nici nu e posibil sa se apeleze in subsidiar - in completare - la actiunea delictuala, dupa ce a fost utilizata actiunea contractuala, pe baza careia au fost obtinute despagubiri.

Problema - cel pagubit are dreptul de a opta intre actiunea contractuala si cea delictuala:

practica tinde spre generalizarea principiului ca in cazul cand a existat un contract nu e posibil sa se apeleze la raspunderea delictuala, daca din neexecutare au rezultat prejudicii

exceptie - optiunea permisa cand neexecutarea contractului constituie in acelasi timp si o infractiune prevazuta de legea penala

in toate cazurile insa indata ce instanta sesizata cu actiunea a pronuntat o hotarare, ramasa definitiva, in principiu, aceasta hotarare constituie, in raporturile dintra parti, autoritate de lucru judecat.


Felurile raspunderii civile delictuale:


A)     raspunderea pt fapta proprie (art. 998-999)

B)     raspunderea pt fapta altei persoane care e de trei feluri:

a)      raspunderea parintilor pt faptele ilicite savarsite de copiii lor minori (art. 1000 alin. 2)

b)      raspunderea institutorilor si mestesugarilor, pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii aflati sub supravegherea lor (art. 1000 alin. 4)

c)      raspunderea comitentior pt prejudiciile cauzate de prepusii lor in functiile incredintate (art. 1000 alin. 3)

C)     raspunderea pt lucruri, edificii si animale care este si ea de trei feluri:

a)      raspunderea persoanei pt prejudiciile cauzate de lucrurile aflate in paza sa juridica (art. 1000 alin. 1 )

b)      raspunderea pt prejudiciile cauzate de animalele aflate in paza juridica a unei persoane (art. 1001)

c)      raspunderea proprietarului unui edificiu pentru prejudiciile cauzate ca urmare a ruinei edificiului ori a a unui viciu de constructie (art. 1002)


A.     Raspunderea pentru fapta proprie

Conditii:

existenta unui prejudiciu;

existenta unei fapte ilicite

existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;

existenta vinovatiei

existenta capacitatii delictuale a celui care a savarsit fapta ilicita

Existenta prejudiciului - consta in efectul negativ suferit de o persoana ca urmare a faptei ilicite savarsite de o persoana, ori urmare faptei unui animal sau lucru de care trebuie sa raspunda o persoana.

-Raspunderea exista ori de cate ori prejudiciul este rezultatul incalcarii unui drept subiectiv sau a unui interes.

-Prejudiciul poate fi moral sau material. Poate fi si mixt.

-Prejudiciul trebuie sa fie cert, sa nu fi fost reparat inca, sa fie actual -dar si cel viitor ce va fi sigur la realizare. Sunt situatii cand altcineva plateste despagubiri, nu autorul prejudiciului.

Astfel:

A. victima primeste pensie de la asigurari sociale;

B. victima primeste despagubiri de la Societatea de Asigurare;

C. primeste despagubiri de la o terta persoana ce nu are obligatia de a le plati

A.      victima poate pretinde diferenta de prejudiciu ce nu este acoperita prin plata pensiei: diferenta dintre retributia avuta anterior si pensia stabilita.Asigurarile sociale de stat vor recupera pensia platita de la autorul prejudiciului.

B.      Daca victima era asigurata ca persoana primeste suma asigurata(+pensia de asigurari sociale+ despagubirile pentru repararea prejudiciului). In cazul asigurarii de bunuri, nu se poate cumula indemnizatia de la societatea de asigurare cu despagubirile datorate de autor; el primeste doar diferenta dintre indemnizatia primita de asigurator si prejudiciul suferit. Asiguratorul avand o actiune in regres impotriva autorului prejudiciului pt sumele platite.

c.       daca victima primeste despagubiri de la altcineva, terta persoana neobligata, victima nu poate urmari pec autor decat pt diferenta de prejudiciu neacoperita.


@Prejudiciul se poate acoperi si prin acordul celor doua parti -> daca nu, actiune in justitie.

autorul este obligat sa acopere prejudiciul suferit (damnum emergens) si beneficiul nerealizat (lucrum cessans), raspunzand si pentru culpa cea mai usoara.

@Repararea in natura si prin echivalent

-Principiu: repararea - in natura. Contrar: prin echivalent.

-Se pot cere despagubiri in completare sau diminuarea lor daca situatia s-a agravat sau s-a ameliorat.

-Termenul de prescriptie se socoteste si se calculeaza de la data pensiei si nu de la data producerii prejudiciului.

-Daca persoana nu era incadrata in munca la data producerii vatamarii corporale- 2 opinii pt calcul:

dupa salariul minim pe economie;

se va avea in vedere un criteriu concret care va tine seama de daunele efective suferite de victima (insusita de practica)

-Daca persoana nu era majora - imprejurari de fapt, situatia ei, ingrijiri, cheltuieli pt calificare. Renuntarea de catre parinte in numele minorului e conditionata de aprobarea autoritatii tutelare.

-Daca s-a cauzat moartea - cheltuieli medicale, inmormantare (cu traditii).Persoanele ramase dupa defunct, cu drept la pensie de urmas, se vor adresa organelor competente si apoi(in baza art 998 C.Civ) justitiei in cazul in care pensia nu acopera integral prejudiciul. Daca persoanele ramase nu au drept la pensie de urmas, pot obtine despagubiri daca primeau efectiv de la defunct, dar conditia e sa se gaseasca in nevoie la data decesului, neavand putinta realizarii unui castig datorita incapacitatii de a munci.

-Prestatia la care e obligat autorul reprezinta o despagubire si nu o pensie de intretinere.

2. Fapta ilicita - cea prin care se incalca normele dreptului obictiv si cauzeaza prejudicii dreptului subiectiv apartinand unei persoane. Este fapta ilicita si omisiunea, inactiunea ilicita, neindeplinirea unei activitati sau neluarea unei masuri care cf legii trebuia luata.

*Caracterul ilicit se inlatura cand intervine:

Legitima aparare - Conditii:

- atacul sa fie material, sa fie direct, imediat, injust, sa fie indreptat impotriva unei persoane sau a drepturilor acesteia sau a unui interes public, sa puna in pericol grav persoana . .

- fapta sa se produca intre momentul in care atacul a devenit iminent si pana in momentul epuizarii

- apararea sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul

Starea de necesitate - cand se impune salvarea de la un pericol;iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau sau al altuia sau un interes obstesc

Indeplinirea unei activitati impuse ori permise de lege ori a ordinului superiorului


*Exercitarea unui drept. Abuzul de drept

-Exercitarea e abuziva cand: dreptul e utilizat nu in vederea realizarii functiei sale ci cu intentia de a pagubi o alta persoana. Aceasta exercitare conduce la nasterea obligatiei de dezdaunare.(cf 998 si 999)

-Consimtamantul victimei inlatura caracterul ilicit al faptei, inclusiv raspunderea daca a fost dat inaintea savarsirii faptei.


3. Raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu =>Este necesara existenta acestui raport intre fapta si prejudiciu.

-La analiza lui se face abstractie de atitudinea subiectiva de ordin psihic a persoanei fata de fapta sa si de urmari. Trebuie selectati factorii care sa fie retinuti in sfera cauzalitatii specifice (Ex: accident - vizibilitate, ceata, manevre, etc.)

-Dintre toti factorii umani antecedenti trebuie avuti in vedere cei care au determinat producerea lui.

*Criterii pentru determinarea raportului de cauzalitate

a.      Sistemul cauzalitatii necesare

b.      Sistemul indivizibilitatii cauzei cu conditiile in care fenomenul cauza nu actioneaza independent, ci cu anumiti factori favorizatori ai acestui efect.

4.Vinovatia celui care a cauzat prejudiciul => Vinovatia - atitudinea psihica pe care autorul a avut-o la momentul savarsirii faptei ilicite.

#Vinovatia cuprinde 2 forme:- intentia - directa

- indirecta

culpa - imprudenta(autorul faptei prevede rezultatul faptei dar nu-l accepta socotind ca el nu se va produce)

- neglijenta(autorul nu prevede rezultatul desi trebuia si putea sa-l prevada)

#In civil, raspunderea opereaza pt cea mai usoara culpa si indiferent de gravitatea vinovatiei, obligatioa de reparare a prejudiciului este integrala.

#Criterii pt stabilirea vinovatiei - doar in cazul culpei. Criteriul obiectiv si unele elemente subiective (imprejurimile in care s-a savarsit fapta, calitatile si pregatirea subiectului, omul normal avizat, prudent, un bonus pater familias)

#Pt. a fi responsabila de fapta sa persoana trebuie sa aiba discernamantul necesar, capacitate delictuala

T 3 cazuri:

a.      minorii

b.      persoane lipsite de discernamant care nu erau puse sub interdictie judiciara

c.       perseanele puse sub interdictie judecatoreasca


B. Raspunderea pentru fapta altei persoane

  1. Raspunderea parintilor pentru fapta copiilor lor minori (art. 1000 alin. 2 C. civ) - tatal si mama sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minori ce locuiesc la dansii si acestia sunt aparati de raspundere daca probeaza ca nu au putu impiedica faptul prejudiciabil.

-Raspunderea se bazeaza pe prezumtia vinei (culpei) parintilor, a neglijentei in indeplinirea corespunzatoare a obligatiilor ce le reveneau si pe prezumti de cauzalitate intre neindeplinire si comiterea faptei de catre minor.

-Raspunderea - nerespectarea de catre parinti a obligatiei de - supraveghere;

educare

crestere

-Raspunderea parintilor are un sens larg - aplicandu-se indiferent daca filiatia este din casatorie sau din afara ei, aplicandu-se si celui care a infiat.

-Art. 1000 alin. 2 C. civ. Este de stricta interpretare T nu se aplica tutorilor, institutiilor de ocrotire ori persoanelor carora le-au fost incredintati minorii.

Proba. Pt a angaja raspunderea parintilor C. civ instituie anumite prezumtii Victima trebuie sa faca dovada cu privire la existenta prejudiciului, fapta ilicita a minorului si raportul de cauzalitate

Nu se cere discernament minorului in momentul actionarii sau sa fi actionat cu vinovatie

este necesara doar minoritatea si locuirea impreuna cu parintii.

Ref. La varsta: nu se aplica celor care au devenit majori prin efectul casatoriei,

nu se aplica persoanelor majore lipsite de discernamant ca efect al alienatiei ori debilitatii mentale, a caror ocrotire revine parintilor

la conditia locuirii cu parintii - se ia in considerare locuinta si nu domiciliul

daca minorul a parasit locuinta fara stirea parintilor - raspunderea lor inlaturata doar dupa o atenta cercetarea aacestei imprejurari (diligente pt aducerea inapoi)

daca minorul se afla temporar in vizita, in spital sau internat intr-o scoala de munca si reeducare raspunderea parintilor nu e inlaturata (temeiul raspunderii -> lipsuri in educatie sau crestere si nu numai lipsa de supraveghere).

Daca parintii sunt in inchisoare - se poate angaja raspunderea lor

Daca parintii nu locuiesc impreuna - raspunde parintele caruia i s-a incredintat copilul (prin hotarare jud. sau simpla invoiala). Daca el se afla la celalalt sot nu exista raspundere. Opinii contrare: raspunderea ambilor parinti.

-Prezumtiile cu privire la parinti - relative. Daca ei dovedesc ca nu au putut impiedica faptul prejudiciabil sau ca un fapt exterior copilului a determinat savarsirea faptei.

-Efectele raspunderii parintilor -> acestia raspund daca sunt inderplinite cond. Prev de art. 1000 alin. 2 C. civ., daca minorul era lipsit de discernamant.

Daca minorul a actionat cu discernamant - victima poate trage la raspundere fie pe minor , fie pe parinti, fie pe ambii, caz in care minorul va raspunde numai potrivit art. 998 sau 999 (pt fapta proprie) iar parintii pt fapta altuia, avand la dispozitie actiunea in regres imp. minorului.


  1. Raspunderea institutorilor pentru faptele elevilor si a mestesugarilor pentru faptele ucenicilor

~Art. 1000 alin. 4 C.civ. "institutorii si artizanii sunt responsabili de prejudiciul cauzat de elevii si ucenicii lor, in tot timpul ce se gasesc sub a lor supreveghere". Se pot apara doar daca probeaza ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil.(art. 1000 alin. 5).

-Institutor - invatator la clasele primare, educator din invatamantul prescolar, profesori din invatamantul gimnazial, liceal, profesional, pedagogi din internate de elevi, cei din tabere si colonii de vacanta, camine studentesti. Nu institutii scolare ca persoane juridice sau inspectorate scolare

Artizan - mestesugarul care primeste spre pregatire ucenici. El raspunde numai pt ucenicii minori

~Legea stabileste o tripla prezumtie pt institutori si artizani:

ca indatorirea de supreveghere nu a fost indeplinita in mod corespunzator

de cauzalitate (din neindeplinire T fapta cauzatoare de prejudicii)

vina (culpa) profesorului sau a mestesugarului


~Victima - va trebui sa faca dovada existentei prejudiciului, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, a existentei vinei elevului sau ucenicului.

~Vina profesorului sau mestesugarului este prezumata, doar daca faptul cauzator de prejudiciu nu a putut fi evitat desi ei au exercitat supravegherea ei nu raspund, reactivandu-se raspunderea parintilor.


~Raspunderea poate fi antrenata si atunci cand profesorul sau mestesugarul prin fapte comisive sau omisive contrare indatoririlor sale a facut posibila sustragerea de sub supraveghere.(intarzierea).

~Cei ce au platit au actiunea in regres impotriva vinovatilor sau a parintilor lor.


c.       Raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor


-Art. 1000 alin. 3 C. civ. - raspunderea comitentilor de prejudiciul cauzat de prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat, ei neputandu-se apara dovedind ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil. (nu sunt cuprinsi in alin. 5). Raport de subordonare

*Temeiurile de nastere a raportului de prepusenie

-In cazul contractului de munca acest raport este prezumat - intre incadrat si regiile autonome, societatile comerciale, agricole, dar daca se dovedeste ca fapta a fost savarsita cand activitatea lui era indrumata de alta unitate(detasare, inchiriere de utilaj insotit de de servantul sau, etc).

+Exceptii - medicul nu este prepus al unitatii sanitare - el raspunde riguros si personal in baza art. 998-999. Exista insa situatii cand el actioneaza ca prepus ( in indeplinirea indatoririlor care-I revin potrivit regulamentelor sanitare).

-Raportul de prepusenie se poate intemeia si pe calitatea de membru al organizatiei cooperatiste. - - Sau se poate naste din mandat cand e stabilita o subordonare deplina a mandatarului si daca lucreaza sub directa autoritate, indrumare, control si supraveghere a mandantului.

+In contractul de antrepriza si de locatiune - nu se pune problema raportului de prepusenie. Antreprenorul - are autonomie, iar locatorul nu raspunde pt prejudiciile cauzate de chirias.

+Nu se naste raport de prepusenie intre militarul in termen si unitatea militara decat daca indeplineste o atributie care nu tine de calitatea lui de indeplinire a serviciului militar. Sau cand a ranit pe altul, a parasit serviciul de paza si cu arma a ranit o pers cauzandu-i infirmitati.

#Prepusi ocazionali - parinte -copii, soti, scoala-elev care are o anumita insarcinare.


##Fundamentul raspunderii : -> Ideea unei culpe in alegerea prepusului- culpa in eligendo, sau a unei culpe in alegere unita cu cea in supraveghere (culpa in vigilando).

Ideea de risc - cel ce trage foloasele trebuie sa suporte si

consecintele negative ale acestei activitati

Ideea de garantie a comitentului in solidar cu prepusul, fata de

victima accidentului - prezumtie de culpa absoluta in sarcina prepusului, vina in exercitarea atributelor comitentului si garantia generala a faptei prepusului.

@Victima trebuie sa dovedeasca:

existenta prejudiciului

existenta faptei ilicite a prepusului

raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu

vina prepusului in comiterea faptei ilicite

existenta raportului de prepusenie

prepusii sa fi savarsit fapta in functiile ce li s-au incredintat - raportul sa existe in momentul savarsirii faptei; Se ia in considerare si abuzul prepusului care a depasit limitele functiei (trebuie sa existe insa legatura de cauzalitate).

+Daca fapta nu are nici o legatura cu serviciul nu exista raspunderea comitentului (de ex. In timpul concediului de odihna) dar daca se comite in timpul unei deplasari in interes propriu, fara aprobare, insa cu masina unitatii - comitentul raspunde (pt ca nu a asigurat paza bunului).

T comitentul raspunde daca:

ceea ce savarseste prepusul este in cadrul normal al functiei, in limitele scopului caruia i s-au conferit functiile

exercitiul abuziv cu legatura de cauzalitate iar fapta sa fie in interesul comitentului. Daca victima a incercat sa traga foloase proprii din fapta ilicita, dandu-si seama de caracterul abuziv, comitentul nu raspunde.


*Prepusii raspund solidar daca savarsesc impreuna, la fel si comitentii.

*Comitentul dispune de actiunea in regres. Comitentul se poate apara dovedind fapta proprie a comitentului care ar putea reduce in total ori in parte prejudiciul.


C.    Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, de edificii si de lucruri in general

a.      Art. 1001 C. civ. - "proprietarul unui animal, sau acela care se serveste de dansul, in cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau ca animalull se afla in paza sa, sau a scapat".


#Animal - cele domestice, cele salbatice captive din circuri, gradini zoo, animalele salbatice din rezervatii din parcuri de vanatoare inchise, cand prejudiciul s-a produs in interior.

Totusi, si in cazul animalelor salbatice in stare de libertate inspectoratele silvice au datoria de a lua unele masuri.

#Paza juridica a animalului poate fi transmisa altcuiva, dar pana la proba contrarie se prezuma ca ea apartine proprietarului.Paza juridica nu atrage si raspunderea materiala.

#Daca animalul apartine in coproprietate mai multor propr. sau e in folosinta comuna a mai multor persoane, raspunderea e solidara.

#Daca mai multe animale cu proprietari diferiti provoaca prej T aspunderea e divizibila.


*Raspunderea aceasta are la baza:

a.      ideea de risc

b.      prezumtia de culpa in supraveghere, de vinovatie in exercitarea pazei juridice

*Conditiile raspunderii: fapta sa fi fost cauzata de animal; animalul sa se afle la acea data sub paza juridica a persoanei de la care se pretinde despagubirea


@Persoana de la care se pretinde se poate apara dovedind ca:

- fapta victimei a provocat o reactie cauzatoare de prejudicii animalului;

- fapta unei terte persoane;

- cazul de forta majora, nu si cel fortuit

+Cel ce are paza juridica are o actiune in regres imp celui caruia i-a incredintat paza materiala.


b. Raspunderea pentru ruina edificiului


Art. 1002 C.civ. - "proprietarul unui edificiu este responsabil de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmare lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie".


#Edificiu - orice lucrare realizata de om, prin folosirea unor materiale care se incorporeaza solului, devenind, in aceste fel, prin asezarea sa durabila, un imobil prin natura sa.

##Ruina edificiului - daramarea completa, dezagregarea materialului din care este construit si care prin cadere provoaca un prejudiciu altei persoane.

~Ruina trebuie sa fie urmare a lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie.

~Raspunderea revine proprietarului, nu locatarului, ori celui care are paza juridica, ori arhitectului sau constructorului. Tse intemeiaza deci pe calitatea de proprietar.

~In Coproprietatea pe cote parti sau devalmasie - raspundere solidara.


*Fundamentul raspunderii

a.      subiectiv - bazat pe vina, prezumtie de culpa, cand ruina s-a datorat lipsei de intretinere a edificiului. In cazul viciilor de constructie - raspundere pt fapta altuia, sau o prezumtie legala relativa dar si una absoluta de culpa, care nu se poate inlatura decat daca se dovedeste ca alte cauze ext si nu lipsa de intretinere sau viciul au cauzat ruina.

b.      Raspundere obiectiva, independenta de orice vina, mergandu-se pe ideea unei obligatii legale de garantie.

*Cauze de exonerare de raspundere: fapta victimei, a unui tert, cazul e forta majora dar nu si cel

fortuit.

@Efectele raspunderii pentru ruina edificiului

Proprietarul are actiune in regres :

impotriva vanzatorului de la care a cumparat constructia - pe baza contr de v/c si a raspunderii pt evictiune, vicii ascunse;

imp locatarului constructiei care nu a efectuat reparatiile locative;

imp constructorului ori proiectantului - pe baza contractului de antrepriza ori proiectare, pentru viciile ascunse ale edificiului


c.       raspunderea pentru prejudicii cauzate de lucruri in general


*Temeiul raspunderii T din art. 1000 alin. 1 C. civ. " suntem, de asemenea, responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pt care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra".


#Lucru - cele neinsufletite - mobile si imobile -fara distinctie daca acestea, prin natura lor, sunt sau nu potential periculoase, fara distinctie daca au sau nu au un dinamism propriu, ori daca au produs prejudiciul fiind in miscare sau aflandu-se in stationare.

!(Se exclud doar cele pt care este instituita o raspundere speciala: animalele si edificiile.)


*Notiunea de paza si paznic al lucrului

= Paza juridica apartinand persoanei fizice ori juridice, care are puterea, folosinta, diriguirea, controlul si supravegherea asupra lucrului.

- Paza materiala este subordonata celei juridice.

- Cele doua pot apartine unor persoane diferite.


Faptul ca lucrul se afla in paza juridica a altuia nu inlatura calitatea de paznic juridic a proprietarului care si-o pastreaza in caz de pierdere sau de neuz si chiar in caz de abandonare pana cand acesta este preluat efectiv de catre organele de stat indreptatite si cu procedura prevazuta de lege.


->>Daca lucrul apartine in coproprietate, pe cote-parti sau in devalmasie - paza juridica apartine in solidar coproprietarilor.

->>DACA insa puterea de directie a fost exercitata numai de catre unul dintre coproprietari - acesta raspunde.


#Titularii unor dezmembraminte ale proprietatii raspund in baza prezumtiei de paza juridica. --------Titularul posesiei ce o exercita animo sibi habendi - are calitatea de paznic juridic, ca si chiriasul. -La fel si simplul detentor precar sau cel care a furat un lucru. Daca proprietarul are o vina in inlesnirea furtului va raspunde solidar.


In cazul autoturismelor exista obligatia asigurarii de raspundere civila. Victima va fi despagubita de societatea de asigurari chiar daca cel care conducea era alta persoana decat asiguratul. Sumele platite se recupereaza de la cel care a condus.

In cazul auto scoala - cel care conduce are paza material, iar scoala are paza juridica. In cazul acc produse in timpul examenului se poate considera ca paza juridica este preluata de cel care sustine examenul. In orice caz paza juridica nu trece asupra examinatorului.

Fapta omului - este aceea care pune in miscare ori nemiscare, conduce masina, supravegheaza functionarea.


-Daca intre paznicul juridic al lucrului si victima prejudiciului a existat un contract privind folosirea lucrului va fi o raspundere contractuala.

-Daca insa a fost cauzata moartea sau vatamari corporale - raspunderea va fi delictuala.


*Fundamentul raspunderii - 2 conceptii:


a.      Raspunderea subiectiva - bazata pe prezumtia de vina a paznicului juridic, relativa, cand se poate face dovada lipsei de culpa; sau o prezumtie absoluta de culpa cand se poate invoca numai forta majora

b.      Raspunderea obiectiva bazata pe ideea de vina a paznicului juridic: ideea de risc (se creeaza riscul unui prejudiciu prin folosirea lucrului si deci trebuie sa se suporte si raspunderea pt pagube.)


*Cauze de exonerare de raspundere - sa se faca dovada faptei victimei, cazul de forta majora - nu si

cel fortuit.




D.     Raspunderea speciala pentru anumite categorii de lucruri

Raspunderea civila pt pagubele nucleare - legea nr. 61/1974 -> riscuri implicate de activitatea in domeniul nuclear: iradiere, contaminarea a personalului, a mediului, a bunurilor materiale; masuri de prevenire etc.


*In lege - principiul raspunderii obiective - art. 33 - titularul raspunde exclusiv, independent de culpa sa pt pagubele cauzate de un accident nuclear.


paguba cauzata de un accident nuclear si unul nenuclear se considera nucleara

raspunderea mai multor titulari de autorizatie este divizibila

cuantumul maxim al raspunderii este de 80 milioane de lei pt fiecare accident nuclear

cauzele de exonerare -> limitativ stabilite de lege: acte de conflict armat sau calamitati cu caracter catastrofal

termenul prescriptiei ext. este de 10 ani si incepe sa curga de la data cand victima a avut cunostinta sau ar fi putut sa aiba cunostinta de paguba si de titularul de autorizatie

in caz de agravare a pagubei, dupa termenul de prescriptie, victima ce a obtinut despagubirea poate face o noua cerere (curge o noua prescr de 10 ani - desi nu e precizat expres in lege)


Raspunderea civila pentru pagube cauzate de aeronave (art. 97 C. aerian)


=> cand:

s-a produs moartea, ranirea, daune materiale persoanelor ce se afla la bord si celor care nu se afla la bord - in timpul activitatii de zbor

raspunderea revine exploatantului navei

in cazul unui tren aerian, raspunderea o poarta cel care exploateaza nava remorcher, daca nu se stabileste culpa altei aeronave din componenta trenului


*Exploatantul navei nu raspunde :

daca dauna se datoreaza intentiei sau neglijentei grave a victimei


*Forta majora nu este o cauza de exonerare.


*In caz de coliziune de aeronave raspunderea se stabileste in raport cu culpa comandantilor de aeronava. Daca nici unul din ei nu poarta raspunderea, fiecare din cei care exploateaza aeronavele va suporta daunele ce s-au cauzat aeronavei proprii, personalului imbarcat, incarcaturii si tertilor.


*La baza raspunderii pt prejudiciile cauzate de aeronave se afla conceptia unei raspunderi obiective, independente de culpa (pt ca nici forta majora nu e cauza de exonerare).




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright