Omorul - omorul calificat - omorul deosebit de grav

OMORUL(art. 174 C. pen.)

1. Continutul legal:

“Uciderea unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.

2. Conditii preexistente:

2A. Obiectul infractiunii:

- generic - este format din relatiile sociale care privesc apǎrarea persoanei privitǎ sub totalitatea atributelor sale ;

- special - este format din relatiile sociale care apǎrǎ viata tuturor persoanelor;

- material - corpul persoanei aflat in viatǎ. Acesta nu trebuie sǎ se confunde cu subiectul pasiv care este persoana in viatǎ.

2B. Subiectii infractiunii:

- subiectul activ - orice persoanǎ care raspunde penal. Participatia este posibilǎ in toate formele sale.

- subiectul pasiv - este persoana ucisǎ.

3. Continutul constitutiv:

3A. Latura obiectivǎ:

- elementul material - se poate realiza printr-o actiune sau inactiune:sugrumare, lovire, tǎiere, otrǎvire, impuscare, intepare, electrocutare, neadministrarea de hranǎ sau medicamente, neacordarea primului ajutor, asmutirea unui cǎine, folosirea unei reptine, etc. Se poate observa cǎ omorul se poate sǎvarsii direct sau indirect. De asemenea, fǎptuitorul poate folosi si anumite instrumente: cutit, topor, lamǎ, substante otrǎvitoare, etc.

urmarea imediatǎ - moartea persoanei. Dacǎ aceasta nu se produce va fi tentativǎ.

- legǎtura de cauzalitate - ea trebuie sǎ se stabileascǎ intre actiunea fǎptuitorului si urmarea imediatǎ.

3B. Latura subiectivǎ:

- forma de vinovǎtie - intentie directǎ sau indirectǎ. Ea se va stabili in functie de modul cum a actionat fǎptuitorul si de instrumentele pe care le-a folosit.

mobilul - ura, gelozia. Interesul material schimbǎ incadrarea juridicǎ (art. 175 C. pen.). Lipsa acestuia poate releva inexistenta discernǎmantului. El aratǎ totodatǎ periculozitatea infractorului.

- scopul - suprimarea vietii persoanei. Acesta ajutǎ de cele mai multe ori la individualizarea pedepsei.

4. Forme. Sanctiuni:

FORME:

1. actele preparatorii - desi posibile nu se pedepsesc (procurarea unui cutit);

2. tentativa - se pedepseste (indreptarea cutitului inspre inima unei persoane);

3. fapt consumat - momentul producerii morti.

SANCTIUNI:

- inchisoarea de la 10 la 20 de ani si

- interzicerea unor drepturi.

OMORUL CALIFICAT(art. 175 C. pen.)

1. Continutul legal:

“Omorul sǎvarsit in vreuna din urmǎtoarele imprejurǎri:

a) cu premeditare;

b) din interes material;

c) asupra sotului sau unei rude apropiate;

d) profitand de starea de neputintǎ a victimei de a se apǎra;

Proiect: Europa sl constructia comunitara Lucrare: Declaratie de avere

e) prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane;

f) in legǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei;

g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmǎrire sau arestare, ori  de la executarea unei pedepse;

h) pentru a inlesni sau a ascunde sǎvarsirea altei infractiuni;

i) in public;

se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.

Omorul calificat implicǎ aceleasi caracteristici ca si omorul simplu, cu deosebirea cǎ primul prezintǎ unele circumstante care ii sporesc periculozitatea. Pentru explicatiile privind obiectul, subiectii, latura obiectivǎ si subiectivǎ trimitem la infractiunea de omor. In continuare vom analiza numai cazurile in care omorul poate fi calificat.

a. cu premeditare:

Premeditarea presupune o gandire anticipatǎ asupra unei activitǎti viitoare. In acceptiunea legii penale, premeditarea presupune ceva mai mult decat o gandire anticipatǎ. Ea constǎ in trecerea unui interval de timp din momentul luǎrii hotǎrarii de a sǎvarsii omorul si panǎ in momentul executǎrii infractiunii. Acest interval de timp nu este expres prevǎzut de lege, fiind lǎsat la aprecierea instantei.

Premeditarea mai presupune si sǎvarsirea unor acte de pregǎtire, de naturǎ sǎ intǎreascǎ hotǎrarea de a sǎvarsi infractiunea si totodatǎ sǎ-i faciliteze executarea acesteia (procurarea unui cutit sau a unei cantitǎti de otravǎ, urmǎrirea victimei).

Aceasa implicǎ asadar o chibzuintǎ, sange rece, stǎpanire de sine. In cazul in care o persoanǎ procurǎ instrumente autorului in vederea sǎvarsirii omorului, acesta va rǎspunde pentru complicitate la infractiunea de omor calificat.

b. din interes material:

Acesta constituie un mobil de facturǎ egoistǎ, care ii conferǎ faptei un pericol mai mare. Interesul material se poate infǎtisa ca un avantaj sau beneficiu de naturǎ materialǎ cum ar fi: bani, bunuri, titluri de valoare, dobandirea unei mosteniri, stingerea unor datorii sau obtinerea altor avantaje. Nu intereseazǎ valoarea avantajelor sau bunurilor care pot fi obtinute. Este important ca aceste avantaje sǎ fi constituit mobilul crimei.

Sǎvarsirea omorului din interes material, este o circumstantǎ personalǎ, deoarece priveste latura subiectivǎ a infractiunii, nefiind transmisibilǎ si celorlalti participanti.

c. asupra sotului sau unei rude apropiate:

Omorul sǎvarsit in astfel de cazuri este mai grav deoarece victima mizand pe afectivitatea dintre el si autor nu-si ia mǎsuri de apǎrare, ceea ce poate sǎ inlesneascǎ sǎvarsirea infractiunii. In acest caz subiectul pasiv este calificat. Calitatea de sot rezultǎ numai dintr-o cǎsǎtorie legal ingheiatǎ;fiind scos din aceastǎ sferǎ concubinajul. Despǎrtirea in fapt a sotilor nu are relevantǎ.

Prin rude apropiate se inteleg ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie potrivit legii, astfel de rude. Nu intereseazǎ gradul de rudenie in linie ascendentǎ si descendentǎ. Copiii adoptati au calitatea de rude apropiate fatǎ de adoptator. Adoptia cu efecte depline nu permite sǎ opereze agravanta intre infiat si ascendentul sǎu natural sau fratele sǎu de sange.

d. profitand de starea de neputintǎ a victimei de a se apǎra:

Agravanta se justificǎ prin aceea cǎ, omorul astfel sǎvarsit este mai usor de consumat. Sunt in neputintǎ de a se apǎra persoanele care suferǎ o infirmitate fizicǎ sau psihicǎ, cele de varstǎ fragedǎ sau cele de varstǎ inaintatǎ.

Starea de neputintǎ trebuie sǎ fie anterioarǎ sǎvarsirii faptei si nu sǎ fie provocatǎ de autor. A profita de starea de neputintǎ a victimei, presupune cunoasterea de cǎtre fǎptuitor a conditiei precare a victimei si hotǎrarea acestuia de a se folosi de aceastǎ stare pentru a o ucide.

Fapta prezintǎ un grad de pericol social mai grav din punct de vedere obiectiv (neputinta victimei), cat si din punct de vedere subiectiv (perversitatea fǎptuitorului care a ucis profitand de aceastǎ imprejurare).

e. prin mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane:

Omorul sǎvarsit in astfel de situatii este mai grav, deoarece cu cat sunt mai multe victime cu atat fapta este mai periculoasǎ. Se indeplineste aceastǎ agravantǎ cand autorul foloseste pentru sǎvarsirea infractiunii metode ca: bombe, gaze, incendii, armament.

Aceastǎ agravantǎ poate sǎ reiasǎ din mijloacele folosite de autor, dar si din imprejurǎrile in care se comite fapta (intr-o salǎ de curs).

f. in legǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei:

Aceastǎ circumstantǎ are in vedere, de regulǎ, omorul care se comite dintr-un sentiment de nemultumire sau de rǎzbunare pentru modul in care victima, in cadrul indatoririlor de serviciu, a satisfǎcut interesele ori pretentiile autorului. Existǎ aceastǎ circumstantǎ si atunci cand autorul ucide pentru a impiedica victima sǎ-si exercite atributiile de serviciu.

In cazul in care victima indeplineste o functie importantǎ pe linie de stat sau politicǎ, fapta se incadreazǎ in art. 160 C. pen. dacǎ indeplineste si celelalte conditii.

g. pentru a se sustrege ori pentru a sustrage pe altul de la urmǎrire, arestare ori de la executarea unei pedepse:

Pericolul sporit al omorului sǎvarsit in astfel de situatii decurge din scopul urmǎrit de fǎptuitor. De ex. autorul comite un omor pentru a nu fi tras la rǎspundere penalǎ. Nu se aplicǎ aceastǎ agavantǎ in cazul in care urmǎrirea nu a inceput.

h. pentru a inlesni sau a ascunde sǎvarsirea altei infractiuni:

Pentru existenta acestei agravante este necesarǎ si suficientǎ dovada scopului urmǎrit, indiferent dacǎ acest scop s-a realizat sau nu. De ex. fapta autorului care, urmǎrind sǎ aibǎ raport sexual cu victima, nu a oprit masina la insistentele acesteia, determinand-o astfel sǎ sarǎ din masinǎ, accidentandu-se mortal. In spetǎ nu este relevant cǎ inculpatul n-a reusit sǎ consume violul, hotǎrator fiind scopul urmǎrit, si anume, impiedicarea victimei de a se salva.

Acest text de lege se referǎ si la tentativǎ, nu numai la infractiunile consumate. In cazul in care scopul s-a realizat, va exista un concurs de infractiuni.

i. in public:

Omorul sǎvarsit intr-o asemenea imprejurare evidentiazǎ o periculozitate sporitǎ a fǎptuitorului, iar fapta are un mare ecou social, determinand o nesigurantǎ publicǎ. Prin loc public se inteleg situatiile prevǎzute in art. 152 C. pen.

OMORUL DEOSEBIT DE GRAV (art. 176C. pen.)

1. Continutul legal:

“Omorul sǎvarsit in vreuna din urmǎtoarele imprejurǎri:

a. prin cruzimi;

b. asupra a douǎ sau mai multor persoane;

c. de cǎtre o persoanǎ care a mai sǎvarsit un omor;

d. pentru a sǎvarsi sau a ascunde sǎvarsirea unei talhǎrii sau piratrerii;

e. asupra unei femei gravide;

f. asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asura unui militar, in timpul sau in legǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora;

g. de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,

se pedepseste cu detentiunea pe viatǎ sau cu inchisoare de de al 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi;

Tentativa se pedepseste.

a. prin cruzimi;

Este o circumstantǎ foarte des intalnitǎ in practicǎ. Astfel, Dictionarul Juridic defineste cruzimea ca o manifestere de ferocitate in comiterea unei infractiuni de naturǎ sǎ provoace suferinte prelungite victimei.

Actele de cruzime comise de fǎptuitor provoacǎ implicit si un sentiment de oroare celor din jur, ori de groazǎ.

Ex. in acest sens pot fi: stropirea victimei cu benzinǎ, dupǎ care i s-a dat foc, aplicarea de lovituri care zdrobesc globii oculari, tǎierea victimei cu o lamǎ in zone nevitale, dar totusi pentru a-i provoca moartea.

Omorul sǎvarsit in asemenea situatii este deosebit de grav, deoarece infractorul urmǎreste un rezultat dublu: provocarea de suferinte fizice si moartea victimei.

b. asupra a douǎ sau mai multor persoane;

Aceastǎ circumstantǎ are ca element specific nu o pluralitate de victime,ci vointa infractorului de a ucide mai multe persoane in aceeasi imprejurare. Agravanta se aplicǎ numai dacǎ se produce efectiv moartea a cel putim douǎ persoane.

Pentru incidenta agravantei, autorul trebuie sǎ aibǎ reprezentarea consecintelor constand in uciderea a cel putin douǎ persoane. Ex. aruncarea unei bombe care a ucis mai multe persoane, otrǎvirea unor fantani.

Dacǎ fǎptuitorul demonstreazǎ intentia de a ucide o singurǎ persoanǎ prin mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane, atunci el va rǎspunde cfm. art 175 lit. e.

c. de cǎtre o persoanǎ care a mai sǎvarsit un omor;

Aceasta are la bazǎ antecedenta penalǎ a infractorului, care demonstreazǎ cǎ acesta nu s-a indreptat. Pentru aplicarea acesteia nu se vor lua in calcul faptele de omor sǎvarsite intr-o stare care inlǎturǎ caracrerul penal al faptei - legitimǎ apǎrare.

Aceastǎ antecedentǎ penalǎ va exista chiar dacǎ pentru omorul sǎvarsit a intervenit amnistia, gratierea ori prescriptia sau dacǎ acesta a fost reabilitat.

La stabilirea sanctiuni, se vor aplica regulile concursului de infractiuni sau ale recidivei. Aceastǎ agravantǎ esre personalǎ, deci ea nu se rǎfrange si asupra altor participanti.

d. pentru a sǎvarsi sau a ascunde sǎvarsirea unei talhǎrii sau piratrerii:

Imprejurarea care atribuie acestui omor un caracter mai grav constǎ in scopul special urmǎrit de fǎptuitor. Se va aplica art. 176 lit. d cand se stabileste cǎ fǎptuitorul a suprimat cu intentie viata unui om, pentru a crea conditiile favorabile sǎvarsirii sau ascunderii unei talhǎrii sau piraterii.

Aceastǎ conditie trebuie sǎ fi existat in momentul sǎvarsirii omorului. Ea este o circumstantǎ personalǎ si deci nu este opozabilǎ si celorlalti participanti, afarǎ de cazul in care acestia au actionat si ei cu acelasi scop.

Omorul sǎvarsit in aceastǎ imprejurare se deosebeste de talhǎria care a avut ca urmare moartea vintimei, deoarece in acest caz fǎptuitorul nu actioneazǎ cu intentia de a ucide victima ci de a o deposeda de un bun, forma de vinovǎtie cu care se comite fapta fiind praeterintentia.

e. asupra unei femei gravide;

O asemenea faptǎ produce moartea a douǎ fiinte, lezand respectul fatǎ de produsul conceptiei. Nu are semnificatie stadiul sarcinii, legea neprecizand acest lucru. Starea de graviditate trebuie sǎ fie realǎ. Dacǎ fǎptuitorul sǎvarseste omorul stiind cǎ victima este gravidǎ, ea nefiind, agravanta nu va opera.

In momentul sǎvasirii faptei, autorul trebuie sǎ cunoascǎ starea victimei, in caz contrar operand eroarea de fapt. Cu toate cǎ, legea nu precizeazǎ ar mai fi de mentionat cǎ, starea de graviditate a victimei ar trebui sǎ fie vizibilǎ.

f. asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asura unui militar, in timpul sau in legǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora, se pedepseste cu detentiunea pe viatǎ sau cu inchisoare de de al 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

g. de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,

Ratiunea acestei agravante decurge din calitatea subiectului pasiv si/sau activ de purtǎtor al autotitǎtii de stat, fie ca procuror, judecǎtor, politist sau jandarm. Aceste persoane intrǎ in categoria persoanelor care se ocupǎ cu reprimarea fenomenului infractional.

Subiectul pasiv trebuie sǎ se afle in exercitarea atributiilor de serviciu sau fapta sǎ se comitǎ in pegǎturǎ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei.