Pruncuciderea - patologia medico-legala - stabilirea starii de nou-nascut

PATOLOGIA MEDICO-LEGALA A PRUNCUCIDERII

A. Generalitati. Cadrul juridic.

Retrospectiva istorica a faptei de pruncucidere releva conditionarea calificarii juridice in raport direct cu istoria dezvoltarii conceptiilor juridice si a gandirii axiologice umane. In Antichitate, in unele tari, uciderea copiilor era permisa (ofranda adusa zeilor – Egipt; copii slabi si debili erau la discretia parintilor care-i puteau ucide – Grecia, etc). Ulterior apar primele reglementari coercitive ale acestor fapte (Legea celor XII Table).

Si legislatia din Romania a suferit modificari in acest domeniu, dar niciodata nu a legat notiunea de pruncucidere de starea civila a femeii (maritata, nemaritata). De asemeni, doar legea penala din 1936 prevedea ca termen termenul legal de declarare la starea civila (15 zile).

Actuala legislatie penala din tara noastra prevede, in articolul 177, infractiunea de pruncucidere ca fiind: “uciderea copilului nou-nascut, savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere ”.

B. Constatarea si expertiza medico-legala a cadavrului in perioada perinatala.

Obiectivele fixate de legiuitor intr-o astfel de expertiza sunt urmatoarele:

stabilirea starii de nou-nascut;

durata vietii intrauterine (pentru delimitarea diagnosticului de avort in luna mare de cel de nou-nascut prematur, imatur, dismatur sau supramatur);

proba vietii extrauterine;

aprecierea viabilitatii nou-nascutului;

durata vietii extrauterine;

cauza medicala a mortii nou-nascutului (modul de producere a leziunilor, agent vulnerant);

acordarea sau neacordarea ingrijirilor dupa nastere.

B.1. Stabilirea starii de nou-nascut. Acest obiectiv al expertizei medico-legale se realizeaza cu ajutorul masurarii unor parametri caracteristici, pe care-i are nou-nascutul la termen.

Acesta are o lungime de 48-54 cm. (in medie de 50 cm.), iar greutatea cuprinsa intre 2800 si 3500 grame.

Pe tegumente, prezinta vernix caseosa (depozit de substante lipidice, albicioase, cantonate la nivelul plicilor gatului, retroauricular, sau la nivelul plicilor axilare si inghinale). De asemeni prezinta lanugo (fire de par), a caror morfologie microscopica este caracteristica.

Bosa sero-sanghinolenta este localizata functie de prezentatie in tesutul epicranian, nu respecta suturile si dispare dupa 2-3 zile de la nastere.

Cordonul ombilical imediat dupa nastere este lucios, turgescent, fara inel de demarcatie la limita de implantare. Dupa o supravietuire de 24 ore, apare un inel rosietic la nivelul de implantare in tegumentul abdominal, iar cordonul devine flasc, urmare a desicarii.

Cefalhematomul este consecinta traumatismului obstetrical, are aspectul unui revarsat sanguin cantonat intre tesutul osos si periost. Respecta suturile si se rezoarbe dupa circa 40 de zile. Mai poate aparea o hemoragie epidurala care de asemeni este consecinta unui traumatism survenit la nastere (hetero- sau autoasistata).

Eseu: Politica regionala a Uniunii Europene - oportunitati pentru Romania Referat: Dezvoltarea autosustinuta a comunitatii prin identificarea si utilizarea eficienta a resurselor

B.2. Stabilirea duratei vietii intrauterine. Realizarea acestui punct al expertizei medico-legale, presupune luarea in considerare a cat mai multi parametri, in vederea cresterii acuratetei. Obisnuit, in practica medico-legala, cadavrul nou-nascutului se masoara si se cantareste (trebuie tinut cont ca in 24 de ore, cadavrul pierde prin desicare circa 10% din greutatea sa, fapt ce impune realizarea corectiei).

Varsta intrauterina in zile se calculeaza dupa formula Balthazard – Dervieux, in care talia se inmulteste cu 5,6 (ex.: 50 cm x 5,6 = 280 zile).

Alti parametri care se masoara sunt:

Diametrul fronto-occipital este de 10,5-12 cm;

Diametrul biparietal 8,5-10 cm;

Circumferinta craniului este in jur de 35 cm;

Lungimea cordonului ombilical (reconstituit daca a fost rupt sau sectionat) este de 50 cm;

Greutatea placentei (cand este gasita) este de circa 275-300 grame;

Nou-nascutul la termen de sex barbatesc are testiculele migrate in scrot, iar la fetite, labiile mari acopera pe cele mici. Unghiile acopera pulpele degetelor, iar parul de pe cap o lungime de 1-3 cm.

B.3. Aprecierea viabilitatii nou-nascutului. Datorita conditiilor speciale generate de progresul stiintelor medicale, un fat poate fi considerat viabil din jumatatea a doua a lunii a VI-a de viata intrauterina si peste greutatea de 1000 grame.

Din punct de vedere medico-legal, se considera viabil nou-nascutul care are talia de 38 cm. si o greutate de peste 1400 grame. Sub aceste limite, medicina legala considera nou-nascutul ca fiind un avorton.

Un nou-nascut este considerat neviabil cand are parametrii biologici sub cei anterior mentionati, cand prezinta malformatii congenitale incompatibile cu viata, sau se naste cu o afectiune grava contractata intrauterin. Pot fi declarati ca neviabili si nou-nascutii cu hemoragii masive meningo-cerebrale, consecutive traumatismelor obstetricale.

B.4. Proba vietii extrauetrine. Dupa expulzie, fatul intra intr-o apnee a carei durata este variabila, dar in medie de circa 2 minute. Se considera ca viata extrauterina incepe dupa aceasta apnee, cu ocazia primului tipat, deci cu ocazia primei respiratii. Respiratia extrauterina dupa nastere induce modificari pulmonare foarte evidente, care pot fi observate dupa perioade foarte scurte de supravietuire, atat la cadavrul proaspat cat si la cel aflat in putrefactie. Pentru aceasta este obligatorie recoltarea de fragmente de tesut pulmonar, in vederea examenului histopatologic.

Plamanul nerespirat, se prezinta macroscopic ca fiind mic, nedestins, cu suprafata neteda, de culoare ciocolatiu-inchisa, (sau intens rosietica), iar la palpare are o consistenta densa (de organ parenchimatos), fara crepitatii si elasticitate. Pe sectiune are acelasi aspect, iar din parenchim se scurge sange neaerat, in cantitate mica.

Plamanul respirat este expansionat, umple cavitatea pleurala, depasind cu marginea anterioara usor cordul. Are o culoare rozat albicioasa, suprafata neregulata (datorita distensiei alveolare), iar la palpare este elastic, cu crepitatii (aspect buretos). Pe sectiune din parenchim se scurge secretie rozat rosietica, spumoasa, aerata.

Constatarea acestor aspecte este adesea in practica medico-legala ingreunata de prezenta modificarilor induse de putrefractie.

In practica nu in putine cazuri, cele doua tablouri macroscopice se intrepatrund, realizand plamanul partial respirat.

Instalarea respiratiei se face cu ajutorul probelor docimaziei.

Docimazia optica consta in examenul plamanului cu lupa si are drept scop evidentierea neregularitatii suprafetei pulmonare si a desenului lobulilor pulmonari.

Docimazia hidrostatica se efectueaza prin punerea piesei buco-cervico-toracice intr-un vas cu apa, urmata de decuparea de fragmente foarte mici de parenchim pulmonar, din diferite zone, tocmai pentru a sesiza diferentele de densitate.

Ambele probe au valoare orientativa, deoarece diferite procese patologice de condensare (pneumoniile) sau putrefactia induc rezultate fals pozitive.

De certitudine este proba docimaziei histopatologice. Ea se realizeaza pe fragmente de parenchim pulmonar, care sunt prelucrate in tehnica histologica uzuala a includerii la parafina colorate cu diverse coloratii si apoi examinate microscopic. Sunt observate aspecte histopatologice caracteristice stari de plaman respirat, respectiv plaman nerespirat. De asemeni metoda aduce informatii si privind eventuale suferinte pulmonare (aspirat amniotic, pneumonii, etc.), care pot fi cauze ale decesului nou-nascutului.

B.5. Aprecierea duratei vietii extrauterine. Se face analizand in principal modificarile cantonate la nivelul cordonului ombilical (inelul de demarcatie si evolutia lui in timp), prin metode histopatologice.

Alte aspecte au valoare orientativa. Amintim aici prezenta sangelui pe corp si a semnelor nasterii recente, docimazia gastro-intestinala (proba Breslau), prezenta unor zone intinse de atelectazie la baza pulmonilor, etc. Aceste repere sugereaza o supravietuire de pana la 24 ore.

Peste 24 ore de supravietuire, apar modificari la nivelul aparatului cardio-vascular generate de instalarea respiratiei si care avand in vedere intervalul de timp scurs, ofera o imagine a duratei de supravietuire.

B6. Cauza medicala a mortii nou-nascutului. Decesul intrauterin al fatului se poate datora unor factori violenti (mecanici, chimici, fizici) dar poate fi si cauza unor factori patologici. Analiza minutioasa a datelor oferite de examenul necroptic (extern si intern) coroborate cu datele oferite de examenele complementare (histopatologic si toxicologic in special) cu integrarea lor in datele de ancheta, contribuie la elucidarea acestui punct al obiectivelor expertizei medico-legale.

Decesul produsului de conceptie in timpul nasterii are la baza in principal durata mare a procesului de hipoxie, generat de apneea prelungita. Mai pot fi incriminate traumatismele obstetricale, care produc leziuni cranio-cerebrale, leziuni osteoarticulare si musculare si nu in ultimul rand leziuni ale organelor interne.

Moartea patologica in perioada perinatala (pana la 30 zile de la nastere) se datoreste in principal fie prelungirii suferintelor din timpul nasterii fie declansarii unora dupa nastere. si aici, examenul necroptic coroborat cu examenele complementare elucideaza cauza medicala a mortii.

B.7. Ingrijirea copilului dupa nastere. Rezistenta nou-nascutului la regimul termic al mediului ambiant este foarte scazuta, datorita imaturitatii sistemelor de termoreglare, hipotermia fiindu-i fatala, chiar si in sezonul mai cald. De asemeni, hipertemia are efect letal.

Neanfasarea nou-nascutului, prezenta de sange pe corpul acestuia, vernix caseosa la plici, cordonul ombilical rupt, neligaturat, lipsa alimentelor in stomac, denota lipsa ingrijirilor post partum.